ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1300/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1300/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 5 din 20 ianuarie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a condamnat pe inculpatul S.V.I., pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. A condamnat pe inculpatul Z.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. A condamnat pe inculpata Z.I., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen.
raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
A condamnat pe inculpatul Z.D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. A condamnat pe inculpatul S.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportată la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, combinată cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 10 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
A condamnat pe inculpatul M.L.D., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare. A mai condamnat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., la pedeapsa de 4 luni închisoare. În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. A condamnat pe inculpatul C.G.I., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.
A mai condamnat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., la pedeapsa de 4 luni închisoare. A condamnat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare. În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998-art. 999 C. civ., a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F.
București, prin reprezentant D.R.A.O.V. Iași și, în consecință, a obligat în solidar pe inculpații Z.M., Z.I., Z.D., M.L.D., S.M. și C.G.I. la plata către partea civilă a sumei de 2.402 RON, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale. În temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., a menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanța din data de 12 noiembrie 2009 a D.N.A., Serviciul Teritorial Suceava asupra autoturismului M., proprietatea inculpatului Z.D., în vederea reparării prejudiciului. În temeiul art. 191 C. proc. pen., a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata către stat a câte 2.200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această soluție Curtea a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 31/P/2009 din data de 2 decembrie 2009 întocmit de D.N.A., Serviciul Teritorial Suceava, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:
C.G.I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.; - fals intelectual prevăzut de 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen. și - folosire în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
M.L.D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: - abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și - fals intelectual prevăzut de 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen.
Z.I.
Z.M.
Z.D.
S.M., toți cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de: - complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., și
S.V.I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de: - folosire în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapta fiind comisă astfel cum a fost descrisă în considerentele rechizitoriului. Actul de sesizare a instanței a fost structurat pe două capitole, reținându-se următoarea situație de fapt, în legătură strictă cu faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată: I. Aspecte legate de comiterea faptelor de către inculpații C.G.I. și S.V.I. în legătură cu furnizarea de informații despre instituirea consemnului din data de 7 mai 2008 față de A.C., F.F.D. ș.a. și ridicarea acestui consemn la data de 12 mai 2008. Profitând de funcția pe care o avea în cadrul S.P.F. Siret, de ofițer coordonator șef de tură, C.G.I. influența deciziile pe care ar fi trebuit să le ia subordonații săi (B.M., S.S., P.S., etc.) și lucrătorii vamali (cum ar fi M.L.D.) ce efectuau controale asupra mijloacelor de transport cu care persoanele susmenționate tranzitau frontiera de stat prin P.T.F. Siret. Totodată C.G.I. îi informa pe acești traficanți de țigări despre momentul în care el se află în P.T.F. Siret și astfel pot intra în țară fără a avea probleme, sau despre echipele de control din punct sau zona de competență a poliției de frontieră. Din discuțiile telefonice dintre A.C., soția sa A.C.E. și F.F.D. se constată că aceștia achiziționau atât de la magazinele Duty Free din vama Siret cât și de pe teritoriul Ucrainei importante cantități de mărfuri peste plafonul vamal pe care le introduceau în România fără plata taxelor vamale, fiind apoi comercializate pentru a obține profit. De regulă A.C. era însoțit în Ucraina de nașul său F.F.D., cu care, de comun acord stabileau când „să atace”. Având în vedere informațiile deținute de ofițeri din cadrul C.I.T., frecvența deplasărilor în Ucraina și datele furnizate conducerii S.P.F. Siret de agenții de poliție ce lucrau permanent în trafic, autoturismele folosite de A.C., F.F.D. și C.S. erau trecute permanent în „Planurile zilnice de acțiune a turelor de serviciu”, ca și autoturisme suspecte și predispuse să transporte și să introducă în România mărfuri peste plafonul