ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1568/2013

Asupra recursurilor penale de față;

Prin Sentința penală nr. 53 din 16 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului L.M.V., din două infracțiuni de abuz în serviciu prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. în două infracțiuni de neglijență în serviciu prevăzute de art. 249 alin. (1) C. pen., ca nefondată.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul L.M.V., la o pedeapsă de 3 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obținerii unui avantaj (faptă din data de 29 mai 2007).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) pe o durată de 10 ani.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin. (1) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obținerii unui avantaj (faptă din data de 24 mai 2008).

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) pe o durată de 10 ani.

În baza art. 6

1

din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) pe o durată de 10 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c).

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul C.R. la o pedeapsă de 2 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) pe o durată de 10 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) cu titlu de pedeapsă accesorie.

S-a luat act că DRAOV Iași nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 6

1

alin. (3) din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea specială a sumei de 167 euro în echivalent RON la data executării de la inculpatul L.M.V., echivalentul în bani al bunurilor date.

În baza art. 257 alin. (2) raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a sumei de 167 euro în echivalent RON la data executării de la inculpatul C.R., echivalentul în bani al bunurilor primite.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că, prin Rechizitoriul nr. 58/P/2008 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Suceava, a fost trimis în judecată inculpatul L.M.V., pentru comiterea infracțiunilor de:

a) abuz în serviciu prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că la data de 29 mai 2007 a permis intrarea în România a cetățenilor T.H., T.S. și A.C. cu mărfuri industriale în valoare de 1.532 euro, fără plata taxelor vamale, determinând un prejudiciu la bugetul de stat în valoare de 1.029 RON și asigurându-le în același timp posibilitatea obținerii de venituri din comercializarea mărfurilor respective;

b) abuz în serviciu prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că la data de 24 mai 2008, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, deși a controlat amănunțit autoturismul înmatriculat sub nr. ........ condus de cetățeanul ucrainean K.G. care transporta mărfuri în valoare de 2.698 RON, pentru care trebuia să achite taxe vamale în valoare de 1.388 RON i-a permis acestuia să intre în România fără achitarea acestor taxe, asigurându-i în același timp posibilitatea obținerii de venituri din comercializarea mărfurilor respective;

c) prev. de art. 6

1

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în perioada 25 - 27 mai 2008, a dat numitului C.R., șef Birou Vamal Dornești, o ladă de whisky în valoare de 66 euro și produse cosmetice în valoare de 101 euro pentru a intervenii pe lângă conducerea DRAOV Iași în scopul nesancționării disciplinare a inspectorului vamal L.M.V. și a inculpatului C.R., cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen., constând în aceea că la data de 27 mai 2008 a pretins și a primit de la lucrătorul vamal L.M.V. produse cosmetice în valoare de 101 euro și o ladă de whisky în valoare de 66 euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul DRAOV Iași în scopul nesancționării disciplinare a acestuia.

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată și a inculpatului C.R. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen., constând în aceea că la data de 27 mai 2008 a pretins și primit de la inculpatul L.M.V. produse cosmetice în valoare de 101 euro și o ladă de whisky în valoare de 66 euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul DRAOV Iași în scopul sancționării disciplinare a inculpatului L.M.V.

În fapt, s-a reținut că în perioada 2007 - 2008, inculpatul L.M.V. a fost încadrat la Biroul Vamal Siret în calitate de inspector vamal, funcție pe care o ocupă și în prezent și căreia îi sunt asociate următoarele atribuții de serviciu (conform fișei postului nr. 293 din mai 2007 înregistrată la Biroul Vamal Siret):

- aplicarea tarifului vamal de import și a altor norme legale cu privire la trecerea peste frontieră a mărfurilor și bunurilor;

- efectuarea controlului vamal fizic și controlului antidrog al mijloacelor de transport, al mărfurilor, călătorilor iar când se impune, efectuarea controlului total;

- verificarea documentelor de însoțire a mijloacelor de transport, mărfurilor și bunurilor care trec frontiera de stat, după caz, documentele de identificare a persoanelor fizice, selectând în funcție de criteriile cadru prevăzute în normele metodologice, mijloacele de transport și persoanele susceptibile a fi implicate în traficul de droguri;

- se sesizează din oficiu cu privire la unele date și informații specifice, culese din trafic și de pe plan local, prelucrează și transmite operativ aceste date către Serviciul de Supraveghere și Control Vamal din DRAOV Iași;

- efectuarea controlului fizic al mărfurilor în condițiile, locurile sau mijloacele de transport al acestora, potrivit reglementărilor legale;

- efectuează operațiuni de vămuire a bunurilor aparținând persoanelor fizice;

- întocmește procesele-verbale de contravenție și îndeplinește procedurile legale prevăzute de lege;

- stabilește taxele vamale și alte drepturi vamale pentru bunurile introduse în țară de către persoanele fizice;

- face parte din colectivul de lucrători vamali antifraudă la nivel local;

Inculpatul C.R., încadrat la data comiterii faptei, pe post de consilier vamal la Biroul Vamal Dornești și deținând funcția de șef Birou Vamal, avea ca principale atribuții de serviciu următoarele (conform fișei postului nr. 566 din mai 2007):

