ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1300/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1300/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 5 din 20 ianuarie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru

cauze cu minori, a condamnat pe inculpatul S.V.I., pentru săvârșirea

infracțiunii de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate

publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste

informații, prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea 41

alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C.

pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni,

termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.

proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

A condamnat pe inculpatul

Z.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra

intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un

avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248 C. pen., cu aplicarea

art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c)

C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni,

termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.

proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

A condamnat pe inculpata

Z.I., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra

intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un

avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248 C. pen., cu aplicarea

art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c)

C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin.

(2) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni,

termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.

proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

A condamnat pe inculpatul

Z.D., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra

intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un

avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, combinat  cu art. 248 C. pen., cu aplicarea

art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c)

C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni,

termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.

proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

A condamnat pe inculpatul

S.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra

intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un

avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. raportată la

art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, combinată cu art. 248 C. pen., cu aplicarea

art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c)

C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 10 luni,

termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.

proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

A condamnat pe inculpatul

M.L.D., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice,

dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial

sau nepatrimonial, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, combinat

cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1)

lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

A mai condamnat pe același

inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 17

lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen., art. 74 alin. (1)

lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În temeiul art. 33

lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea

mai grea, de 1 an închisoare.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de

încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.

proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

A condamnat pe inculpatul

C.G.I., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice,

dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial

sau nepatrimonial, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, combinat

cu art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1)

lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

A mai condamnat pe același

inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 17

lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen., art. 74 alin. (1)

lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., la pedeapsa de 4 luni închisoare.

A condamnat pe același

inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, de informații

ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate

la aceste informații, prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea

41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C.

pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33

lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea

mai grea, de 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81 C.

pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de

încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării

executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C.

proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În temeiul art. 14, art.

346 C. proc. pen. raportat la art. 998-art. 999 C. civ., a admis în parte acțiunea

civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. București, prin reprezentant D.R.A.O.V.

Iași și, în consecință, a obligat în solidar pe inculpații Z.M., Z.I., Z.D., M.L.D.,

S.M. și C.G.I. la plata către partea civilă a sumei de 2.402 RON, cu titlu de despăgubiri

civile, reprezentând daune materiale.

În temeiul art. 357

alin. (2) lit. c) C. proc. pen., a menținut sechestrul asigurător instituit prin

ordonanța din data de 12 noiembrie 2009 a D.N.A., Serviciul Teritorial Suceava asupra

autoturismului M., proprietatea inculpatului Z.D., în vederea reparării prejudiciului.

În temeiul art. 191 C.

proc. pen., a obligat pe fiecare dintre inculpați la plata către stat a câte 2.200

RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această

soluție Curtea a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul

nr. 31/P/2009 din data de 2 decembrie 2009 întocmit de D.N.A., Serviciul Teritorial

Suceava, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată

a inculpaților:

săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu contra

intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul

un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut de art. 13

2

din Legea

nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;

- fals intelectual prevăzut

de 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen. și

- folosire în orice mod

de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane

neautorizate la aceste informații prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu contra

intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul

un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut de art. 13

2

din Legea

nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și

- fals intelectual prevăzut

de 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 C. pen.

3. Z.I.

4. Z.M.

5. Z.D.

pentru săvârșirea infracțiunii de:

- complicitate la abuz

în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru

sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzut de art.

26 C. pen. raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 combinat cu

art. 248 C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., și

săvârșirea infracțiunii de:

- folosire în orice mod

de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane

neautorizate la aceste informații prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapta fiind comisă astfel cum a fost descrisă

în considerentele rechizitoriului.

Actul de sesizare a instanței

a fost structurat pe două capitole, reținându-se următoarea situație de fapt, în

legătură strictă cu faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată:

I. Aspecte legate de comiterea

faptelor de către inculpații C.G.I. și S.V.I. în legătură cu furnizarea de informații

despre instituirea consemnului din data de 7 mai 2008 față de A.C., F.F.D. ș.a.

și ridicarea acestui consemn la data de 12 mai 2008.

Profitând de funcția pe

care o avea în cadrul S.P.F. Siret, de ofițer coordonator șef de tură, C.G.I. influența

deciziile pe care ar fi trebuit să le ia subordonații săi (B.M., S.S., P.S., etc.)

și lucrătorii vamali (cum ar fi M.L.D.) ce efectuau controale asupra mijloacelor

de transport cu care persoanele susmenționate tranzitau frontiera de stat prin P.T.F.

Siret. Totodată C.G.I. îi informa pe acești traficanți de țigări despre momentul

în care el se află în P.T.F. Siret și astfel pot intra în țară fără a avea probleme,

sau despre echipele de control din punct sau zona de competență a poliției de frontieră.

Din discuțiile telefonice

dintre A.C., soția sa A.C.E. și F.F.D. se constată că aceștia achiziționau atât

de la magazinele Duty Free din vama Siret cât și de pe teritoriul Ucrainei importante

cantități de mărfuri peste plafonul vamal pe care le introduceau în România fără

plata taxelor vamale, fiind apoi comercializate pentru a obține profit.

De regulă A.C. era însoțit

în Ucraina de nașul său F.F.D., cu care, de comun acord stabileau când „să atace”.