vamal admis pentru persoane fizice, comisar F.N. de comun acord cu inspectorul I.G. au întocmit nota telefonică din 7 mai 2008 semnată și de I.G. și înregistrată în registrul note telefonice al S.P.F. Siret, din 3 ianuarie 2006 (registru ce are caracter de secret de serviciu) în care se precizează: „Începând cu data de 7 mai 2008, ora 17:00 se va efectua control amănunțit la hala special amenajată la următoarele mijloace auto: X1, X2, X3, X4, X5, cât și la următoarele persoane care trec frontiera de stat F.F.D., A.C. și T.I. Agentul care efectuează controlul de frontieră a acestor mijloace auto și a persoanelor va avea obligația de a anunța dispeceratul S.P.F. Siret de începerea controlului, iar la finalul activității, rezultatul controlului.” Nota a fost transmisă la P.T.F. Siret, fiind semnată pentru luare la cunoștință de șefii celor patru ture inclusiv de inculpatul C.G.I., care au prelucrat-o cu agenții din subordine, controlul urmând să se facă împreună cu organele vamale la hala special amenajată și nu pe artera de intrare în țară, iar rezultatul să se consemneze în registrul de litigii al P.T.F. Siret. La primirea în P.T.F. Siret a notei telefonice din 7 mai 2008, s-a solicitat în scris Biroului Vamal Siret să fie efectuate la intrarea în țară controale vamale amănunțite la hala vămii asupra autoturismelor X1, X4, X2, X5, X3. După ce s-a transmis nota telefonică din 7 mai 2008, în aceeași zi martorul A.C. a ieșit și revenit de două ori în România din Ucraina cu auto X1 având mărfuri peste plafonul legal, iar la controalele de la orele 17:10 și 20:40 organele vamale, respectiv vameșii C. și A. i-au confiscat bunuri fiind încheiate adeverințe de reținere a bunurilor, conform registrului de control amănunțit. Săptămânal, șefii de tură (subcomisar C.G.I., subinspector S.L., subinspector C.V., inspector principal C.O., și subcomisar C.C.) luau la cunoștință pe linie operativă, din dispozițiile date de către compartimentul C.I.T. și adjunctul S.P.F. Siret (inspector I.G.) numele unor persoane și mijloacele auto suspecte de trafic de țigări. La intrarea în serviciu fiecare șef de tură întocmea un plan de acțiune a turei de serviciu în baza dispozițiilor menționate mai sus, în care la capitolul V, „date și informații de interes operativ” erau introduse și enumerate aceste persoane și mijloace auto pentru a lua la cunoștință întreg personalul operativ la intrarea în serviciu. Astfel că în toate planurile de acțiune ca și în planul de acțiune zilnic din 31 martie 2008 întocmit de subcomisar C.G.I. au fost trecute ca suspecte autoturismele: X6, X1, X7, X8, în planul de acțiune din 27 aprilie 2008, întocmit de subinspector S.L. au fost trecute ca suspecte autoturismele: X6, X1, X7, X8, X9, în planul de acțiune zilnic din 17 mai 2008 întocmit de subcomisar C.G.I. au fost trecute ca suspecte autoturismele: X6, X1, X7, X8 și X9. În luna mai 2008, inculpatul C.G.I., subcomisar de poliție, era posesorul autorizației de acces la informații clasificate, secrete de serviciu, iar inculpatul S.V.I., agent de poliție era posesorul autorizație de acces la informații clasificate, secrete de serviciu. De asemenea, prin avizul din 2007 subcomisarul C.G.I. a dobândit calitatea de organ al poliției judiciare. Inculpații C.G.I. și S.V.I. aveau obligația profesională de a nu divulga informațiile secrete de serviciu cu privire la consemnele instituite asupra unor persoane și bunuri în P.T.F. Siret. La data de 7 mai 2008, ora 23:00:48, după ce asupra autoturismului cu care martorul A.C. se întorcea din Ucraina, s-a efectuat, un control amănunțit la hala vămii, acesta l-a sunat pe cumnatul său, inculpatul S.V.I. solicitându-i să-i comunice date privind această dispoziție. Inculpatul S.V.I., care era de serviciu în tura 3, desfășurând activitățile ordonate în planul de acțiune pentru data de 7 din 8 mai 2008, atât la sediul S.P.F. Siret, cât și pe frontiera verde și-a încălcat atribuțiile de serviciu și angajamentul de a nu divulga date cu caracter de secret de serviciu și l-a informat pe A.C. (persoană neautorizată) că F.N. a dispus controale amănunțite asupra autovehiculelor sale și ale lui F.F.D. De asemenea pe 10 mai 2008, la solicitarea sa, martorul A.C., având intenția de a se deplasa în Ucraina, obține de la inculpatul S.V.I. (în timp ce era de serviciu la sediul S.P.F. Siret și avea acces la registrul cu planificarea în P.T.F. Siret, înregistrat la data de 20 martie 2008) date cu caracter de „secret de serviciu” privind planificarea lucrătorului vamal B.R. pe sensul de intrare în țară, având loc o convorbire telefonică între cei doi la ora 12:48:40. Știind că este în consemn C.A.I., pentru a nu-i fi confiscate țigările pe care dorea să le introducă în țară, martorul A.C. le-a distribuit mai multor persoane (fiecare având dreptul conform Regulamentului vamal să introducă în România doar câte 10 pachete de țigări), deoarece urma să fie condus la hală pentru control amănunțit, așa cum reiese din discuția telefonică avută cu martorul F.F.D. pe data de 10 mai 2008, ora 17:36:18. I.G. a avut, în dimineața zilei de luni 12 mai 2008, o discuție telefonică cu F.F.D. și îi promite că problema cu consemnul C.A.I. se poate rezolva, solicitându-i să se