- organizează activitatea în vamă, inclusiv pe fluxul, etapele și succesiunea operațiilor de vămuire;

- controlează periodic activitatea operativă a tuturor compartimentelor de activitate, în ceea ce privește aplicarea corectă a legislației vamale și efectuează controale inopinate și contrarevizii;

- verifică prin sondaj, calcularea corectă a taxelor vamale și a altor drepturi cuvenite bugetului de stat, luând măsurile legale pentru recuperarea sau restituirea diferențelor;

- informează conducerea Direcției Regionale Iași asupra fenomenului de fraudă vamală;

- urmărește executarea sancțiunilor contravenționale stabilite prin procesele-verbale de contravenție;

- dispune, în caz de suspiciuni, efectuarea controlului vamal al bunurilor și mijloacelor de transport ale membrilor misiunilor diplomatice ori ale familiilor acestora;

- propune măsuri sancționatorii pentru personalul de conducere și de execuție din subordine;

La data de 29 mai 2007, orele 22:10, inculpatul L.M.V. exercita atribuțiile de serviciu în vama Siret și a permis intrarea în țară a unui număr de patru cetățeni ucraineni și a acordat liber de vamă, în condițiile în care a constatat în mod nemijlocit că bunurile din microbuzul acestora sunt de natură comercială și depășesc plafonul vamal. S-a reținut de asemenea că inculpatul L.M.V. a ținut legătura telefonic cu unul dintre cei patru cetățeni ucraineni, respectiv martora A.C., că s-a deplasat personal, deși se afla în timpul serviciului, la echipajul de poliție care a efectuat constatarea și a solicitat să fie ținut la curent cu desfășurarea evenimentelor, comunicând martorului P.V. un număr de telefon la care poate fi contactat în vederea informării. Cu privire la această faptă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți a dispus neînceperea urmăririi penale - soluție ulterior infirmată, iar în cadrul cercetării disciplinare efectuată de DRAOV Iași i s-a aplicat inculpatului o sancțiune disciplinară neprevăzută de lege și în condițiile în care nu i s-a reținut vinovăția.

Ulterior, la data de 24 mai 2008 orele 7:00 aceleași inculpat a permis intrarea în țară a unui număr de doi cetățeni ucraineni și a acordat liber de vamă, în condițiile în care a constatat în mod nemijlocit că bunurile din microbuzul acestora sunt de natură comercială și depășesc plafonul vamal. Fapta a fost constatată de către organele de poliție chiar la ieșirea din PCTF Siret, imediat după punctul de control acces, în condițiile în care autoturismul respectiv nu a fost inițial menționat în fișa de evidență a inculpatului lucrător vamal. În zilele următoare, și întrucât șeful direct al inculpatului, martorul L.N. a înaintat un raport către DRAOV Iași referitor la activitatea inculpatului, acesta din urmă a efectuat demersuri pentru a interveni în vederea împiedicării efectuării unei cercetări disciplinare. în acest scop, inculpatul L.M.V. l-a contactat pe inculpatul C. (șeful Biroului Vamal Dornești), care l-a asigurat că se va deplasa personal la Iași pentru a interveni pe lângă directoarea DRAOV, martora I.L., pentru a inculpatul L.M.V. să nu fie cercetat disciplinar. În seara de 27 mai 2008 martorele G.A. și B.C. au înmânat inculpatului C.R., din partea inculpatului L.M.V., două sacoșe în care se aflau produse cosmetice și 12 sticle de whisky marca BV, bunuri pe care cei doi inculpați stabiliseră se fie date la Iași, în vederea rezolvării problemelor inculpatului L.M.V.

În cursul urmăririi penale ambii inculpați au înțeles să uzeze de dreptul de a nu face nici o declarație.

În cursul cercetării judecătorești, au fost audiați martorii din lucrări, la termenul de judecată din data de 24 octombrie 2011 au fost audiați inculpații L.M.V. și C.R., iar în apărarea inculpaților s-au comunicat la solicitarea instanței Adresele 18.603 din 8 noiembrie 2011 a Biroului Vamal Siret, Adresa 1693 din data de 9 noiembrie 2011 a Universității „PA" din Iași, Adresa 648/II/7 din data de 2 decembrie 2011 a DNA - ST Suceava și au fost audiați martorii M.G. și C.C.C.

Analizând materialul probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, instanța de fond a reținut următoarele:

Astfel cum rezultă din datele comunicate de Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava, (Adresa nr. 1481848 din 23 martie 2010) cei patru cetățeni au intrat în România la data de 29 mai 2007 orele 2210, oră la care documentele de identitate ale acestora au fost implementate În baza de date a poliției de frontieră.

Liberul de vamă a fost acordat de către inculpatul inspector vamal L.M.V. care a verificat autovehiculul și bagajele călătorilor, înscriind în Fișa de evidență nr. 820/0807 din 29 mai 2007, la poziția 10 mijlocul de transport „........ autoturism - felul controlului - sondaj", acestea fiind toate mențiunile de la poziția respectivă.

