ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3018/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3018/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 26 septembrie 2013

pronunțată în Dosarul nr. 854/57/2013 Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală

și pentru cauze cu minori, în baza art. 300

1

alin. (1) C. proc. pen,

a menținut măsura arestării preventive a inculpaților: L.C.C.,

V.M.M., S.A., M.I.P., M.F.I.

În baza art. 145

1

raportat la art. 145 C. proc. pen. și 143 alin. (1) C. proc. pen. a dispus

măsura obligării

de a nu părăsi țara, printre alții,

față de inculpata

L.S.M.

În temeiul

art. 145

1

C. proc. pen.,

pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara

s-a dispus ca inculpații să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la instanța

de judecată, ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la organul

de poliție desemnat cu supravegherea;

c) să nu își schimbe locuința

fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;

d) să nu dețină, să nu

folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

În baza art. 145

1

alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 145 alin. (1

2

) C. proc.

pen., s-a impus inculpaților ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara:

- să nu se apropie de

persoanele vătămate, membrii familiei acestora, persoanele împreună cu care au comis

fapta, martori, experți și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

În baza art. 145

alin. (2

2

) C. proc. pen. raportat la art. 145

1

alin. (2)

C. proc. pen. a atras atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea-credință

a măsurii sau obligațiilor menționate mai sus, se va lua față de aceștia măsura

arestării preventive.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

I. Verificând legalitatea

și temeinicia măsurii arestului preventiv al inculpaților în conformitate cu

art. 300

1

C. proc. pen., Curtea a reținut că temeiurile care au stat

la baza luării acestei măsuri subzistă și impun în continuare privarea de libertate

a inculpaților.

S-a reținut că aceștia

au fost cercetați și în prezent sunt judecați pentru infracțiuni deosebit de grave

pentru care s-a reținut, cu autoritate de lucru judecat, prin încheierile de arestare

preventivă, existența unor indicii temeinice de vinovăție.

Cu ocazia luării măsurii

arestării, prima instanță a analizat existența unor indicii temeinice de vinovăție

pe baza unor analize amănunțite a situației fiecărui inculpat în parte și a fiecărei

infracțiuni. În raport de această analiză s-a constatat nu au apărut elemente ulterioare

care să infirme concluziile reținute în cuprinsul încheierii de arestare.

S-a reținut în încheierea

pronunțată de prima instanță că pericolul pentru ordinea publică subzistă și în

prezent.

De asemenea, s-a reținut

că activitatea infracțională reținută în actul de sesizare s-a întins pe o perioadă

îndelungată de timp, a avut un caracter organizat și scopuri precise.

S-a mai reținut că pericolul

pentru ordinea publică rezultă în mod evident din modul extrem de violent în care

au fost agresate anumite victime și că modalitatea în care s-au desfășurat anchetele

penale în cauzele în care s-au sesizat faptele inculpaților au permis ca faptele

să fie anchetate izolat, fără să se analizeze existența unui grup de crimă organizată,

ceea ce a permis ca activitatea infracțională să se prelungească pe durata mai multor

ani.

Instanța de fond a concluzionat

că menținerea arestării preventive rămâne singura modalitate prin care ordinea publică

să fie protejată la acest moment față de consecințele dramatice ale faptelor deosebit

de grave comise de inculpați (infracțiuni de șantaj, lipsire de libertate, cămătărie,

trafic de persoane, vătămare corporală gravă).

S-a mai arătat că menținerea

măsurii arestării preventive este necesară din perspectiva art. 136 alin. (1)

C. proc. pen. și cu privire la normala desfășurare, în continuare, a procesului

penal, că argumentele aduse de inculpați în legătură cu aspecte ce țin de situația

familială sau activitățile personale nu sunt de natură a justifica punerea lor în

libertate la acest moment.

II. În ceea ce privește

propunerea de luare a măsurii obligării de a nu părăsi țara, printre alți inculpați

și față de inculpata L.S.M., instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr. 2345

din 5 iulie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus față de inculpații

M.F.V., L.S.M. și C.M.E. măsura obligării de a nu părăsi țara, urmare a înlocuirii

măsurii arestării preventive față de aceștia.

Ulterior măsura a fost

prelungită în faza de urmărire penală prin ordonanțele din 4 septembrie 2013 pentru

inculpații M.F.V. și L.S.M. și 5 martie 2013 pentru inculpatul C.M.E.

Cu privire la inculpata

L.S.M. prima instanță a reținut, în esență, că temeiurile avute în vedere cu ocazia

luării și prelungirii măsurii subzistă și la acest moment în care cauza este în

faza de judecată.

S-a reținut că luarea

acestei măsuri este necesară ca și garanție pentru o bună desfășurare a procesului

penal, în temeiul art. 136 alin. (1) C. proc. pen., iar respectarea obligațiilor

prevăzute de art. 145 alin. (1

1

) lit. b) C. proc. pen., reprezintă o

formă legală de control care permite verificarea respectării măsurii și garantează

respectarea ei.

Pe lângă măsurile obligatorii

prevăzute de art. 145 alin. (1

1

) C. proc. pen., instanța de fond a apreciat

că se impune și aplicarea măsurii prevăzute de alin. (1

2

) al aceluiași

articol, în condițiile în care unii inculpați recunosc comiterea faptelor din rechizitoriu,

iar alții nu, apreciindu-se că măsura este necesară pentru garantarea administrării

probațiunii în bune condiții în vederea aflării adevărului în cauză.

Împotriva încheierii mai

sus menționate inculpații L.C.C., S.A., M.I.P., V.M.M., M.F.I. și L.S.M., au declarat,

în termen legal recursurile ce formează obiectul prezentului dosar.

Apărătorul inculpatului

S.A., în susținerea recursului a supus atenției instanței următoarele împrejurări.

A arătat că așa cum rezultă din rechizitoriul întocmit de procuror, când s-a început

urmărirea penală acest inculpat nu figura în actul de sesizare. Abia ulterior, la

data de 1 iunie când s-a extins acțiunea penală, în mod inexplicabil, inculpatul

S.A. devine „inițiatorul” și „organizatorul” grupului infracțional în paginile din

rechizitoriu, fiind cuprinse acuzații aduse acestui inculpat pe care apărătorul

le apreciază ca fiind nefondate și din care rezultă că inculpatul nu prezintă pericol

pentru ordinea publică singura sa contribuție constând în aceea că i-a angajat pe

ceilalți coinculpați din această cauză pentru a asigura paza stadionului.