întâlnească. Ținându-se de promisiune, inspectorul I.G. întocmește și semnează nota telefonică din 12 mai 2008, în care se preciza că „se revine la nota telefonică din 7 mai 2008 și se va scoate din consemn până la noi ordine X3, X1, X4, X5, X2”. Nota a fost consemnată în registrul cu note telefonice din 1 ianuarie 2006 și a fost transmisă și P.T.F. Siret. Nici a doua zi, A.C. nu a aflat de emiterea notei telefonice din 12 mai 2008, așa cum rezultă din discuția avută la ora 14:59:13 cu agentul C.R. Între inculpatul C.G.I. și martorul A.C. exista o relație de prietenie, cei doi vizitându-se la domiciliu și chiar ajutându-se reciproc, conform declarațiilor acestora. Având în vedere că inculpatul sprijinea activitatea ilegală a acestuia, își încalcă atribuțiile de serviciu și îl informează despre revenirea la situația anterioară emiterii notei telefonice din 7 mai 2008, îl îndeamnă să pornească „la drum întins” și precizează că dorește să-i facă cunoștință cu I.G. ce vrea să afle mai multe date despre martorul F.N. (conform discuției telefonice din 14 mai 2008, ora 09:15:43). Aceleași date cu caracter de secret de serviciu le află martorul A.C. și de la inculpatul S.V.I., care de asemenea și-a încălcat atribuțiile de serviciu și angajamentul de confidențialitate (conform discuției telefonice din 14 mai 2008, ora 10:23:33). Tot inculpatul C.G.I. stabilește o întâlnire între A.C. și I.G., pentru ca acesta din urmă să afle cine este F.N. și să primească foloase materiale, conform discuțiilor telefonice din 14 mai 2008, ora 10:28:05; 15 mai 2008, ora 08:56:54 și 15 mai 2008 ora 16:30:49. Întâlnirea este acceptată de martorul I.G. și are loc la domiciliul inculpatului C.G.I., adjunctul lui F.N. primind și cu alte ocazii foloase necuvenite de la martorul A.C., așa cum reiese din convorbirea telefonică din data de 15 mai 2008, ora 16:21:18, dintre inculpatul C.G.I. și martorul I.G. Ulterior scoaterii din consemnul C.A.I., având informații de la inculpatul S.V.I., martorul A.C. și-a reluat activitatea de trafic cu țigări. În unele situații inculpatul C.G.I. îi preciza martorului A.C. pe ce arteră să se întoarcă în țară din Ucraina (discuție din 25 mai 2008, ora 12:05:51), iar în alte convorbiri îi dezvăluia că pe traseu, din P.T.F. Siret spre orașul Siret, sunt echipe de control din tura nr. 2 condusă de C.G.I. (discuția din 25 mai 2008, ora 18:06:24). La data de 16 mai 2008, ora 00:04:42, inculpatul S.V.I. i-a comunicat telefonic cumnatului său A.C., care se întorcea din Ucraina sau se afla în zona P.T.F. Siret, date cu caracter de secret de serviciu, inclusiv locația unde se găsea martorul F.N. În tura 10 din 11 iunie 2008 A.C. și F.F.D. au ieșit/intrat din/în țară cu autoturismele X4 și X5 de trei ori, iar pe data de 14 iunie 2008 A.C. împreună cu F.F.D., după discuția avută cu cumnatul său, au intrat/ieșit în/din țară de 6 ori cu auto X4 și cu X5. Este evident că numărul foarte mare de călătorii în Ucraina (F.F.D. a schimbat un număr de 12 pașapoarte turistice, iar A.C. un număr de 13 pașapoarte turistice) demonstrează că cei doi au transformat această ocupație într-o adevărată afacere a cărei profitabilitate depindea în mare măsură de „colaborarea” cu autoritățile statului ce își desfășurau activitatea în P.T.F. Siret. Astfel, au reușit să-i atragă în această activitatea ilicită, pentru a li se asigura „protecție” informativă pe inculpații C.G.I. și S.V.I. (cumnatul lui A.C.). Potrivit adresei din 12 iunie 2009 a I.J.P.F. Suceava, A.C. și F.F.D. și autoturismele proprietatea acestora (X1 și X10) au fost în mod frecvent în atenția compartimentului C.I.T. al S.P.T. Siret, care deținea informații privind traficul cu țigări comis de aceștia, aspecte ce erau cunoscute și de cei doi inculpați, care au luat cunoștință cu ocazia întocmirii și îndeplinirii planurilor de acțiune zilnice în care erau menționate persoanele și autoturismele suspecte (ex. planurile de acțiune zilnice din 31 martie 2009 și din 27 aprilie 2008 etc.). Față de aspectele prezentate, s-a concluzionat în rechizitoriu că fapta inculpatului S.V.I. care în calitate de agent al poliției de frontieră la I.J.P.F. Suceava și posesor al autorizației de acces la informații clasificate „secret de serviciu”, la datele de 8 mai 2008 și respectiv 14 mai 2008, i-a comunicat, telefonic, cumnatului său A.C., persoană neautorizată, date cu caracter de „secret de serviciu” privind instituirea consemnului C.A.I. (control amănunțit pe intrare) prin nota telefonică din 7 mai 2008, înregistrată în registrul de note telefonice transmise al S.P.F. Siret din 3 ianuarie 2006, precum și date privind ridicarea acestui consemn prin nota telefonică din 12 mai 2008 din același registru, în scopul de a-i asigura foloase necuvenite provenind din introducerea în țară de bunuri accizabile (țigări) fără plata taxelor datorate bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (comisă în forma continuată). De asemenea, fapta inculpatului C.G.I. care, la data de 14 mai 2008, în calitate de subcomisar de poliție și șef de tură la P.T.F. Siret, posesor al autorizației de acces la informații clasificate, secret de serviciu, i-a comunicat telefonic numitului A.C. date privind retragerea consemnului