Conform datelor comunicate de Biroul Vamal Siret, L.M.V. executa serviciul de control în intervalul orar 29 mai 2007 orele 20:00 - 30 mai 2007 orele 08:00.

După intrarea în România, respectiv după parcurgerea a aproximativ 1,2 km de Biroul Vamal Siret, la orele 2218, autovehiculul respectiv a fost oprit pentru control de un echipaj al poliției de frontieră compartimentul de combatere a infracționalității transfrontaliere, din care făceau parte inspector C.P., agent Mu.A. și agent P.V.

Ca urmare a controlului efectuat pe artera de comunicație E 85, la circa 200 m de parcarea și stația peco Severin, au fost descoperite următoarele mărfuri: 24 recipiente plastic a câte 1 litru ulei drujbă, 1 ferăstrău tip drujbă marca H, 1 ferăstrău tip drujbă marca S, 40 pompe electrice submersibile marca R., 6 pompe electrice marca V, 40 recipiente plastic a câte 0,4 litri ulei drujbă H, 15 storcătoare roșii, 25 lame drujbă marca S, 6 demaroare drujbă și 5 aprinderi.

Din procesul-verbal al organelor de poliție rezultă că aceste bunuri au fost depistate doar ca urmare a unui control sumar, sub banchete și în partea din față a microbuzului. În consecință, nu poate fi reținută apărarea inculpatului L.M.V. în sensul că tipul de control efectuat, „prin sondaj", nu ar fi permis depistarea acestor mărfuri, acestea fiind în realitate vizibile în mod evident, la o simplă verificare vizuală a autoturismului.

Întrucât nici unul din ocupanții autovehiculului nu dețineau acte de proveniență pentru bunurile enumerate și nici nu au putut face dovada că au achitat taxele vamale aferente acestora la trecerea prin Vama Siret, lucrătorii poliției de frontieră i-au condus pe cetățenii ucraineni la sediul SPF Siret, unde au procedat la întocmirea actelor de constatare. Situația a fost raportată ierarhic și s-a luat măsura deplasării autovehiculului la Sectorul Poliției de Frontieră Siret în vederea întocmirii actelor de constatare și a dispunerii măsurilor legale.

În intervalul de timp cât autovehiculul a fost oprit pe artera de comunicație E 85, în locul respectiv s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală, părăsindu-și locul de muncă, L.M.V. care i-a solicitat agentului de poliție P.V. să-l țină la curent cu măsurile ce urmează a fi dispuse față de cetățenii ucraineni și cu privire la marfa găsită în mijlocul de transport, mai exact să-l înștiințeze dacă se va proceda la sancționarea contravențională de către organele de poliție sau dacă se va proceda la predarea acestora către organele vamale pentru efectuarea unui nou control și aplicarea dispozițiilor prevăzute de Codul Vamal. În acest scop L.M.V. i-a dat polițistului numărul său de telefon mobil, după care a plecat spre Biroul Vamal Siret.

Raportat la apărările formulate de către același inculpat cu privire la acest aspect (prin declarația dată în fața instanței), în sensul că ar fi oprit doar din curtoazie, fără a fi dat numărul de telefon, instanța a reținut că sunt nesincere. Astfel, declarațiile inițiale și rapoartele agenților de poliție sunt categorice în sensul indicat în paragraful precedent, iar conținutul interceptărilor telefonice referitoare la cea de-a doua infracțiune de abuz în serviciu relevă fără nici un dubiu disponibilitatea și interesul deosebit al inculpatului de a influența în toate modurile ce-i sunt la îndemână demersul ulterior al cercetărilor.

Ulterior, în perioada în care cei patru cetățeni ucraineni și mijlocul de transport s-au aflat în incinta Sectorului Poliției de Frontieră Siret, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor P.V. și M.A., L.M.V. a staționat cu autoturismul proprietate personală, mai mult timp în apropierea acestei instituții, așteptând să vadă ce măsuri vor fi dispuse. Din declarațiile acelorași martori a rezultat că în perioada de timp în care se efectua inventarierea mărfurilor și audierea persoanelor martora A.C. a fost apelată de mai multe ori de o persoană a cărui nume era salvat în memoria telefonului sub apelativul „D." persoană cu care aceasta a discutat o singură dată și căreia i-a transmis că i se ia declarație și că marfa a fost inventariată.

Din declarația martorei A.C. rezultă că numărul respectiv i-a fost dat chiar în seara zilei de 29 mai 2007, de către o persoană, cetățean român, care se afla la rândul format la Biroul Vamal, în spatele său și care i-a precizat că este numărul de telefon al unui vameș care ar putea să o ajute.

Numărul de telefon a fost salvat de martoră cu nume apelant „D.". Ulterior și la data audierii sale, 19 martie 2010, conform propriei declarații, aceasta avea în agenda telefonică nr. ........ memorat la apelant „U.", apelativ sub care L.M.V. este cunoscut atât de către colegii de serviciu cât și de către prieteni.

În același interval orar, 23:45 - 01:15 a fost apelat de inculpat, de la nr. ........., de mai multe ori și martorul M.A., însă între aceștia nu a avut loc nici o convorbire.