În continuare același

apărător, făcând referire la încheierea atacată cu recurs, parchetul a subliniat

că, având în vedere între altele antecedente penale ale inculpaților, recidiviști

enumerându-l și pe acest inculpat, se impune menținerea măsurii arestării preventive,

fără să fie avută în vedere împrejurarea că inculpatul S.A. nu are antecedente penale,

aprecierile procurorului în acest sens, nefiind aplicabile lui.

S-a mai arătat că este

adevărat că în prezent inculpatul este cercetat într-un alt dosar pentru o infracțiune

economică la Judecătoria Petroșani, însă din această împrejurare nu rezultă că inculpatul

are antecedente penale.

Apărătorul a mai arătat

că în cauză a fost efectuată urmărirea penală și așa fiind nu se mai impune menținerea

în continuare a măsurii arestării preventive față de acest inculpat. Făcând referire

la jurisprudența C.E.D.O. a arătat că nu există pericolul ca inculpatul să fugă

și eventual acestuia i s-ar putea aplica o măsură de prevenție neprivativă de libertate.

Cu privire la pericolul

concret pentru ordinea publică, având în vedere că temeiul arestării preventive

a inculpatului este cel prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., apărătorul a

arătat că faptele au fost reținute ca fiind săvârșite în perioada 2004-2008, apoi

s-a reținut de către procuror că în anul 2008 inculpatul a părăsit gruparea. Așa

fiind, inculpatul retrăgându-se din grupare în urmă cu 5 ani, apărătorul a apreciat

că în prezent inculpatul nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică,

iar menținerea măsurii arestării preventive nu se mai impune la momentul de față.

Apărătorul a mai arătat

că în încheierea pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, judecătorul instanței

de fond a făcut referire la dispozițiile art. 136 alin. (1) C. proc. pen., însă

a apreciat că în mod greșit acesta nu a făcut referire și la dispozițiile art. 136

alin. (8) C. proc. pen., neținând seama de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului,

de alte aspecte esențiale cum ar fi împrejurarea că inculpatul are în întreținere

5 copii minori (așa cum rezultă din certificatele de naștere depuse la dosar), de

faptul că acesta are o pregătire superioară. De altfel, așa cum rezultă din declarația

unuia dintre coinculpați, acesta arată că nu l-a cunoscut anterior pe inculpatul

S.A.

A mai arătat că acest

inculpat se află în stare de arest preventiv de 5 luni, că s-a terminat urmărirea

penală, că au fost administrate probele și așa fiind menținerea măsurii față de

el este exagerată.

În concluzie, apărătorul

a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii criticate, urmând ca instanța

să aprecieze dacă acestui inculpat îi poate fi aplicată o măsură preventivă neprivativă

de libertate.

Apărătorii inculpaților

L.C.C., M.I.P. și V.M.M., pe rând, au pus concluzii de admitere a recursurilor,

casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea

acestora în stare de libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere

inițial la luarea acestei măsuri și nu au apărut temeiuri noi care să justifice

menținerea măsurii arestării preventive. Au mai arătat că în cauză a fost finalizată

urmărirea penală, au fost administrate probele, că inculpații beneficiază de circumstanțe

personale favorabile, astfel încât nu există date sau indicii că aceștia vor împiedica

buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului, ei neprezentând pericol

concret pentru ordinea publică.

Apărătorul inculpatului

M.F.I. a pus concluzii de admitere a recursului, solicitând casarea încheierii atacate.

În urma rejudecării situației de fapt și de drept, apărătorul a solicitat instanței

de recurs să dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă

de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi țara.

Apărătorul a arătat că

încheierea din 26 aprilie 2013 este motivată general și global, că este vizată activitatea

infracțională în general nefăcându-se nicio referire concretă la activitatea infracțională

a inculpatului pe care îl asistă și așa fiind luarea și menținerea în continuare

a măsurii arestării preventive față de acest inculpat este nejustificată.

Apărătorul a mai arătat

că inculpatul a săvârșit un singur act material și o singură infracțiune care s-a

consumat în anul 2008, încadrarea juridică fiind cea în art. 182 alin. (1) și

(3) C. pen. Cu privire la acest inculpat, apărătorul a apreciat că nu poate fi reținută

infracțiunea prezentă în Legea nr. 39/2003, întrucât acesta nu are participare infracțională

de grup organizat. Cu toate acestea, într-o motivare generală, judecătorul fondului

a apreciat că se impune menținerea măsurii pentru buna desfășurare a procesului

penal.

Apărătorul a arătat că

a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 5 luni, parchetul

justificând că ar fi necesară în vederea efectuării unei eventuale extinderi a acțiunii

penale, pe încadrări juridice specifice D.I.I.C.O.T. Întrucât inculpatul a săvârșit

o singură infracțiune și un singur act material, apărătorul a apreciat că menținerea

în continuare a acestei măsuri ar fi excesivă.

În continuare același

apărător a arătat că există mai multe argumente în susținerea solicitării de desființare

a încheierii atacate cu recurs. Astfel, aceste argumente se referă la faptul că

inculpatul a recunoscut singurul act material pe care l-a săvârșit, dând dovadă

de sinceritate și înțelegând să beneficieze de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

De asemenea, apărătorul

a mai arătat că la baza menținerii măsurii arestării preventive în faza de cercetare

judecătorească nu mai pot sta temeiurile avute în vedere în faza de urmărire penală.

Raliindu-se concluziilor

formulate de apărătorul inculpatului S.A., a arătat că în cauză trebuie avute în

vedere și dispozițiile art. 136 alin. (8) C. proc. pen., împrejurarea că nu are

antecedente penale, că este integrat în familie și societate, că are un copil minor

în întreținere, conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii și, de asemenea,

și perioada lungă de timp scursă de la data săvârșirii faptei și până în prezent,

precum și profilul său social și moral. Apărătorul a apreciat că procesul penal

se poate desfășura în continuare în bune condiții cu inculpatul aflat în stare de

libertate.