C.A.I. din 7 mai 2008, dispus prin nota telefonică din 12 mai 2008 de inspectorul I.G., înregistrată în registrul de note telefonice al S.P.F. Siret din 3 ianuarie 2006, reprezintă un act material al infracțiunii continuate prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000. Prin fapta comisă, inculpatul C.G.I. a asigurat obținerea de foloase necuvenite de inspectorul I.G., care a dispus retragerea consemnului de la beneficiarul acestei dispoziții, respectiv A.C. Prin accesul neautorizat la aceste informații cu caracter de „secret de serviciu” A.C. a fost favorizat, evitând astfel confiscarea de către organele vamale a bunurilor accizabile deținute peste plafonul vamal pe care le introducea în mod frecvent în țară. II. Faptele comise la data de 17 mai 2008 de către inculpații S.M., C.G.I., M.L., Z.D., Z.M. și Z.I. În luna mai 2008, inculpatul S.M. îndeplinea funcția de director adjunct la D.P.F. Rădăuți, fiind numit prin dispoziția I.G.P.F.R. Totodată deținea și funcția de ofițer de poliție judiciară prin avizul din 2005, având ca principale atribuții de serviciu, printre altele: - organizează, coordonează și evaluează activitatea de profil desfășurată de șefii structurilor subordonate precum și de adjuncții șefilor inspectoratelor județene ale poliție de frontieră; - coordonează activitatea, structurilor operative de la nivelul direcției, precum și a celor de la structurile subordonate acesteia pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor; - decide măsuri la nivelul direcției pentru prevenirea evenimentelor grave, a abuzurilor, întărirea stării și practicii disciplinare precum și combaterea corupției în rândul personalului propriu; În cursul anului 2008, inculpatul C.G.I. (cu gradul profesional de subcomisar de poliție) a îndeplinit funcția de șef de tură în cadrul S.P.F. Siret, fiind numit în funcție la data de 1 iunie 2007. De asemenea, acesta avea calitatea de organ al poliției judiciare pe care a dobândit-o prin din 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În calitatea pe care o avea, principalele atribuții de serviciu care au legătură cu cauza prezentă sunt următoarele: - asigură, conduce și coordonează activitatea de supraveghere și control trecere frontieră în raionul S.P.F. Siret pe timpul serviciului său și coordonează activitatea întregului personal al turei de serviciu din dispoziția comenzii sectorului; - răspunde nemijlocit de modul de executare a serviciului de către personalul din subordine; - execută cercetarea și întocmește actele premergătoare efectuări cercetării penale pentru infracțiunile descoperite și coordonează și sprijină activitatea de constatare și sancționare a faptelor contravenționale descoperite în P.T.F. sau la frontiera verde; - întocmește nota raport privind executarea planului de acțiune de către tura de serviciu în baza notelor raport ale șefilor elementelor polițienești, a grupelor din P.T.F. Siret, P.T.F. Vicșani și a propriilor constatări și o prezentă spre rezoluționare șefului S.P.F. În aceeași perioadă, inculpatul M.L.D. îndeplinea funcția de controlor vamal-asistent la Biroul Vamal Siret fiind numit prin Ordinul vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 9318/2006 și avea ca principale atribuții de serviciu, printre altele, următoarele activități: - constată și sancționează orice încălcare a legislației fiscale și vamale potrivit competenței în domeniul produselor accizabile; - efectuează control vamal fizic al mijloacelor de transport, al mărfurilor, călătorilor iar când se impune efectuează control total; - efectuează operațiuni de vămuire a bunurilor aparținând persoanelor fizice; Între inculpatul S.M., soția sa S.A. și familia Z.D. și Z.I. existau relații de prietenie de mai mulți ani. La rândul său, inculpatul C.G.I. se cunoștea cu inculpatul Z.D. și soția acestuia inculpata Z.I. anterior datei de 17 mai 2008, fapt confirmat de traficul convorbirilor telefonice purtate între ei. Pentru ca inculpata Z.I. la întoarcerea din Ucraina să nu întâmpine dificultăți din partea echipelor de control de pe traseu și din P.T.F. Siret sau pentru a o asigura că se află în zona de competență și îi poate asigura sprijin, inculpatul C.G.I., încălcându-și atribuțiile de serviciu, îi comunică acesteia informații ce nu sunt destinate publicității, cu scopul obținerii de foloase necuvenite, astfel cum rezultă și din discuția telefonică din 17 mai 2008, ora 15:02:31, purtată între cei doi. De asemenea C.G.I., în timp ce se afla în P.T.F. Siret sau în vecinătatea acestuia, se întâlnește cu inculpata Z.I., întâlnirile fiind stabilite de comun acord și cu inculpatul Z.D., astfel cum rezultă din discuția telefonică din 17 mai 2008, ora 15:21:13, dintre primul și ultimul dintre inculpați. Subcomisar C.G.I. îndeplinea funcția de șef de tură, fiind de serviciu pe data de 17 mai 2008 între orele 08:00-20:00. În tura condusă de scms C.G.I., conform registrului cu planificarea în serviciu în P.T.F. Siret din 17 mai 2008 și-au desfășurat serviciu următorii: Pe artera de intrare în țară erau planificați să-și îndeplinească sarcinile de serviciu agenții B.M. și lucrătorii vamali M.L.D., R.G., Z.D.A., N.R. și T.I.A., iar pe arterele de ieșire din țară agentul