Fiind audiați de către lucrătorii de poliție, la data de 29 mai 2007 martorii A.C. și soțul acesteia A.M., au declarat că la aceeași dată, 29 mai 2007, în jurul orelor 18:30, au încărcat în microbuzul proprietate personală, de la domiciliu, întreaga cantitate de marfă găsită cu ocazia controlului și au tranzitat atât vama ucraineană cât și vama românească declarând la modul generic mărfurile pe care le transportau.

Potrivit declarațiilor acestora în momentul trecerii prin vamă toate mărfurile se aflau în portbagajul mașinii și între banchete, nefiind ascunse ori dosite în locașuri anume confecționate, cu precizarea chiar că 20 de pompe erau depozitate între banchetele din față și în locașul pentru picioare al pasagerului din față dreapta.

Conform declarațiilor acelorași martori, inspectorul vamal a efectuat controlul vamal la mașină dar nu a desfăcut fiecare cutie pentru a vedea ce conține, după care Ie-a permis intrarea în România, fără să le impună plata taxelor vamale pentru mărfurile transportate.

Nu s-au reținut de către instanță susținerile ulterioare ale celor doi martori cetățeni ucraineni, în sensul că mărfurile ar fi fost introduse în țară prin respectarea plafonului vamal, cu ajutorul mai multor autoturisme. Aceste din urmă afirmații sunt contrazise de chiar declarațiile olografe pe care le-au susținut în momentul depistării, precum și de dovedirea certă a unei legături la nivel de convorbiri telefonice între martora A.C. și inculpatul L.M.V. De asemenea, de natură a afecta credibilitatea declarațiilor ulterioare ale martorei este și comportamentul pe care aceasta I-a avut în cursul cercetării disciplinare declanșate cu privire la acest incident față de inculpat, respectiv disponibilitatea acesteia de a da declarație în favoarea inculpatului și promptitudinea cu care s-a prezentat în fața inspectorului.

Revenind la succesiune evenimentelor, instanța a reținut că după audierea numitei A.C. și a soțului acesteia A.M., polițiștii de frontieră au procedat la predarea mijlocului de transport, a mărfurilor și a celor 4 ocupanți către organele vamale pentru a proceda la refacerea controlului vamal și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația vamală.

Din datele puse la dispoziție atât de către Biroul Vamal Siret (Adresa nr. 3699 din 01 iunie 2007 și nr. 4528 din 28 iunie 2007) cât și de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași (Adresa nr. 14.605 din 28 iulie 2007) a rezultat că valoarea în vamă a bunurilor găsite în microbuzul marca MV, proprietatea martorului A.M., era de 1.560 euro, respectiv 4.836 RON, iar valoarea drepturilor de import ce trebuiau achitate pentru bunurile confiscate era de 1.029 RON.

Modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu de către inspectorul vamal L.M.V. a format și obiectul unei sesizări către Compartimentul Verificări Interne din cadrul DROAV Iași, compartiment care în urma cercetărilor efectuate a întocmit Nota de constatare nr. 14.604/V.I din 01 octombrie 2007 prin care a propus, ca sancțiune, ca pentru o perioadă de 3 luni de zile, inspectorul vamal L.M.V. să nu mai fie repartizat în vederea efectuării controlului vamal pe sensul de intrare în țară a persoanelor fizice.

În nota explicativă dată cu ocazia acestor verificări, L.M.V. declară că a efectuat controlul vamal la autovehiculul înmatriculat sub nr. ............, că bunurile care i-au fost declarate nu prezentau caracter comercial și constatând că persoanele respective întruneau condițiile legale de intrare în țară în limita a 175 Euro/persoană Ie-a acordat verbal „liber de vamă"

Măsura a fost aprobată de martorul L.I., directorul executiv al DRAOV Iași, a fost comunicată Biroului Vamal Siret la 16 octombrie 2007 și nu a fost contestată de L.M.V.

Modalitatea de desfășurare a cercetării disciplinare, cât și soluționarea dosarului penal de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, au fost de natură a ridica serioase semne de întrebare în ceea ce privește respectarea legii de către aceste două instituții.

În primul rând măsura disciplinară luată față de inculpat nu are corespondent în stabilirea vreunei vinovății a acestuia în cadru cercetărilor efectuate și nici nu era o sancțiune prevăzută de lege - aspect recunoscut în mod neechivoc de martorul Suflet (declarația dată în fața instanței). De asemenea, infirmarea după doi ani de zile, de către prim-procuror, a propriei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale date fără respectarea competenței materiale, în contextul efectuării unor cercetări de către DNA, este cel puțin o situație atipică.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului L.M.V. s-a reținut că fapta comisă la data de 29/30 mai 2007, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu împotriva intereselor publice, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 alin. (1) C. pen.