Apărătorul inculpatei

L.S.M. a pus concluzii de admitere a recursului solicitând înlăturarea parțială

a obligației de a nu lua legătura cu ceilalți inculpați sau cu familiile acestora

nici direct nici indirect prin intermediul altor persoane. În susținere a arătat

că inculpatul L.C.C. este soțul său și a solicitat să i se permită în continuare

să păstreze legătura cu acesta, cu atât mai mult cu cât pe parcursul urmăririi penale,

obligarea de a nu lua legătura cu ceilalți inculpați și învinuiți din cauză sau

cu familiile acestora a fost dispusă cu excepția membrilor familiei-soț, părinți,

socri.

Analizând recursurile

declarate, atât potrivit susținerilor orale ale apărătorilor recurenților inculpați,

cât și în raport de conținutul actelor și lucrărilor de la dosar, dar și din oficiu,

sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

Înalta Curte, examinând

actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial

Alba Iulia, înregistrat la această instanță sub Dosar nr. 854/57/2013 s-a dispus

trimiterea în judecată, printre alții și a inculpaților:

- S.A., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- inițiere și constituire

grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003

raportat la art. 2 lit. a) teza I și lit. b) pct. 2 și 4, din aceeași lege,

- șantaj prevăzut de

art. 194 alin. (1) C. pen. (victimă A.S.),

- șantaj în formă continuată

prevăzut de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2

acte materiale, victime G.C.D. și L.M.),

- lipsire de libertate

prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) și (5) C. pen. (victimă A.S.),

- instigare la lipsire

de libertate prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 189 alin. (1), (2) și

(5) C. pen. (victimă I.N.O.),

- instigare la vătămare

corporală gravă prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 182 alin. (1) și

(3) C. pen. (victimă G.P.V.),

- deținere de muniție

fără drept prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. și

- nedepunerea muniției

la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate

a permisului, prevăzută de art. 140 din Legea nr. 295/2004. Totul cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.;

- L.C.C., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- constituire grup infracțional

organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2

lit. a) teza I și lit. b) pct. 2, 4 și 5 din aceeași lege,

- lipsire de libertate

prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) și (5) C. pen. (victimă A.S.),

- lipsire de libertate

prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) și (5) C. pen. (victimă I.N.O.),

- șantaj în formă continuată

prevăzut de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (7

acte materiale vizavi de V.C., I.P., N.C., B.T.G., C.I., S.I., F.A.L.),

- șantaj prevăzut de

art. 194 alin. (1) C. pen. (victimă A.S.),

- șantaj în formă continuată

prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2

acte materiale, asupra jucătorilor de fotbal G.C.D. și L.M.),

- cămătărie în formă continuată

prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 216/2011 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. (8 acte materiale V.C., I.P., N.C., G.D., B.T.G. F.A.L., C.L.A.C. și

S.I.A.),

- trafic de persoane în

formă continuată, prevăzut de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale vizavi de I.P. și N.C.),

- înșelăciune cu consecințe

deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și

(5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale, cele patru

autoturisme),

- fals în declarații în

formă continuată prevăzut de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. (2 acte materiale),

- instigare la vătămare

corporală gravă prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 182 alin. (1) și

(3) C. pen. (victimă G.P.V.),

- instigare la vătămare

corporală gravă prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 182 alin. (1) și

(3) C. pen. (victimă M.C.A.),

- instigare la vătămare

corporală gravă prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 182 alin. (1) și

(3) C. pen. (victimă I.I.) și

- instigare la vătămare

corporală prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) C. pen., (victimă

A.A.). Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- L.S.M., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- aderare la grup infracțional

organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2

lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,

- complicitate la șantaj

în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 194 alin. (1)

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (7 acte materiale vizavi de V.C.,

I.P., N.C., B.T.G., C.I., S.I., F.A.L.),

- complicitate la trafic

de persoane în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12

alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. (2 acte materiale, I.P. și N.C.) și

- complicitate la cămătărie

în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din

Legea nr. 216/2011 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (8 acte materiale vizavi

de V.C., I.P., N.C., G.D., B.T.G., F.A.L., C.L.A.C. și S.I.A.). Totul cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.;

-V.M.M., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- aderare la grup infracțional

organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,

- complicitate la vătămare

corporală gravă prevăzută de art. 26 C. pen raportat la art. 182 alin. (1) și

(3) C. pen. (victimă G.P.V.) și

- vătămare corporală gravă

prevăzută de art. 182 alin. (1) și (3) C. pen. (victimă I.I.). Totul cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.;

- M.I.P., pentru săvârșirea

infracțiunilor de:

- aderare la grup infracțional

organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,

- vătămare corporală gravă

prevăzută de art. 182 alin. (1) și (3) C. pen. (victimă G.P.V.) și

- vătămare corporală gravă

prevăzută de art. 182 alin. (1) și (3) C. pen. (victimă M.C.A.). Totul cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.;

- M.F.I., pentru săvârșirea

infracțiunii de:

- vătămare corporală gravă

prevăzută de art. 182 alin. (1) și (3) C. pen. (victimă M.C.A.);

Prin încheierea nr. 19/MP/2013

din 12 iunie 2013 a Curții de Apel Alba Iulia, s-a dispus arestarea inculpaților

S.A., V.M.M., M.I.P. și M.F.I. pe o durată de 29 de zile.

Inculpatul L.C.C. a fost

arestat preventiv prin încheierea penală nr. 16/MP/2013 a Curții de Apel Alba Iulia

din 10 mai 2013, pe o durată de 29 de zile, în baza art. 148 lit. f) C. proc.

pen., ulterior măsura a fost prelungită prin încheierile din 1 iulie 2013, 2

august 2013 și 30 august 2013

În fapt se rețin următoarele:

Inculpatul

S.A. împreună cu inculpatul L.C.C. și P.C. au constituit un

grup infracțional organizat, la inițiativa și în interesul inculpatului S.A., grup

specializat în comiterea unor infracțiuni de violență.

Inculpatul L.C.C., arestat

deja în prezenta cauză, s-a eliberat din penitenciar la data de 7 octombrie 2003.