Z.C. și lucrătorii vamali A.O. și B.E. La controlul mijloacelor de transport și pe post de conductor câini a fost planificat agentul O.G. Înainte și după P.T.F. Siret sunt amplasate două posturi de acces și ieșire din punct unde și-au desfășurat activitatea agentul C.M., respectiv O.M. În cazul existenței unor suspiciuni asupra unor mijloace de transport sau asupra mărfii pe care o transport, în cazul unor consemne C.A.I., a unor dispoziții date de șefii, autoturismele în cauză sunt dirijate la hala special amenajată, unde se efectuează un control amănunțit și în cazul constatării unor mărfuri accizabile nedeclarate de cetățenii români la intrarea în România se dispune confiscarea acestora și aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de H.G. nr. 707/2006. Conform art. 11 din O.G. nr. 105/2001 controlul de frontieră al mijloacelor de transport se efectuează atât la intrare, cât și la ieșirea din țară. Art. 14 prevede ca „ Șeful punctului de trecere este polițist de frontieră și împreună cu șefii tuturor autorităților, care au, potrivit legii, competențe de control la trecerea frontierei de stat pentru mărfuri și călători, cooperează pentru organizarea activității de control.” (3) Polițistul de frontieră care își desfășoară activitatea în punctul de trecere este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat și la controlul trecerii frontierei de stat de către participanții la traficul de frontieră și personalul prevăzut la art. 12 alin. (1). (4) În cazul existenței unor suspiciuni întemeiate sau al unor informații referitoare la încălcarea reglementărilor legale la trecerea frontierei de stat, șeful punctului de trecere poate solicita, în scris, șefilor celorlalte autorități din punctul de trecere efectuarea unui alt control, mai amănunțit. Autoritățile solicitate au obligația efectuării acestui control. H.G. nr. 445/2002 prevede că: Art. 18 alin. (2) controlul amănunțit se referă la: verificarea actelor de trecere a frontierei de stat; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru intrarea, șederea și ieșirea în/din România; verificarea dacă persoana a făcut obiectul unui consemn sau al altei informări la frontieră; verificarea mijlocului de transport, a mărfurilor și bunurilor ce îl însoțesc; verificarea sanitară. Art. 25 - Consemnele la frontieră sunt: d) C.A.I., control amănunțit la intrare. Persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor și bunurilor care fac obiectul informării li se face controlul amănunțit la intrarea în țară și în funcție de rezultatele acestuia se iau măsurile prevăzute de lege. În dimineața zilei de 17 mai 2008 inculpatul Z.D. îl contactează telefonic la ora 09:19:52 pe subcomisar C.G.I. și îi precizează că soția sa, inculpata Z.I. va merge în Ucraina, folosind însă un limbaj codificat, în sensul că ar putea să o ajute pe soția inculpatului la zugrăvit. Inculpata Z.I. era la aceea dată însărcinată în luna a VIII-a și în niciun caz nu o putea ajuta pe C.C. la zugrăvit. Mai mult decât atât, așa cum reiese din convorbirile telefonice ulterioare, în ziua respectivă, inculpata Z.I. nu s-a întâlnit cu soția lui C.G.I., ci a fost plecată pe parcursul întregii zile, împreună cu Z.M. în Ucraina. Totodată, inculpatul C.G.I. îi comunică telefonic inculpatului Z.D. că dorește ca Z.I. să-l caute în momentul în care va veni în P.T.F. Siret, pentru că trebuie să-i comunice ceva. La un minut după această convorbire, inculpatul C.G.I. îl sună pe martorul S.S. (șef de grupă în cadrul turei coordonată de C.G.I.) și îi comunică, așa cum discutase cu Z.D., faptul că urmează să vină în punct autoturismul cu care Z.I. pleca în Ucraina. Din discuțiile avute și cu martorul B.M. pe parcursul zilei de 17 mai 2008 se constată că inculpatul C.G.I. a profitat atât de influența sa asupra subordonaților săi și a lucrătorilor vamali cât și de notorietatea faptului că familia Z.D. și Z.I. sunt apropiații comisarului S.M., premeditând și influențând modul în care M.L.D. și B.M. ar fi trebuit să verifice X11, respectiv deciziile și măsurile ce trebuiau luate în legătură cu marfa transportată (discuție telefonică din data de 17 mai 2008, ora 15:14:42.) Prima deplasare în Ucraina, între orele 10:52-11:38 În cursul zilei de 17 mai 2008, între orele 10:52-18:18 Z.I., împreună cu fiul acesteia M.Z. și cu Z.M., ce conducea autoturismul X11, s-au deplasat în Ucraina de trei ori, de fiecare dată inculpata Z.I. cerând și primind telefonic acceptul inculpatului C.G.I. pentru a intra în România prin P.T.F. Siret. Conform discuției telefonice de la ora 09:19:52, dintre inculpatul C.G.I. și inculpatul Z.D., soția acestuia Z.I., înainte de a ajunge în orașul Siret îl sună la telefon pe ofițer la ora 10:08:21 (ce era de serviciu în zona de competență a P.T.F. Siret) cu care stabilește să se întâlnească înainte de a pleca în Ucraina într-un loc cunoscut de amândoi. La prima deplasare în Ucraina din data de 17 mai 2008, autoturismul X11 a fost notat la ieșirea din țară în fișa de evidență, de lucrătorul vamal A.O. (ce lucra pe artera de ieșire din țară), fiind prezentată polițistului de pe artera de ieșire din țară o copie a declarației autentificată din 12 mai 2008 ce permitea minorului Z.M. să iasă din