Latura subiectivă a infracțiunii este relevată de împrejurările de fapt ale cauzei: faptul că mărfurile erau la vedere în microbuzul depistat, existența unei legături între inculpatul L.M.V. și martora A.C. anterior datei de 29 mai 2007, deținerea numărului de telefon al lui L.M.V. de către martora A.C., deplasarea inculpatului L.M.V. de la locul de muncă în locul unde a fost oprit microbuzul pentru control de către lucrătorii poliției de frontieră (aproximativ 1,2 km de biroul vamal) sau solicitarea adresată martorului P.V. (agent de poliție) de a fi ținut la curent cu derularea cercetărilor și solicitarea de a i se comunica măsurile dispuse la un telefon al cărui număr l-a transmis martorului.

Aceste probe certe au condus în mod evident la reținerea în sarcina inculpatului a formei de vinovăție a intenției, fără a fi relevant din această perspectivă dacă infracțiunea reținută este omisivă, comisivă sau omisiv-comisivă. De altfel susținerile sub acest aspect au un pronunțat caracter teoretic și sunt din punct de vedere practic lipsite de relevanță, astfel că dezvoltarea acestor considerații nu s-a impus. Instanța a avut totuși rezerve a califica fapta reținută în sarcina inculpatului ca o infracțiune comisivă prin omisiune întrucât textul de lege prevede o incriminare comisivă (ca de ex. modalitatea refuzului de restituire în cazul infracțiunii de abuz de încredere).

S-au reținut ca fiind în mod concret relevante în prezenta speță natura atribuțiilor de serviciu ale inculpatului. Astfel, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta aplică tariful vamal de import și alte norme legale cu privire la trecerea peste frontieră a mărfurilor și bunurilor, efectuează controlul vamal fizic și antidrog al mijloacelor de transport, al mărfurilor, al călătorilor, iar când se impune, efectuează control total, întocmește procese-verbale de contravenție și îndeplinește procedurile legale prevăzute de lege, etc. (extras fișa postului nr. 293 din mai 2007 semnată de inculpat la 16 mai 2007). Potrivit art. 606 din Hotărârea de Guvern nr. 707/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, controlul vamal al bunurilor aparținând persoanelor fizice constă în confruntarea celor declarate de persoana fizică sau juridică, cu bunurile aflate în bagajele însoțite sau neînsoțite și în colete.

Controlul vamal se efectuează prin sondaj în ceea ce privește numărul autovehiculelor, numărul călătorilor și numărul bagajelor aparținând unui călător. Din momentul în care un autovehicul, un călător, un bagaj sau anumite mărfuri au fost selectate pentru control, atunci se trece la verificarea efectivă a acestora.

Din precizările expuse de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași în Adresa nr. 14.605 din 28 iulie 2007 s-a reținut că procedura controlului fizic prin sondaj, procedură aplicată de L.M.V. și pentru ocupanții microbuzului ................, presupune verificarea directă:

- a unui colet, în care se află o singură marfă exprimată în unități de măsură specifice (bucăți, seturi, pachete),

- a unui articol de marfă sau a anumitor categorii de bunuri,

- a unei părți din coletele care formează ansamblul bagajelor prezentate de un călător,

- a bagajelor unui singur călător dintre cei aflați în același mijloc de transport,

- a unui singur mijloc de transport sau a unei anumite categorii de mijloace de transport și a bunurilor aflate în acestea selectată pe baza datelor și elementelor rezultate în urma analizei de risc efectuată de autoritățile vamale și/sau de Poliția de Frontieră.

În situația în care pentru bunurile aflate în bagajele controlate prin sondaj sau amănunțit, nu au fost aplicate reglementările vamale, se va angaja întreaga răspundere din partea lucrătorilor vamali.

O altă categorie de norme juridice ce au legătură cu activitatea desfășurată de inculpatul L.M.V. sunt cele referitoare la scutirea de plată a TVA și accize pentru importurile definitive ale anumitor bunuri.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Ordinul nr. 2.220 din 22 decembrie 2006 al Ministerului Economiei și Finanțelor, în vigoare la 29 mai 2007, modificat prin Ordinul nr. 3.424 din 20 noiembrie 2008, bunurile conținute în bagajul personal al călătorilor din țările terțe sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată și de accize la import, dacă: bunurile respective nu au caracter comercial și valoarea totală a acestora nu depășește 175 Euro de persoană.

Pentru ca astfel de importuri să nu aibă un caracter comercial, în conformitate cu dispozițiile art. 4 pct. 2 din același act normativ, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții să aibă loc ocazional; să conțină exclusiv bunuri pentru uzul personal sau al familiei călătorului ori bunuri destinate a fi oferite drept cadou; natura și cantitatea acestora să nu indice faptul că sunt importate în scopuri comerciale.

În loc să procedeze la verificarea mărfurilor aflate în microbuz, mărfuri care aveau un evident caracter comercial, inculpatul L.M.V. a efectuat o verificare sumară și a procedat eronat la acordarea liberului de vamă fără să impună plata taxelor vamale pentru bunurile introduse de cei 4 cetățeni ucraineni și români din Ucraina în România.

Acest aspect nu prezintă însă o relevanță majoră atâta timp cât mărfurile care i-au fost declarate de către ocupanții microbuzului ............. nu îndeplineau niciuna din condiții prevăzute de lege pentru a fi scutite la plata taxelor vamale, adică aveau și un evident caracter comercial și depășeau și valoarea de 175 euro/persoană. (valoarea totală în vamă fiind de 1.560 Euro).