După eliberare susnumitul a început să lucreze ca și bodyguard personal pentru inculpatul

S.A., „om de afaceri” din Valea Jiului, politician local și patron al clubului de

fotbal J.P. S.A. l-a recrutat în folosul său pe inculpatul L.C.C. deoarece dorea

să profite de pe urma acestuia, de renumele pe care și l-a făcut în lumea interlopă

din județul Hunedoara, unde era cunoscut ca autorul primului jaf armat, persoană

din anturajul grupării infracționale „S. și B.”, pentru a rezolva cu ajutorul acestuia

și a persoanelor din anturajul său diferite probleme, litigii, divergențe, pe care

le avea cu diferite persoane, pentru a-și spori în acest mod averea și a se face

temut și respectat în Valea Jiului.

În momentul în care a

început să lucreze ca și bodyguard pentru S.A., inculpatul L.C.C., nu a venit singur

în Valea Jiului, ci la cererea lui S.A., a adus cu el și alți camarazi de ai săi,

de regulă persoane cunoscute cu antecedente penale, și cu comportament violent,

cum ar fi inculpatul P.C., și inculpații: V.M.M., M.I.P., numitul L.V. și alții.

Practic persoanele menționate

mai sus au constituit o grupare infracțională organizată, cu paliere, de comandă

și execuție, specializată în „bătăi la comandă”, șantaje, cămătărie, etc. Liderul

grupării era S.A., care transmitea ordinele către inculpatul L.C.C., care se asigura

de punerea lor în executare, coordona activitățile de executare și transmitea ordinele

către executanți.

Cu privire la activitățile

de cămătărie este de menționat că L.C.C. a „intrat în afaceri”, a acordat primele

împrumuturi cu dobândă, cu bani proveniți de la S.A., banii erau apoi restituiți

cu dobânda aferentă către S.A., prin intermediul lui L.C.C., acesta primind pentru

această intermediere un procent din dobândă.

La solicitarea lui S.A.,

au fost executate mai multe bătăi la comandă, răpiri, șantaje, fiind identificate

următoarele victime:

A.S., în prezent decedat,

a fost victima infracțiunilor de șantaj și lipsire de libertate în mod ilegal, comise

de L.C.C. și P.C., la instigarea inculpatului S.A.

În seara zilei de 9

mai 2007 numitul A.S. a fost sunat de D.F., contabilă la firmele administrate de

S.A., care i-a propus o întâlnire în fața blocului unde locuia în Petrila, iar la

ieșirea din scara blocului, acesta a fost acostat de L.C.C. și P.C. și urcat cu

forța într-un autoturism. Aceștia l-au dus la sediul firmelor administrate de S.A.,

unde victima a fost lovită de către L.C.C., P.C. și S.A., fiind supusă unui interogatoriu

de către S.A., L.C.C. și P.C., cu scopul de a divulga locul unde se află C.I.V.

de la care S.A. avea de recuperat o sumă de bani. Ca urmare a violențelor exercitate

asupra sa, A.S. a indicat faptul că C.I.V. s-ar putea ascunde în localitatea G.,

la locuința unui prieten, identificat în persoana lui M.C.I. La ordinul lui S.A.,

victima A.S. a fost urcat cu forța într-un autoturism și transportat de L.C.C. și

P.C., aceștia plecând spre G., în căutarea lui C.I.V. În municipiul Orăștie, L.C.C.

și P.C. au oprit și au solicitat și ajutorul altor persoane pentru a găsi domiciliul

lui M.C.I., deplasându-se apoi împreună cu aceștia în localitatea G., la locuința

lui M.C.I.

Pentru că nu l-au găsit

pe C.I.V. și pentru a avea o „garanție” de recuperare a banilor, prin amenințări,

A.S. a fost ținut pe timpul nopții de către P.C. într-un local din Deva, fiind supravegheat

permanent pentru a nu comunica cu C.I.V. sau cu alte persoane, cărora putea să denunțe

fapta. În ziua următoare a fost transportat de L.C.C. și P.C. la locuința sa din

Petrila, unde cei doi agresori, pentru a recupera suma de bani datorată de C.I.V.,

au încercat să-l determine să încheie un act de donație a locuinței. Tot cu scopul

recuperării sumelor de bani datorate de C.I.V., A.S. a fost obligat prin amenințări

să scoată o sumă de bani din contul firmei lui C.I.V., SC C.T. SRL. Neavând ștampila

firmei asupra lui, cu ajutorul lui S.A., au comandat și confecționat o ștampilă

în mod ilegal luând ca model facsimilul unei ștampile aplicate pe un alt document

al firmei, ștampila fiind confecționată la o firmă din Petroșani. Banii au fost

scoși de la agenția din Petroșani a Băncii T. și predați de L.C.C. lui S.A., în

prezența victimei, ocazie cu care S.A. l-a amenințat pe A.S. cu acte de violență

asupra lui și a familiei sale în cazul în care va anunța organele de poliție. A.S.,

de frica amenințărilor nu a sesizat fapta.

I.N.O., fost jucător al

echipei de fotbal J.P., a avut un conflict cu clubul în vara anului 2007, plecând

de la echipă. În vara anului 2007, acesta a depus un memoriu la F.R.F. solicitând

să devină jucător liber de contract, după care a luat legătura cu echipa I.G.B.,

antrenându-se cu această echipă. Pentru a nu pierde drepturile federative asupra

jucătorului, S.A. le-a ordonat inculpaților L.C.C. și P.C., să meargă la București

după jucător și să-l aducă înapoi la Petroșani. Susnumiții au plecat împreună cu

un angajat al clubului care îl cunoștea pe jucător. La data de 8 august 2007 fotbalistul

I.N.O. în timp ce se afla în trafic într-o mașină pe raza localității P.-L., a fost

blocat în trafic de autoturismul marca X (mașina aparținea firmei de leasing și

era utilizat de firma patronată de S.A., SC A.I.P. SRL), în care se aflau L.C.C.

și P.C., aceștia l-au dat jos pe jucător din mașina în care se afla, l-au urcat

cu forța în mașina cu care veniseră și au plecat împotriva voinței jucătorului spre

Petroșani. Pe drum jucătorul nu s-a opus fiindu-i frică să nu fie bătut de inculpații

L.C.C. și P.C., despre care știa că sunt bodyguarzii lui S.A. și auzise că au mai

bătut și alți jucători de la echipa de fotbal. La Petroșani cei doi inculpați l-au

dus pe jucător la sediul clubului de fotbal J.P., unde S.A. i-a cerut să semneze

o cerere de retragere a memoriului depus la F.R.F., ceea ce acesta a făcut fiindu-i

frică să nu fie bătut.