România doar cu unul dintre părinți. Inculpații Z.I. și Z.M. și minorul M.Z. au fost înregistrați de autoritățile ucrainene, la ora 10:52. După 46 de minute; perioadă în care nu putea ajunge nici la Cernăuți pentru cumpărături și nici la părinții lui Z.I., în localitatea Marșenți, din Ucraina, unde susține inculpatul Z.M. că s-au deplasat, autoturismul X11 este înregistrat de autoritățile ucrainene ca părăsind teritoriul Ucrainei spre România. Distanța între localitatea Siret și localitatea de domiciliu a părinților, Marshyntsi, dus-întors, este de 148 km, putând fi parcursă în 114 minute, fără staționare, iar distanța între localitatea Siret și localitatea Cernăuți, dus-întors, este de 88 km, putând fi parcursă în 66 minute, fără staționare și timp pentru cumpărături. De altfel din declarația inculpatului Z.M. reiese că în ziua respectivă s-a deplasat cu cumnata sa și fiul acesteia în Ucraina, în localitatea S. (situată la circa 30-40 km de graniță) și în bazarul din Cernăuți de unde Z.I. a cumpărat alimente și îmbrăcăminte, ce nu corespunde cu cele susținute de Z.I., care afirmă că ar fi mers fie la H., fie în altă localitate de unde am efectuat diverse cumpărături pentru familie cum ar fi: produse alimentare, adezivi, faianță etc. Deși nu avea planificată în „Planul de acțiune al turei de serviciu nr. 2”, aprobat de comanda S.P.F. Siret, deplasarea și desfășurarea de activități în P.T.F. Siret, inculpatul C.G.I. a ajuns în punct în jurul orei 10:00; așa cum rezultă din convorbirea telefonică ce a avut-o la ora 09:58:32 cu P.G. La ora 11:38 s-a implementat în baza de date a autorităților ucrainene că autoturismul X11 a părăsit teritoriul ucrainean, astfel că înainte de a ajunge la control în P.T.F. Siret, inculpata Z.I. l-a sunat pe C.G.I., la ora 11:58:28 (oră la care polițistul se mai afla în punct-așa cum rezultă din discuția telefonică, de la ora 12:20:56, avută cu șoferul său de pe mașina de serviciu P.S. căruia îi cere să vină să-l ia din punct) pentru a se asigura că poate intra în țară, fără a avea probleme. Ulterior acestei convorbiri telefonice, inculpatul C.G.I. s-a întâlnit cu Z.I., aflând astfel despre intenția acesteia de a se deplasa și a doua oară în Ucraina. La intrarea în țară autoturismul X11 a fost controlat din punct de vedere vamal de către M.L.D., care înregistrează în fișa sa de evidență, controlul „prin sondaj” efectuat asupra acestui mijloc de transport. A doua deplasare în Ucraina între orele 13:23-14:19 Inculpatul C.G.I. cunoștea programul de deplasare a inculpatei. Z.I. în Ucraina, aspect ce reiese și dintr-o altă convorbire telefonică de la ora 13:10:34, când ofițerul îi spune că la întoarcerea în P.T.F. Siret să ia legătura cu lucrătorul vamal M.L.D., care o va ajuta. La circa trei minute după discuția avută cu Z.I., subcomisar C.G.I. îl asigură pe martorul B.M., ce lucra autovehiculele pe artera de intrare în țară că totul este bine, „tăt normal”, întrucât a discutat cu lucrătorul vamal (cum rezultă dintr-o convorbire ulterioară avută cu agentul S.S.) dar nu mai poate să se întoarcă în punct. La ieșirea din țară autoturismul X11 a fost înregistrată de lucrătorul vamal B.E. în fișa sa de evidență. De asemenea polițistului de frontieră i s-a înmânat o copie a declarației autentificată din 12 mai 2008 ce permitea minorului Z.M. să iasă din România doar cu unul dintre părinți. La ora 13:23 autoritățile vamale ucrainene au înregistrat intrarea în Ucraina a autoturismului cu care călătoreau inculpații Z.I., Z.M. și minorul M.Z. Asigurări că „tăt normal” i le dă la ora 14:07:47 inculpatul C.G.I., inculpatului Z.D., care îi comunică faptul că soția sa cu autoturismul X11 „îi ajuns, îi acolo” și totodată îl întreabă dacă poate să intre în România. La ora acestei din urmă discuții telefonice inculpata Z.I. era în Ucraina, conform evidenței Punctului de contact Porubne, părăsind vama ucraineană la orele 14:19. Cu toate că Z.I. trebuia ca la întoarcerea în țară să ia legătura cu M.L.D. („băiatul ăla, cu care v-ați întâlnit? Ăla așa (...) înalt, cu părul alb”) pentru a o ajuta („Vă duceți (...) coborâți din mașină, prima dată vă duceți la el. (…) Și vă ajută ală, acolo”) autoturismul X11 este controlat din punct de vedere vamal de T.I.A., care era și el de serviciu pe artera de intrare în țară, fiind înregistrată în fișa sa de evidență. La acest control au fost probleme vamale, așa cum reiese din convorbirile telefonice dintre inculpatul C.G.I., agentul S.S. și agentul B.M. ceea ce însemnă că marfa transportată nu se încadra în plafonul stabilit de Regulamentul Vamal. Problema a fost rezolvată de martorul S.S. căruia C.G.I. îi trasase această sarcină și misiune. Și de această dată autoturismul X11 a stat pe teritoriul Ucrainei 47 de minute, perioadă aproximativ egală cu cea de la prima deplasare din Ucraina (cu un minut mai puțin) nefiind suficientă pentru a se deplasa la cumpărături în Cernăuți sau la părinții numitei Z.I., așa cum a declarat conducătorul mijlocului de transport, respectiv inculpatul Z.M. După ce Z.I. a părăsit P.T.F. Siret, aflând că pe traseul spre orașul Siret se află o mașină a poliției de frontieră și conștientizând că marfa pe care o transporta nu este în concordanță cu