Oricare dintre aceste mărfuri, fie că este vorba de cele 2 drujbe, fie că este vorba de cele 64 recipiente cu ulei pentru drujbă (40 litri), fie că facem referire la cele 46 pompe submersibile, 25 lame drujbă, etc. datorită naturii și cantității lor nu pot fi considerate fără caracter comercial și nici pentru uz personal.

De asemenea, din verificarea datelor privind cetățenii străini intrați în România în perioada 01 aprilie - 31 iulie 2008 rezultă că cei doi soți A.M. și C. au intrat în România de 26 de ori, ceea ce confirmă încă o dată caracterul comercial al activităților desfășurate de aceștia.

Urmare a îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu de către inculpatul L.M.V., ocupanților autovehiculului înmatriculat sub nr. ........... li s-a înlesnit introducerea în România a unor mărfuri cu o valoare în vamă de 1.560 Euro, asigurându-li-se posibilitatea valorificării acestor mărfuri prin comercializare În bazarul Suceava și în același timp s-a prejudiciat bugetul de stat cu c/val. taxelor vamale în cuantum de 1.029 RON. Pentru toate aceste considerente, Tribunalul a reținut că forma de vinovăție este cea a intenției, astfel că cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de neglijență în serviciu nu poate fi admisă.

În mod oarecum atipic, constatarea a fost efectuată sub controlul direct și din dispoziția martorului F., la acea dată șeful Sectorului Poliției de Frontieră Siret. Dacă acest martor a acționat doar în vederea respectării dispozițiilor de serviciu și a legii, sau ar fi urmărit, așa cum a susținut inculpatul prin avocat, și alte obiective mai puțin legale, nu constituie obiectul de analiză în prezenta cauză. Instanța a examinat probele administrate și relevanța acestora, reținând că niciunul dintre mijloacele de probă examinate nu conduce la concluzia că martorul ar fi urmărit prin acțiunea întreprinsă crearea unui ascendent, de orice natură, față de inculpat.

Cu ocazia verificărilor efectuate s-a constatat că aceștia transportau mărfuri cum ar fi: 100 kg zahăr, 30 sticle a 500 ml votcă M, 69 pachete țigări MC, 10 saci a 9 kg detergent A, 10 cutii a 500 gr C, 48 cutii a 100 gr Ness, 24 bucăți spray insecticid, 6 cutii a 4 kg fiecare, condimente V, 85 pachete biscuiți, 72 kg bomboane, 4 kg napolitane, 50 cutii a 200 ml suc S, etc. a căror valoare în vamă a fost stabilită la 2.698 RON, pentru care trebuiau să achite taxe vamale în valoare de 1.388 RON (Adresa nr. 19.992/STVTV din 31 octombrie 2008)

Din declarațiile martorilor K.O., cetățean ucrainean și a polițiștilor din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Siret, F.N., B.A., P.I.V., a rezultat că la tranzitarea frontierei de stat cei doi cetățeni ucraineni au fost verificați de către inspectorul vamal inculpatul L.M.V., care a controlat mașina, Ie-a cerut celor doi ocupanți să descarce marfa, a verificat compartimentul motorului și lăcașul roții de rezervă, după care Ie-a permis reîncărcarea mărfii în autoturism și intrarea în România, cu întreaga cantitate de marfă ce o transportau, fără să achite taxele vamale.

În aceste împrejurări, inculpatul L.M.V., prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu a prejudiciat bugetul de stat cu valoarea de 1.388 RON reprezentând taxe vamale și TVA care nu au fost încasate și în același timp a creat martorilor K.G. și K.O. posibilitatea de valorificare a mărfurilor introduse ilegal în România, mărfuri a căror valoare în vamă era de 2.698 RON.

De asemenea, acesta a procedat la completarea Fișei de evidență nr. 820/4037 din 23/24 mai 2008, abia după ce autoturismul ....... a fost oprit pentru control de către lucrătorii poliției de frontieră, după ce barase fișa, încălcând astfel dispozițiile Ordinului nr. 4.956 din 26 aprilie 2007 al vicepreședintelui Autorității Naționale a Vămilor, referitor la utilizarea formularului „Fișă de evidență".

Această împrejurare a fost contestată de către inculpat, însă din chiar modalitatea în care fișa de evidență a fost barată, coroborat cu împrejurarea că în cadrul verificărilor inițiale nici unul dintre lucrătorii vamali (inclusiv inculpatul) nu a recunoscut efectuarea controlului vamal, rezultă falsitatea susținerilor formulate. De asemenea, nu a fost reținută nici apărarea în sensul că inculpatul L.M.V. era în acel moment pe arteră, ci întocmea o notă de abandon vamal, Tribunalul reținând că nici această susținere nu este corespunzătoare adevărului. în primul rând această apărare a fost formulată extrem de tardiv, și, deși inițial inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, din chiar conținutul interceptărilor din data de 24 mai 2008, prin care acesta își expune față de interlocutori situația în care se afla, nu rezultă indicii cu privire la o astfel de situație. Mai mult, ca urmare a verificărilor efectuate de către instanță cu privire la această apărare a inculpatului, a rezultat că cele patru adeverințe de reținere a bunurilor abandonate care au fost întocmite în noaptea respectivă de către inculpat, priveau un autoturism care nu figurează de asemenea în fișa de evidență a inculpatului și a nici unui alt vameș. De asemenea, ora la care respectivul autoturism a ieșit din Ucraina către România (6:56 am) este ulterioară prezenței în vama românească a mașinii depistate în prezenta cauză (6.51.12 am conform primei interceptări telefonice dintre martorii F. și H.).