La data de 9 august 2007,

în jurul orele 12:00, în Petroșani, L.M., , fotbalist la echipa J.P., a fost bătut

de către L.C.C. și P.C., la ordinul inculpatului S.A. Acesta din urmă a comandat

bătaia deoarece fotbalistul a înaintat către F.R.F. un memoriu împotriva conducerii

echipei de fotbal J.P., respectiv a numitului S.A., prin care solicita drepturile

bănești, existând riscul ca în cazul unui aviz favorabil, clubul de fotbal să fie

obligat să-i plătească toate drepturile restante și să piardă toate drepturile pe

care le avea asupra fotbalistului în cazul unui eventual transfer la o altă echipă.

Cei doi agresori l-au

atras în vestiarul clubului unde i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele

în zona corpului și a feței, și i-au adresat amenințări cu moartea lui și familiei

sale în cazul în care sesizează fapta la organele de poliție. În timp ce-l loveau,

agresorii i-au dat de înțeles că motivul agresiunii este de a-l determina să renunțe

la memoriul adresat F.R.F. și la pretențiile financiare pe care le-a pretins clubului

în memoriul respectiv. Urmare a bătăii L.M. a suferit leziuni corporale ce au necesitat

pentru vindecare sub 12 zile îngrijiri medicale.

Poliția Municipiului Petroșani

a efectuat cercetări în Dosarul penal nr. 2441/P/2007 aflat în supravegherea Parchetului

de pe lângă Judecătoria Petroșani, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire

sau alte violențe și amenințare, dosar în care s-a dispus încetarea urmăririi penale,

la data de 21 septembrie 2007, soluție motivată de faptul că victima și-a retras

plângerea adresată organelor de poliție. La dosar s-a depus de către apărătorul

angajat de S.A. o declarație notarială a părții vătămate datată 17 august 2007,

în care se menționa că și-a retras plângerea. În aceeași perioadă L.M. și-a retras

memoriul adresat F.R.F. împotriva clubului J.P.

În cursul anului 2008,

S.A., și-a depus candidatura la funcția de Primar al Municipiului Petroșani din

partea Partidului Național Liberal. Pe durata campaniei electorale și a alegerilor

locale din iunie 2008, susnumitul a avut conflicte cu persoana vătămată G.P.V.,

candidat pentru funcția de consilier local din partea Partidului Democrat

Liberal, conflicte determinate de faptul că persoana vătămată, s-a opus unor cereri

și proiecte de lucrări solicitate de firmele pe care le administra S.A. Pentru a

se răzbuna și a-i da acestuia și altor eventuali opozanți o lecție, S.A. a comandat

inculpatului L.C.C., de față fiind și inculpatul P.C., să-i administreze o bătaie

persoanei vătămate, promițând o sumă de bani consistentă pentru fiecare participant

la acțiune. În vederea aducerii la îndeplinire a comenzii, inculpatul L.C.C. a organizat

un „comando” format din inculpații P.C., L.V., V.M.M. și M.I.P. Sub directa conducere

și coordonare a inculpatului L.C.C., susnumiții l-au supravegheat, urmărit și filat

o perioadă de timp pe G.P.V., pentru a găsi momentul propice al acțiunii.

La data de 30

decembrie 2008, în jurul orei 22:20, în timp ce se întorcea la domiciliu său din

Petroșani, str. A., persoana vătămată G.P.V., a fost acostat în zona blocului mai

sus menționat, de L.V., P.C., V.M.M. și M.I.P., mascați cu cagule, care l-au agresat

cu pumnii și bâtele, producându-i leziuni corporale grave. Potrivit actelor medico-legale

leziunile s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure contondente, care

au necesitat pentru vindecare 75-80 zile de îngrijiri medicale.

Pentru această faptă S.A.

a plătit suma de 20.000 RON, bani care s-au împărțit apoi către autori de către

inculpatul L.C.C.

Cu ocazia incidentului

G.P.V. a reușit să smulgă cagula de pe fața numitului L.V. Dintre autori a fost

trimis în judecată și condamnat până la acest moment doar L.V., acesta a fost trimis

în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, fiind condamnat

prin sentința nr. 218 din 13 aprilie 2000 a Judecătorie Petroșani, rămasă definitivă

prin decizia nr. 247 din 29 iunie 2010 a Tribunalului Hunedoara, la pedeapsa de

3 ani închisoare cu executare. Susnumitul a fost arestat preventiv la data de 2

februarie 2009, fiind eliberat condiționat din penitenciar la data de 9 august 2011,

cu un rest neexecutat de 176 zile.

Anterior bătăii aplicate

persoanei vătămate G.P.V., S.A. a comandat să fie bătută o persoană din anturajul

său și anume numitul A.D.C. Bătaia a fost comandată din două motive, primul pentru

a deruta organele de urmărire penală, întrucât S.A. spera că dacă în perioada de

timp apropiată de bătaia aplicată lui G.P.V., este bătută, prin același mod de operare,

și o persoană din anturajul său apropiat, organele de poliție nu-l vor suspecta

pe el. Cu privire la al doilea motiv al bătăii acesta este mai simplu și anume,

odată stabilit că trebuie bătută și o persoană din anturajul său pentru a deruta

organele de anchetă și a le duce pe o pistă falsă, victima a fost aleasă de S.A.,

acesta dorind să-i de o lecția numitul A.D.C., întrucât acesta îi submina autoritatea

în anturaj, comentând anumite decizii ale șefului.

Numitul A.D.C. a fost

bătut la data de 16 noiembrie 2008, în jurul orelor 00:30, pe raza municipiului

Petroșani. La bătaie au participat L.C.C., L.V. și M.I.P., care l-au atacat mascați

cu cagule și lovindu-l cu pumnii, picioarele și corpuri contondente. Urmare a bătăi

aplicate A.D.C. a suferit un politraumatism prin agresiune. Inițial A.D.C. a solicitat

intervenția organelor de poliție neavând cunoștință cine l-a bătut. Ulterior bătăii

A.D.C., bănuind de unde i se trage bătaia, nu a formulat plângere și nu solicitat

eliberarea unui certificat medico-legal. La poliție a fost înregistrat un dosar

penal cu autori necunoscuți.