prevederile legale, putându-i fi confiscată, îl sună pe C.G.I., care, încălcându-și atribuțiile de serviciu, divulgă poziția echipajului din care făcea parte și o liniștește în legătură cu acest aspect (convorbire telefonică de la ora 15:02:31). Martorul B.M. susține că a fost sunat de comisarul C.G.I. care a încercat să afle de la el cum s-au încurcat treburile cu autoturismul X11 și că: „i-am răspuns acestuia, după ce am aflat de la el că era la PECO S. având autoturismul defect, că nu știu despre ce este vorba, iar în cele din urmă subcomisarul C.G.I. mi-a cerut să-i solicit lucrătorului vamal M.L.D. să-l sune la telefon.” A treia deplasare în Ucraina între orele 17:19-18:18. La puțin timp după această discuție telefonică, inculpata Z.I., împreună cu inculpatul Z.M. și cu numitul M.Z. se prezintă a treia oară pentru control cu autoturismul X11 pe artera de ieșire din țară, unde lucrătorul vamal B.E. o evidențiază în fișa sa de evidență. Și de această dată pentru ca polițistul de frontieră să permită ieșirea din țară a minorului M.Z., i s-a prezentat o copie a declarației autentificată din 12 mai 2008. În arhiva P.T.F. Siret au fost identificate cele trei copii ale procurii din 12 mai 2008 înaintate polițistului de pe artera de ieșire din țară (pe care au fost aplicate la data de 17 mai 2008 ștampile de trafic consemnând pe fiecare document nr. autoturismului X11, precum și ora ieșirii din țară). Totodată au fost identificate trei copii ale declarației autentificată din 16 ianuarie 2008 ce permitea minorului M.Z. să iasă din România însoțit de T.I., având de asemenea aplicate ștampilele de trafic alături de nr. autoturismului X3, precum și ora ieșirii din țară. Se constată că cele două mașinii ieșeau/intrau din/în țară una după alta, așa cum sunt înregistrați de autoritățile ucrainene: La ora 17:19, mașina X11 este înregistrată de grănicerii ucraineni că a intrat în țara vecină, unde a stat 59 de minute. Inculpatul Z.M. susține că înainte de a ajunge în vama ucraineană pentru a se întoarce în România, a cumpărat din banii săi, de la un magazin patru cartușe de țigări ucrainene, fără să rețină marca acestora, câte grivne a plătit, dar nu a primit bon fiscal. Cumnata sa l-a avertizat că nu are voie să introducă în România decât două cartușe de țigări și că este treaba sa cum se va descurca cu organele vamale în P.T.F. Siret. Cele patru cartușe de țigări le-a pus într-o pungă de plastic pe care a depozitat-o la picioarele lui M.Z. aflat pe scaunul din dreapta șoferului. Pe de altă parte, inculpata Z.I. a declarat că a efectuat din localitatea H., Ucraina, diverse cumpărături pentru familie cum ar fi: produse alimentare, adezivi, faianță, în limita prevăzută de Regulamentul Vamal, dar cumnatul său cumpărase țigări ce depășeau acest plafon. Inculpatul C.G.I. s-a prezentat în P.T.F. Siret, fiind înregistrat că a intrat în punct în Registrul de acces P1 la ora 18:05. În virtutea sarcinilor de serviciu și a atribuțiilor din fișa postului a șefului S.P.F. Siret, la nivelul acestei subunități a fost întocmit și aprobat planul de acțiune înregistrat din 16 mai 2008, comisar F.N. având de executat, între orele 18:00-20:00, o misiune în P.T.F. Siret pe linia verificării modului de îndeplinire a serviciului de către subordonații săi. Prezența acestuia în vecinătatea P.T.F. Siret îi este raportată inculpatului C.G.I. de subordonatul său P.S., dar este liniștit de o femeie, care îi comunică la telefon, la ora 18:19:50, că comisar F.N. nota mijloacele de transport ce intrau în țară prin P1, fără să le oprească, iar în cele din urmă a părăsit zona de intrare în P.T.F. Siret dinspre România. La ora 18:18 autoritățile ucrainene înregistrează ieșirea din țara vecină a autoturismului X11, în care se afla Z.I., Z.M. și M.Z. Afirmația inculpatei Z.I. că a efectuat din localitatea H. diverse cumpărături pentru familie cum ar fi: produse alimentare, adezivi, faianță, în limita prevăzută de Regulamentul Vamal, dar cumnatul său cumpărase țigări ce depășeau acest plafon, nu este credibilă, deoarece și de această dată, după ce a plecat din vama ucraineană aflându-se în drum spre P.T.F. Siret, respectiv la ora 18:53:35 l-a sunat la telefon pe inculpatul C.G.I., l-a anunțat că urmează să ajungă în punct, ofițerul confirmând că pot să vină. Acceptul dat inculpatei Z.I. de inculpatul C.G.I. a avut în vedere că ofițerul aflase, așa cum reiese din convorbirea avută cu agentul P.S. și cu o interlocutoare, faptul că comisar F.N. plecase de la intrarea în P.T.F. Siret către stația PECO S. La ora 18:50 comisar F.N. a intrat în P.T.F. Siret, fiind înregistrat în registrul de acces în P1 de martorul C.M. În timp ce autoturismul cu nr. X11 se oprise pentru control pe artera de intrare în țară, în dreptul tonetei poliției de frontieră, martorul B.M. a solicitat pasagerilor actele de identitate, după ce în prealabil călătorii deschiseseră portierele din față și portbagajul mașinii. Martorul verificase interiorul mașinii prin geamuri, iar lucrătorul vamal M.L.D. efectuase un control vamal superficial. În acel timp martorul F.N. se afla împreună cu inculpatul C.G.I. pe scuarul dintre artera 1 și artera 2 de intrare în țară, la o distanță de 2 metri de toneta nr. 