Din aceasta a rezultat că autoturismul din prezenta cauză a fost controlat de către inculpat anterior, iar adeverințele de reținere a bunurilor abandonate au fost probabil întocmite de către inculpat ca urmare a „impulsului" dat în activitatea sa de neregularitatea descoperită. Cert este de asemenea, că ambele autoturisme nu au fost inițial menționate în fișa de evidență.

Modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu de către inculpatul L.M.V. a format și obiectul notei de constatare nr. 49.161/2008 a Serviciului Verificări Interne din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, care a considerat necesară sesizarea Comisiei de disciplină (sesizarea nr. 49161/2 din 29 septembrie 2008).

În nota explicativă dată cu ocazia cercetării administrative, inculpatul L.M.V. a invocat faptul că la controlul vamal efectuat la intrarea în țară, în autoturism s-ar fi aflat 3 - 4 persoane și nu 2 persoane (cele prezentate la ieșirea din țară) și că nu a omis să înscrie în fișa de evidență autoturismul ....... dar întrucât se deplasase cu alte treburi la hala de control, a informat ulterior poliția de frontieră cu privire la aspectul că el a efectuat controlul la această mașină.

Așa cum s-a reținut și în cazul precedentei infracțiuni analizate, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul L.M.V. aplică tariful vamal de import și alte norme legale cu privire la trecerea peste frontieră a mărfurilor și bunurilor, efectuează controlul vamal fizic și antidrog al mijloacelor de transport, al mărfurilor, al călătorilor iar când se impune efectuează control total, întocmește procese-verbale de contravenție și îndeplinește procedurile legale prevăzute de lege, etc. (extras fișa postului nr. 293 din mai 2007 semnată de inculpat la 16 mai 2007)

Potrivit art. 606 din Hotărârea de Guvern nr. 707/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, controlul vamal al bunurilor aparținând persoanelor fizice constă în confruntarea celor declarate de persoana fizică sau juridică, cu bunurile aflate în bagajele însoțite sau neînsoțite și în colete.

Controlul vamal se efectuează prin sondaj în ceea ce privește numărul autovehiculelor, numărul călătorilor și numărul bagajelor aparținând unui călător. Din momentul în care un autovehicul, un călător, un bagaj sau anumite mărfuri au fost selectate pentru control, atunci se trece la verificarea efectivă a acestora.

Din precizările expuse de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași în adresa nr. 14.605 din 28 iulie 2007 s-a reținut că procedura controlului fizic prin sondaj, procedură aplicată de inculpatul L.M.V. și pentru ocupanții microbuzului CE-6431-Al, presupune verificarea directă:

- a unui colet, în care se află o singură marfă exprimată în unități de măsură specifice (bucăți, seturi, pachete),

- a unui articol de marfă sau a anumitor categorii de bunuri,

- a unei părți din coletele care formează ansamblul bagajelor prezentate de un călător,

- a bagajelor unui singur călător dintre cei aflați în același mijloc de transport,

- a unui singur mijloc de transport sau a unei anumite categorii de mijloace de transport și a bunurilor aflate în acestea selectată pe baza datelor și elementelor rezultate în urma analizei de risc efectuată de autoritățile vamale și/sau de Politia de Frontieră.

În situația în care pentru bunurile aflate în bagajele controlate prin sondaj sau amănunțit, nu au fost aplicate reglementările vamale, se va angaja întreaga răspundere din partea lucrătorilor vamali.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Ordinul nr. 2.220 din 22 decembrie 2006 al Ministerului Economiei și Finanțelor, în vigoare la 29 mai 2007, modificat prin Ordinul nr. 3.424 din 20 noiembrie 2008, bunurile conținute în bagajul personal al călătorilor din țările terțe sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată și de accize la import, dacă: bunurile respective nu au caracter comercial și valoarea totală a acestora nu depășește 175 Euro de persoană. Pentru ca astfel de importuri să nu aibă un caracter comercial, în conformitate cu dispozițiile art. 4 pct. 2 din același act normativ, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții să aibă loc ocazional; să conțină exclusiv bunuri pentru uzul personal sau al familiei călătorului ori bunuri destinate a fi oferite drept cadou, natura și cantitatea acestora să nu indice faptul că sunt importate în scopuri comerciale.