La data de 11

septembrie 2008, în jurul orele 07:20, M.C.A., după ce a ieșit din scara blocului

unde locuia, a fost agresat de către M.I.P. și M.F.I., , aceștia având cagule pe

față pentru a nu fi identificați, care l-au lovit cu pumnii, picioarele și cu o

bâtă, producându-i o fractură la nivelul gambei stângi. Acțiunea a fost organizată

de către inculpatul L.C.C. Comanda a fost primită de acesta, în prezența lui P.C.

de la numitul V.C., persoana vătămată fiind un concurent comercial al acestuia.

Anterior bătăii cei patru autori și anume L.C.C., P.C., M.I.P. și M.F.I., l-au urmărit

și supravegheat câteva zile pe M.C.A. pentru a stabili programul acestuia și momentul

și locul propice comiterii faptei. Urmare a bătăii aplicate persoana vătămată M.C.A.

a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 85-90 zile îngrijiri

medicale.

La data de 18 aprilie

2008, orele 18:00-19:00, inculpații L.C.C. și P.C. împreună cu numiții V.M.M. și

M.I.P., l-au bătut pe numitul O.D.C., cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat

pentru vindecare 23-24 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal

din 21 aprilie 2008.

Susnumiții l-au atacat

pe acesta în fața blocului unde locuia, l-au doborât la pământ, i-au imobilizat

picioarele și l-au lovit cu ciocanele în zona gambelor și a coastelor iar cu cuțite

cu lamă mică l-au înțepat superficial de mai multe ori. Victima, de teama acțiunilor

de răzbunare nu a depus plângere la poliție și a refuzat internarea. Fapta a fost

comisă în scop de răzbunare la inițiativa inculpatului P.C. care a avut anterior

un conflict cu persoana vătămată, în perioada când acesta era agent la firma de

pază B.G.S. Ulterior, numitul O.D.C. a mai primit amenințări telefonice de la numitul

P.C., iar la data de 8 aprilie 2010, a fost amenințat în stradă de către inculpații

L.C.C. și P.C., acesta din urmă amenințându-l cu acte de violență mult mai grave

decât cele pe care i le-au produs anterior. Din aceleași motive de temere, O.D.C.

a refuzat să depună plângere la organele de poliție.

La data de 10 iulie 2008,

orele 14:30, numitul A.A., în timp ce se afla în stația de maxi-taxi zona B. din

Deva, a observat autoturismul Y., că era să lovească un alt autoturism în timp ce

parca și a exclamat „uite ce era să facă”. Deranjat de observațiile acestuia, conducătorul

autoturismului în cauză și anume inculpatul L.C.C., i-a cerut să se bată cu el și

pentru faptul că acesta a fost refuzat, L.C.C. a efectuat un apel telefonic, iar

la scurt timp, după 4-5 minute, a sosit la fața locului cu o mașină inculpatul P.C.

Acesta din urmă s-a dat jos din mașină și s-a îndreptat direct către A.A., lovindu-l

în față cu pumnul, acesta a căzut jos, fiind lovit în continuare cu piciorul în

față. Persoana vătămată a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare

24-25 zile îngrijiri medicale.

În cursul anului 2009,

inculpatul L.C.C. a încetat să mai lucreze pentru S.A., între cei doi începând o

situație conflictuală determinată de faptul că S.A. care s-a separat de soția sa

de atunci inculpata L.S.M. (divorț din 10 mai 2007, separați definitiv sfârșitul

anului 2008), a aflat că acesta a început o relație cu inculpatul L.C.C., ulterior

căsătorindu-se cu acesta.

După despărțirea de L.C.C.

și de fosta sa soție, a fost implicat în săvârșirea mai multor infracțiuni economice.

După despărțirea de S.A.,

inculpatul L.C.C. a fost și el implicat în săvârșirea mai multor fapte de violență.

La data de 24

septembrie 2010, numitul I.I. a fost bătut de către inculpatul L.C.C. și P.C., împreună

cu inculpații V.M.M. și B.G., urmare a unei comenzi primite de inculpatul L.C.C.,

comandă pentru care s-a primit suma de 12.000 euro, bani care au fost apoi împărțiți

între autori. Urmare a agresiunii suferite numitul I.I. a suferit leziuni corporale:

fractură maleolă peronieră stânga, fractură radius fără deplasare, etc., fiind internat

și operat în cadrul Spitalului Județean Alba. Comanda pentru bătaia aplicată numitului

I.I. a fost dată de inculpatul T.S.C., prin intermediul inculpatului D.G.A. Leziunile

corporale suferite au necesitat pentru vindecare 70-75 zile îngrijiri medicale.

La data de 11 iunie 2013,

în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații: S.A., V.M.M.,

M.I.P., M.F.I., B.G., cu privire la toate infracțiunile pentru care s-a extins față

de ei urmărirea penală.

La data de 12 iunie 2013

în cauză s-a dispus față de inculpatul S.A., începerea urmăririi penale și extinderea

cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- deținere de muniție

fără drept prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. și

- nedepunerea muniției

la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate

a permisului, prevăzută de art. 140 din Legea nr. 295/2004.

Din examinarea actelor

și lucrărilor dosarului, rezultă existența motivelor și indiciilor temeinice ce

nasc bănuiala rezonabilă, aptă de a convinge un observator obiectiv, că inculpații

au săvârșit faptele pentru care s-a solicitat arestarea preventivă.

Reține Înalta Curte că

în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen., existând

la dosar indicii temeinice ce justifică presupunerea rezonabilă, conform art. 68

1

C. proc. pen., că inculpații au comis fapte penale reținute în sarcina lor.

Astfel, cu privire la

inculpatul L.C.C., examinarea ansamblului materialului probator administrat până

în această fază a procesului penal a generat unele suspiciuni rezonabile cu privire

la constituirea de către acesta în ultimii ani, împreună cu alte persoane, a unei

grupări infracționale organizate, care a acționat în principal pe raza județului

Hunedoara, grupare specializată în comiterea unor infracțiuni de șantaj asupra unor

oameni de afacere locali, înșelăciune, cămătărie și altele.

Astfel există indicii

temeinice că acest inculpat este liderul grupării din care fac parte mai multe persoane

D.A., M.F.V., P.C. , C.M.E., L.S.M., L.C. (tatăl), L.F.,

P.I. și alții, fiecare dintre aceste persoane, având roluri precis stabilite pe

anumite segmente infracționale.

