ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 854/2014

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 4794 din 17 martie

2010 pronunțată de Judecătoria Craiova a fost disjunsă plângerea împotriva

H.C.J. nr. 320/2000 formulată de T.A., C.T., T.A.M. și C.A. decedată pe

parcursul procesului, acțiunea sa fiind continuată de moștenitorii săi C.T. și

T.A.M. în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală de aplicare a legilor

fondului funciar Terpezița și Comisia județeană de aplicare a legilor fondului

funciar.

Plângerea a fost

înregistrată sub nr. 11142/215/2011.

În ședința publică

din data de 09 iunie 2010 a fost încuviințată în principiu cererea de

intervenție în interes propriu formulată de intervenienta P.L.

Prin Sentința civilă

nr. 2559 din 09 februarie 2017, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul

nr. 11142/215/2010, a fost admisă în parte plângerea formulată de reclamanta

C.A. și continuată de reclamanții - moștenitori C.T. și T.A.M. în

contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Terpezița și Comisia județeană Dolj

și intervenienta în interes propriu P.L.

S-a dispus anularea

H.C.J. nr. 320/2000.

S-a dispus

reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 39,2 ha din care

1,71 ha teren cu vegetație forestieră pe raza comunei Terpezița pentru

moștenitorii fiecăreia dintre autoarelor (I.) C.E., (I.) M.M. și (I.) C.A.,

respectiv numiții C.T., T.A.M., C.A., R.I.C., M.A., M.O., M.R., C.M., S.V.,

Z.A. și P.I.

A fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de intervenție în interes propriu formulată de

intervenienta P.L.

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs reclamanții T.A.M. și C.T. cât și intervenienta

P.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia civilă

nr. 2115 din 09 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj s-a admis

recursul declarat de reclamanții C.T. și T.A.M., împotriva Sentinței civile nr.

2559 din 09 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Craiova.

S-a modificat în

parte sentința atacată în sensul că s-a dispus reconstituirea dreptului de

proprietate doar pentru suprafața de 39,2 ha din care 1,71 ha teren cu

vegetație forestieră, situat pe raza comunei Terpezița, exclusiv în favoarea

defunctei reclamante C.A., autoarea recurenților, în calitate de moștenitoare a

autoarei (I.) C.E.

S-au menținut

dispozițiile sentinței referitoare la anularea H.C.J. nr. 320/2000 și

respingerea cererii de intervenție principală formulată de intervenienta P.L.

S-a respins, ca

nefondat, recursul declarat de intervenienta P.L., împotriva aceleiași

sentințe.

Au fost obligate

intimatele Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a comunei

Terpezița și comisia județeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor la plată către recurenții C.T. și T.A.M. a sumei de 2000 RON

cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs intervenienta în nume propriu P.L.

Prin Decizia nr. 5028

din 11 aprilie 2012 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins ca

inadmisibil, recursul declarat de intervenienta în nume propriu P.L. împotriva

Deciziei civile nr. 2115 din 9 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut că acțiunea ce face obiectul dosarului este o acțiune

în materia fondului funciar, reglementată de Legea nr. 247/2005 privind reforma

în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, care

conține dispoziții speciale cu privire la calea de atac de urmat.

Astfel, art. 5 alin.

(1) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile în proprietății și

justiției, precum și unele măsuri adiacente, Titlul XIII - Accelerarea

judecăților în materia restituirii proprietății funciare, prevede că:

"Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare

în primă instanță sunt supuse numai recursului''.

Întrucât în speță

decizia Tribunalului a fost pronunțată în materia fondului funciar s-a reținut

că recursul declarat de reclamantă este inadmisibil.

Împotriva încheierii

din data de 4 aprilie 2012 și Deciziei nr. 5028 din 11 aprilie 2012 a Curții de

Apel Craiova, secția I civilă, a declarat recurs intervenienta P.L. invocând

dispozițiile art. 244 pct. 1 și 2 C. proc. civ, art. 84 C. proc. civ. și art. 304

pct. 3, 6 și 9 C. proc. civ.

La termenul de

judecată din 13 martie 2014 Înalta Curte a invocat din oficiu excepția

inadmisibilității celor două recursuri și, față de excepția invocată, a

apreciat-o ca fiind întemeiată și a admis-o ca atare, pentru următoarele

considerente:

Cu privire la

recursul declarat împotriva Deciziei nr. 5028 din 11 aprilie 2012 a Curții de

Apel Craiova, secția I civilă, s-a reținut că una din regulile care cârmuiesc

exercițiul căilor de atac este și aceea a unicității dreptului de a folosi o

cale de atac. Cum dreptul de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se

prin chiar exercițiul lui, reclamantul nu poate folosi de mai multe ori calea

de atac a recursului împotriva aceleiași hotărâri și deci nu se poate judeca de

mai multe ori în aceeași cale de atac.

Hotărârile ce pot fi

atacate cu recurs sunt enumerate în conținutul art. 299 alin. (1) C. proc.

civ.: "Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și,

în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională sunt supuse recursului" .

Cum hotărârea

recurată nu face parte din categoriile enunțate, ci este o decizie irevocabilă

dată de o instanță de recurs este evident că o atare decizie nu poate forma

obiect al unui nou recurs.

Potrivit pct. 4 al

art. 377 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile date în recurs sunt hotărâri

irevocabile, situație în care din coroborarea acestui text de lege cu

dispozițiile art. 299 C. proc. civ. rezultă că recursul declarat împotriva

Deciziei nr. 5028 din 11 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă

este inadmisibil.

În consecință, pentru

considerentele expuse recursul se privește ca inadmisibil și va fi respins ca

atare.

Recursul declarat

împotriva încheierii de ședință din data de 4 aprilie 2012 a Curții de Apel

Craiova, secția I civilă, va fi respins ca inadmisibil pentru următoarele

considerente:

Prin această

încheiere s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de

recurenta-intervenientă în temeiul dispozițiilor art. 244 pct. 1 și 2 C. proc.

civ. și cererea de amânare a judecării cauzei formulată de apărătorul

intimaților-reclamanți moștenitori, pronunțarea cauzei fiind amânată în temeiul

dispozițiilor art. 260 C. proc. civ. la data de 11 aprilie 2012.

Dispozițiile art. 244

1

pct. 1 C. proc. civ. prevăd în mod expres că asupra suspendării judecății

instanța se pronunță prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod

separat cu excepția celor pronunțate în recurs.

În speță, prin

încheierea din data 4 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a

fost respinsă cererea de suspendare a cauzei întemeiată pe dispozițiile art.

244 pct. 1 și 2 C. proc. civ. formulată de recurenta-intervenientă P.L.

Prin urmare, este

vorba de situația de excepție prevăzută de teza a II-a a art. 244

1

alin. (1) C. proc. civ., care închide calea de atac a recursului împotriva unei

atare încheieri.

Având în vedere și

împrejurarea că acest text de lege a fost supus controlului de

constituționalitate, iar Curtea Constituțională l-a declarat ca fiind conform

cu legea fundamentală, Înalta Curte urmează ca, făcând aplicarea sa, să

respingă recursul de față ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

inadmisibile recursurile declarate de intervenienta în nume propriu P.L.

împotriva încheierii de ședință din 4 aprilie 2012 a Curții de Apel Craiova,

secția I civilă, și împotriva Deciziei civile nr. 5028 din 31 aprilie 2012 a

Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 martie 2014.

Procesat

de GGC - NN