În speță, din declarațiile martorilor B.A.S., F.N., H.G. coroborate cu actele de constatare întocmite de organele poliției de frontieră, s-a reținut că în autoturismul cu care călătoreau K.O. și K.G. se aflau depozitate, la vedere, bunuri alimentare, țigări și băuturi alcoolice, în cantități semnificative, care nu numai că aveau un caracter pur comercial (100 kg zahăr, 72 kg bomboane, 48 cutii Ness, 10 saci detergent a 9 kg/buc, 30 sticle votcă, 24 kg condimente, etc), dar depășeau cu mult și valoarea de 175 Euro/călător, plafon în limita căruia s-ar putea introduce anumite mărfuri cu scutirea de la plata taxelor vamale, dacă sunt întrunite celelalte condiții prevăzute de lege.

De altfel, cantitatea mare de marfă din autoturism putea fi constatată chiar și la o vizionare exterioară a acestuia deoarece pragurile (garda mașinii) erau foarte jos (declarația martorului F.N.).

În aceste împrejurări, în condițiile în care marfa nu a fost ascunsă sau dosită în vederea sustragerii de la controlul vamal, iar L.M.V. a luat cunoștință în mod direct de cantitățile, felul și natura mărfurilor transportate cu autoturismul ................. este evident că inculpatul, cu știință, nu a stabilit valoarea în vamă a acestor mărfuri, care era de 2.698 RON (758 Euro) și nu a pretins plata taxelor vamale în valoare de 1.388 RON.

Intenția inculpatului L.M.V. de a nu stabili și pretinde plata taxelor vamale de către cei doi cetățeni ucraineni a fost determinată și de faptul că lucrătorul vamal îi cunoștea pe cei doi soți deoarece treceau frecvent prin Vama Siret pentru a comercializa diverse mărfuri în România, aceasta fiind o sursă de venit pentru întreținerea familiei. Situația este confirmată de datele comunicate de Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava din care rezultă că în perioada aprilie - iulie 2008 K.O. și K.G. au intrat în România prin PCTF Siret de 87 de ori. (o medie de 1 intrare la 1,3 zile)

Și această a doua infracțiune a fost săvârșită cu intenție, în raport de împrejurarea că inculpatul L.M.V. i-au fost declarate și prezentate de către ocupanții autoturismului înmatriculat sub nr. .............., cu ocazia intrării în România, mărfuri cu un evident caracter comercial care nu au fost ascunse sau dosite în vederea sustragerii de la controlul vamal (bunuri depozitate la vedere în interiorul autoturismului și în portbagaj) și că acesta, luând cunoștință direct de cele declarate de cei doi ocupanți a procedat la confruntarea celor declarate cu cantitățile de mărfuri ce se găseau în mașină și cu toate acestea nu a solicitat plata taxelor vamale, facilitând astfel introducerea în România a unor mărfuri cu o valoare în vamă de 2.698 RON, pentru care trebuiau achitate taxe vamale în valoare de 1.388 RON.

În ceea ce privește paguba produsă prin infracțiune și avantajul patrimonial sau nepatrimonial obținut pentru sine sau pentru altul, prin rechizitoriul Parchetului s-a reținut că urmare a îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu de către inculpatul L.M.V., ocupanților autovehiculului înmatriculat sub nr. ........... li s-a înlesnit introducerea în România a unor mărfuri cu o valoare în vamă de 2.698 RON, asigurându-li-se posibilitatea valorificării acestor mărfuri prin comercializare În bazarul Suceava și în același timp s-a prejudiciat bugetul de stat cu contravaloarea taxelor vamale în cuantum de 1.388 RON.

Și în cazul acestei infracțiuni, reținând forma de vinovăție a intenției, Tribunalul a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de neglijență în serviciu.

De asemenea, tot cu privire la cele două infracțiuni de abuz în serviciu, Tribunalul a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 741 C. pen. Deși în prezent declarat neconstituțional prin Decizia nr. 573/2011 a Curții Constituționale, aplicabilitatea de plano a acestei dispoziții legale nu poate fi exclusă prin prisma dispozițiilor art. 13 C. pen., ca lege penală mai favorabilă. însă formularea textului de lege este lipsită de echivoc, referindu-se la infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute în prezentul cod. Ori este de domeniul evidenței că inculpatul L.M.V. este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de abuz contra intereselor publice prevăzute în legea specială (78/2000), pe care legiuitorul nu a înțeles în niciun moment să o includă în sfera de aplicabilitate a dispozițiilor art. 741 C. pen. - referindu-se doar la infracțiuni economice prevăzute în legi speciale.

Astfel cum rezultă din Nota de constatare nr. 14.604/2007 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, Nota de constatare nr. 49.161/2008 a Serviciului Verificări interne din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, precum și din declarațiile martorilor S.C., A.M., F.C. și P.M., funcționari în cadrul compartimentelor de verificări interne, cazurile în care cetățenii străini sau români erau surprinși, după tranzitarea frontierei de stat, având asupra lor cantități de mărfuri mai mari decât plafoanele pentru care puteau beneficia de scutirea de taxe vamale și mărfurile fusese declarate la vamă, fără a fi sustrase de la control, creau suspiciuni asupra corectitudinii conduitei personalului vamal și erau verificate în mod special de organele interne cu atribuții de control.

În astfel de împrejurări se proceda la efectuarea unei anchete administrative și în rapor