Relevante

în acest sens sunt următoarele mijloace de probă:

- interceptările

convorbirilor telefonice dintre membrii grupării din care se pot deduce relațiile

dintre aceștia, anturajul constant, rolul fiecăruia în cadrul grupării, precum și

calitatea de lider al inculpatului L.C.C.;

- depozițiile

martorilor C.I., D.D. din care rezultă superioritatea inculpatului L.C.C. în cadrul

anturajului său;

- declarațiile

părții vătămate V.C. prin care acesta arată modalitatea în care a fost șantajat

de către gruparea lui L.C.C. și cum a înscenat, fiind amenințat de inculpatul L.C.C.,

un accident auto pentru care inculpatul a încasat asigurarea.

-

procese-verbale de redare a înregistrărilor realizate în mediu ambiental cu persoana

vătămată S.I. în care acesta oferă detalii despre modalitatea în care a fost șantajat

și deposedat de anumite bunuri și sume de bani, precum și alte detalii despre activitățile

infracționale ale lui L.C.C.;

- procesul-verbal

cu fotocopii de pe acte din Dosarul penal nr. 703/P/2010 al Parchetului de pe lângă

Tribunalul Hunedoara în care este fotocopiată

agenda lui L.C.C., în această agendă fiind

menționați datornicii, sumele de bani datorate și dobânzile;

- declarațiile inculpatului

date în fața instanței în care arată că are un caracter autoritar și că soția sa,

inculpata L.S.M., pentru a nu-l supăra s-a lăsat angrenată în activitățile de afaceri

pe care acesta le derula.

Referitor

la acuzația săvârșirii infracțiunii de șantaj în formă continuată, cămătărie în

formă continuată și trafic de persoane, datele existente în cauză până în prezent

generează suspiciunea rezonabilă că inculpatul

L.C.C.,

după

ce în prealabil a acordat sume de bani cu titlu de împrumut părților vătămate V.C.,

I.P., N.C., G.D., B.T.G., C.I., S.I. și F.A.L., a crescut în mod nejustificat dobânda

ajungând să perceapă dobânzi la dobânzi și să aplice victimelor anumite „amenzi”

ca urmare a comportamentului lor.

- în vederea

recuperării sumelor de bani acesta, asistat și în unele cazuri sprijinit de alți

membri ai grupării: inculpații P.C. și M.F.V. a amenințat părțile vătămate cu acte

de violență inducându-le o stare permanentă de temere pentru propria integritate

corporală cât și pentru siguranța familiilor lor.

- a exercitat

presiuni atât de puternice asupra părților vătămate V.C., I.P. și N.C. încât aceștia

pentru a fi în măsură să-i restituie sumele de bani majorate nejustificat, au plecat

la muncă în Libia pentru a obține banii necesari restituirii împrumuturilor, punându-i

în vedere primului dintre ei (V.C.) să le ia celorlalți actele, să-i țină la muncă

și să se asigure că aceștia (I.P. și N.C.) îi trimit lunar sume de bani amenințându-l

că în caz contrar datoriile acestora vor fi trecute în contul părții vătămate V.C.

Relevante

în acest sens sunt următoarele mijloace de probă:

- declarațiile

părții vătămate V.C. în care acesta arată modalitatea concretă în care a fost șantajat

de către L.C.C.;

- declarațiile

martorei G.A.I., actuala concubină a lui V.C., care are cunoștință de șantajele

la care a fost supus acesta arătând că toate sumele de bani primite de ea din Libia

au fost predate către familia L., ea deplasându-se personal la bancă pentru a retrage

bani împreună cu soția inculpatului, L.S.M.;

- declarațiile

martorului V.A., B.T.G. care au cunoștință de șantajele la care a fost supus numitul

V.C.;

- declarațiile

martorului F.A.L., în care acesta arată cum a fost agresat de inculpatul L.C.C.

și P.C. pentru a face plata, indicând modalitatea concretă în care a fost exploatat

prin muncă în Libia de către L.C.C. în cursul anului 2013;

- procesul-verbal

de redare a interceptării convorbirii telefonice dintre numita T.R. (fosta soție

a părții vătămate N.C.) cu o prietenă, convorbire din care rezultă tratamentul de

care au parte persoanele care muncesc în Libia.

- declarațiile

martorului S.I. în care acesta arată cu claritate modalitatea în care inculpatul

șantaja persoanele cărora le acorda împrumuturi precum și actele de agresiune și

amenințările exercitate de inculpat împreună cu inc. P.C.

- acte de transfer a sumelor

de bani pe relația Libia-România și extrase ale conturilor persoanelor suspecte

în cauză;

- proces-verbal cu fotocopii

de pe acte din Dosarul penal nr. 703/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Hunedoara în care sunt fotocopiate agenda inculpatului ridicată de către organele

de poliție cu ocazia unei percheziții domiciliare efectuată la L.C.C., în agendă

fiind menționați datornicii sumele și dobânzile;

Cu privire

la acuzațiile de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în declarații,

în cauză există motive plauzibile din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul

L.C.C. ajutat și consiliat de către inculpatul C.M.E. a indus în eroare firma de

asigurări A.T. încasând primele de asigurare pentru două autoturisme supraevaluate

și în legătură cu care a înscenat, ajutat de inculpatul P.C. și alte persoane, două

accidente pentru a obține daune totale și în legătură cu producerea cărora a dat

declarații necorespunzătoare realității. Relevante în acest sens sunt următoarele

mijloace de probă:

- proces-verbal cu fotocopii

de pe acte din Dosarul penal nr. 703/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Hunedoara, declarațiile oferite organelor de poliție cu ocazia înscenării de către

persoanele implicate, polițele de asigurare în cazul celor două autoturisme, adresa

firmei de asigurare de constituire de parte civilă, alte acte din dosarele de asigurare,

copii de pe acte de achiziție anterioare a celor două autoturisme, etc;

- declarațiile

martorilor C.I. și D.D. care au cunoștință de înscenările accidentelor în cazul

celor două autoturisme;

- declarațiile

părții vătămate V.C.;

Este de menționat

că, în acest moment procesual, legea nu impune existența unor probe certe de vinovăție,

ci existența unor indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că

cel învinuit a comis o faptă de natură penală, ca atare apreciază Înalta Curte că

în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen., pentru fiecare

dintre inculpați.