1 de lucru a poliției de frontieră. La toneta nr. 2 a poliției de frontieră își desfășura activitatea martorul B.M., care a oprit la control autoturismul cu nr. X11. Cunoscând nr. de înmatriculare și persoanele din autoturism, despre care martorul F.N. avea date că se ocupă cu trafic de țigări, a solicitat inculpatului C.G.I. să îl însoțească la acest mijloc de transport pentru a verifica cum își îndeplinesc subalternii, sarcinile de serviciu și pentru a verifica ce bunuri transportă. Atât din declarația martorului F.N., cât și din transcrierile convorbirilor telefonice dintre inculpatul C.G.I., agentul B.M., agentul B.D., Z.I. și Z.D. reiese că în timp ce cei doi ofițeri se îndreptau spre locul unde era parcat autoturismul X11 și unde fusese de altfel controlat, inculpatul C.G.I. i-a sugerat șefului său „să nu să lege de acest mijloc de transport că în timpul cel mai scurt va fi contactat de cineva”. De altfel martorul B.M. susține că „în momentul în care X11 a ajuns pe artera de intrare și subcomisarul C.G.I. l-a văzut prin preajmă pe comisarul F.N., primul aflându-se lângă mine a exclamat „să vedem dacă oprește mașina și să vezi cum îi sună telefonul”, aspect pe care îl confirmă chiar și inculpatul C.G.I. în convorbirile telefonice avute ulterior cu subordonații săi, și cu inculpații Z.I. și Z.D. După ce martorul B.M. a intrat cu actele de identitate în tonetă pentru a verifica și a fi prelucrate în baza de date, martorul F.N. s-a apropiat de mașină și observând că deja se efectuase un control vamal superficial de către vameșul M.L.D., l-a întrebat pe acesta, de față fiind inculpatul C.G.I., martorul O.G., și martorul S.S., ce bunuri și ce țigări transportă mașina X11. Lucrătorul vamal M.L.D. a răspuns tot atunci că cele două persoane i-au declarat că au în autoturism cantitatea de 7 cartușe, deși aveau dreptul doar la un cartuș de țigări de persoană, iar în aceste condiții martorul F.N. a primit la solicitarea sa, de la agentul B.M., documentele de călătorie ale lui Z.I. și Z.M. Conform declarației martorului F.N., acesta se afla între mijlocul de transport controlat și tonetele de control ale poliției și vămii (între care este o distanță de 0,5 metri), în imediata sa apropiere aflându-se inculpata Z.I., situată lângă portiera dreapta față, inculpatul M.L. fiind situat în dreptul roții dreapta față. După ce șeful S.P.F. Siret a verificat pașapoartele, s-a uitat în portbagajul mașinii care fusese deschis de Z.I. la cererea agentului B.M. și a lucrătorului vamal M.L.D., constatând că era gol, a deschis portiera dreaptă spate pentru a vedea ce marfă este înăuntru. În acel moment a observat că în locul banchetelor din spatele mașinii, ce erau demontate, se aflau ascunse sub o pătură de culoare maro-închis un număr de patru baxuri de carton pline cu țigări marca Z1. Cele patru baxuri erau așezate alăturate două câte două, suprapuse și culcate pe lățimea lor, ocupând întreaga suprafață destinată banchetelor și călătorilor din spate. Acestea erau ascunse sub o pătură, pe care a dat-o de-o parte. Pe toate cele patru cutii (baxuri) era scrisă marca Z1, o cutie era desfăcută și în interior polițistul a observat că se aflau cartușe de țigări marca Z1, de culoare roșie și proveniență ucraineană. Celelalte trei baxuri erau identice cu primul, erau intacte, fiind sigilate din fabricație cu un scotch cu sigiliul firmei producătoare. A scos din baxul desfăcut câteva cartușe cu țigări din autoturism pe care, după ce le-a arătat tuturor celor de față, le-a introdus înapoi în mașină. Atât martorul B.M. cât și O.G. susțin că comisarul F.N. a scos din zona banchetelor autoturismului câteva cartușe de țigări. În momentul în care martorul F.N. a ridicat pătura pentru a observa cele patru baxuri de țigări, inculpata Z.I. s-a apropiat de el, iar când acesta a exclamat cu voce tare, pentru a fi auzit de toate persoanele din jur, inclusiv lucrătorul vamal, că în autoturism se află o cantitate mult mai mare de țigări decât cea admisă de regulamentul vamal, aceasta a încercat să-l determine să nu provoace un litigiu, spunându-i cu voce scăzută că este cunoștința lui S.M., care îl va suna la telefon (acest aspect este confirmat de inculpată în discuția telefonică ulterioară avută cu inculpatul C.G.I.). Z.I. fiind la portiera din spate a mașinii, ce rămăsese deschisă, a încercat să tragă pătura la loc pentru a ascunde baxurile cu țigări. Din compararea datelor tehnice privind capacitatea de transport și dimensiunile interioare a autoturismului înmatriculat cu nr. X11, așa cum reiese din cartea tehnică a acesteia, cu dimensiunile a patru baxuri cu țigări marca Z1, poziționate conform declarației martorului F.N. (lungimea totală a două baxuri, 1120 mm, înălțimea totală a două baxuri suprapuse, 480 mm și lățimea, 450 mm) s-a concluzionat că acestea pot fi introduse și transportate cu acest mijloc de transport. În continuare, martorul F.N. a solicitat lucrătorului vamal M.L.D. să procedeze la aplicarea regulamentului vamal, după efectuarea controlului amănunțit la hală. Inculpatul M.L.D. avea obligația de a parcurge toate etapele unui control vamal. În fișa sa de evidență inculpatul M.L.D. bife
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.