Înalta Curte

constată că și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite

în cauză, întrucât pentru infracțiunile presupus a fi comise de inculpați legea

prevede pedepse mai mari de 4 ani închisoare.

Dacă condiția

referitoare la cuantumul pedepselor nu comportă discuții, Înalta Curte apreciază,

cum de altfel, în mod corect a reținut și instanța de fond că nici cealaltă condiție

prevăzută de art. 148 lit. f) C. proc. pen., referitoare la pericolul pe care l-ar

prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, nu ridică probleme

deosebite, ambele condiții fiind îndeplinite în mod cumulativ.

Raportarea

acestor condiții la cauza dedusă judecății justifică soluția adoptată de instanța

de fond, având în vedere gravitatea și natura infracțiunilor comise.

Pericolul pentru ordinea

publică menționat și analizat de instanța care a dispus menținerea arestării preventive

subzistă și este actual, având în vedere perioada scurtă de timp cuprinsă între

luna iunie 2013 până în prezent.

Pericolul pentru ordinea

publică rezultă în mod evident din modul extrem de violent în care au fost agresate

anumite victime, care erau lovite până cădeau la pământ, după care erau lovite în

continuare inclusiv cu ciocanul în cap și la nivelul genunchilor sau toracelui.

Unor victime li s-au rupt picioarele, relevante fiind în acest sens numărul mare

de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor provocate (ex. partea

vătămată M.C.A., fractură de picior și coastă, 85-90 zile de îngrijiri medicale,

G.P.V., fractură picior, plăgi la cap, 75-80 zile de îngrijiri medicale, I.I. 70-75

zile de îngrijiri medicale).

Leziunile grave se explică,

în cazul bătăilor comandate, prin aceea că trebuia atins un anumit rezultat constând

în pedepsirea victimelor care să justifice retribuirea agresorilor.

Cu ocazia luării măsurii

arestării, Curtea, în mod corect a analizat existența unor indicii temeinice de

vinovăție pe baza unor analize amănunțite a situației fiecărui inculpat în parte

și a fiecărei infracțiuni. Se constată, că în raport de această analiză nu au apărut

elemente ulterioare care să infirme concluziile reținute în cuprinsul încheierii

de arestare.

Așa cum rezultă din actele

și lucrările dosarului, activitatea infracțională s-a întins pe o perioadă îndelungată

de timp și a avut un caracter organizat și scopuri precise. S-au comis fapte grave

de violență și contra patrimoniului săvârșite pe baza unei planificări minuțioase

și în condițiile luării unor măsuri de prevedere pentru ca inculpații să nu poată

fi prinși. S-a acționat numai în locuri izolate pe timp de noapte, s-au folosit

cagule, etc.

Pe de altă parte s-a acționat

pentru influențarea anchetei penale care era inițiată în acele cazuri în care victimele

au depus plângeri penale, pentru că în multe situații teama față de inculpați le-au

determinat pe unele victime să nu depună plângere.

Acțiunile de violență,

șantaj, lipsire de libertate, cămătărie, trafic de persoane, vătămare corporală

gravă au fost de natură să creeze o stare de temere justificată în rândul opiniei

publice.

Menținerea arestării preventive

rămâne singura modalitate prin care ordinea publică să fie protejată la acest moment

față de consecințele dramatice ale unor astfel de fapte.

Totodată, Înalta Curte

apreciază că măsura preventivă luată față de inculpați corespunde criteriilor prevăzute

de art. 136 alin. (8) C. proc. pen., cât și celor prevăzute de art. 148 lit. f)

C. proc. pen., la acest moment procesual nefiind posibilă alegerea unei alte măsuri

preventive neprivative de libertate.

Circumstanțele personale

pozitive de care beneficiază inculpații nu pot fi determinante în alegerea unei

alte măsuri preventive, neprivative de libertate acestea putând fi avute în vedere

la stabilirea cuantumului pedepselor în eventualitatea unei condamnări a inculpaților.

Critica referitoare la

nemotivarea încheierii recurate nu este întemeiată.

Încheierea atacată cuprinde

motivele pe care se sprijină, instanța de fond a realizat o analiză a situației

de fapt și a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 143 C. proc. pen., a motivat

în drept soluția pronunțată și a răspuns tuturor criticilor formulate de apărare,

ca atare apreciază Înalta Curte că nu poate fi primită critica referitoare la nemotivarea

încheierii.

Cu privire la inculpata

L.S.M., astfel cum s-a arătat în cele ce preced, aceasta a fost trimisă în judecată

pentru:

- aderare la grup infracțional

organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2

lit. a) teza I și lit. b) pct. 4 și 5 din aceeași lege,

- complicitate la șantaj

în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 194 alin. (1)

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (7 acte materiale vizavi de V.C.,

I.P., N.C., B.T.G., C.I., S.I., F.A.L.),

- complicitate la șantaj

prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. (vizavi de G.D.),

- complicitate la trafic

de persoane în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12

alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. (2 acte materiale, I.P. și N.C.);

- complicitate la cămătărie

în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din

Legea nr. 216/2011 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (8 acte materiale vizavi

de V.C., I.P., N.C., G.D., B.T.G., F.A.L., C.L.A.C. și S.I.A.).

S-a reținut, în ceea ce-o

privește pe această inculpată, că în perioada 2009-2010 a aderat la gruparea infracțională

a inculpatului L.C.C., grupare specializată în comiterea unor infracțiuni de

violență ca șantaje, înșelăciuni, cămătărie, fiind implicată

în activitățile de șantaj, cămătărie și trafic de persoane.

În concret

s-a reținut că l-a ajutat actualul ei soț,

inculpatul L.C.C., prin acte de complicitate materială

și morală la șantajarea persoanelor vătămate V.C., I.P., N.C., B.T.G. și soția acestuia

B.A.R., C.I., S.I., F.A.L., susnumita având cunoștință de situația acestora, ținând

evidența datornicilor și încasând bani de la aceștia, unii dintre ei desfășurând

activități lucrative la locuința lor, având cunoștință de faptul că soțul inculpatei

a fost trimis în judecată într-un dosar penal împreună cu numitul C.I. și de demersurile

făcute de soțul ei pentru ca C.I. să-și schimbe declarațiile.

De asemenea, l-a ajutat

pe actualul ei soț, incu