Având în vedere informațiile

deținute de ofițeri din cadrul C.I.T., frecvența deplasărilor în Ucraina și datele

furnizate conducerii S.P.F. Siret de agenții de poliție ce lucrau permanent în trafic,

autoturismele folosite de A.C., F.F.D. și C.S. erau trecute permanent în „Planurile

zilnice de acțiune a turelor de serviciu”, ca și autoturisme suspecte și predispuse

să transporte și să introducă în România mărfuri peste plafonul vamal admis pentru

persoane fizice, comisar F.N. de comun acord cu inspectorul I.G. au întocmit nota

telefonică din 7 mai 2008 semnată și de I.G. și înregistrată în registrul note telefonice

al S.P.F. Siret, din 3 ianuarie 2006 (registru ce are caracter de secret de serviciu)

în care se precizează: „Începând cu data de 7 mai 2008, ora 17:00 se va efectua

control amănunțit la hala special amenajată la următoarele mijloace auto: X1, X2,

X3, X4, X5, cât și la următoarele persoane care trec frontiera de stat F.F.D., A.C.

și T.I. Agentul care efectuează controlul de frontieră a acestor mijloace auto și

a persoanelor va avea obligația de a anunța dispeceratul S.P.F. Siret de începerea

controlului, iar la finalul activității, rezultatul controlului.”

Nota a fost transmisă

la P.T.F. Siret, fiind semnată pentru luare la cunoștință de șefii celor patru ture

inclusiv de inculpatul C.G.I., care au prelucrat-o cu agenții din subordine, controlul

urmând să se facă împreună cu organele vamale la hala special amenajată și nu pe

artera de intrare în țară, iar rezultatul să se consemneze în registrul de litigii

al P.T.F. Siret. La primirea în P.T.F. Siret a notei telefonice din 7 mai 2008,

s-a solicitat în scris Biroului Vamal Siret să fie efectuate la intrarea în țară

controale vamale amănunțite la hala vămii asupra autoturismelor X1, X4, X2, X5,

X3.

După ce s-a transmis nota

telefonică din 7 mai 2008, în aceeași zi martorul A.C. a ieșit și revenit de două

ori în România din Ucraina cu auto X1 având mărfuri peste plafonul legal, iar la

controalele de la orele 17:10 și 20:40 organele vamale, respectiv vameșii C. și

A. i-au confiscat bunuri fiind încheiate adeverințe de reținere a bunurilor, conform

registrului de control amănunțit.

Săptămânal, șefii de tură

(subcomisar C.G.I., subinspector S.L., subinspector C.V., inspector principal C.O.,

și subcomisar C.C.) luau la cunoștință pe linie operativă, din dispozițiile date

de către compartimentul C.I.T. și adjunctul S.P.F. Siret (inspector I.G.) numele

unor persoane și mijloacele auto suspecte de trafic de țigări. La intrarea în serviciu

fiecare șef de tură întocmea un plan de acțiune a turei de serviciu în baza dispozițiilor

menționate mai sus, în care la capitolul V, „date și informații de interes operativ”

erau introduse și enumerate aceste persoane și mijloace auto pentru a lua la cunoștință

întreg personalul operativ la intrarea în serviciu.

Astfel că în toate planurile

de acțiune ca și în planul de acțiune zilnic din 31 martie 2008 întocmit de subcomisar

C.G.I. au fost trecute ca suspecte autoturismele: X6, X1, X7, X8, în planul de acțiune

din 27 aprilie 2008, întocmit de subinspector S.L. au fost trecute ca suspecte autoturismele:

X6, X1, X7, X8, X9, în planul de acțiune zilnic din 17 mai 2008 întocmit de subcomisar

C.G.I. au fost trecute ca suspecte autoturismele: X6, X1, X7, X8 și X9.

În luna mai 2008, inculpatul

C.G.I., subcomisar de poliție, era posesorul autorizației de acces la informații

clasificate, secrete de serviciu, iar inculpatul S.V.I., agent de poliție era posesorul

autorizație de acces la informații clasificate, secrete de serviciu. De asemenea,

prin avizul din 2007 subcomisarul C.G.I. a dobândit calitatea de organ al poliției

judiciare.

Inculpații C.G.I. și S.V.I.

aveau obligația profesională de a nu divulga informațiile secrete de serviciu cu

privire la consemnele instituite asupra unor persoane și bunuri în P.T.F. Siret.

La data de 7 mai 2008,

ora 23:00:48, după ce asupra autoturismului cu care martorul A.C. se întorcea din

Ucraina, s-a efectuat, un control amănunțit la hala vămii, acesta l-a sunat pe cumnatul

său, inculpatul S.V.I. solicitându-i să-i comunice date privind această dispoziție.

Inculpatul S.V.I., care

era de serviciu în tura 3, desfășurând activitățile ordonate în planul de acțiune

pentru data de 7 din 8 mai 2008, atât la sediul S.P.F. Siret, cât și pe frontiera

verde și-a încălcat atribuțiile de serviciu și angajamentul de a nu divulga date

cu caracter de secret de serviciu și l-a informat pe A.C. (persoană neautorizată)

că F.N. a dispus controale amănunțite asupra autovehiculelor sale și ale lui F.F.D.

De asemenea pe 10 mai

2008, la solicitarea sa, martorul A.C., având intenția de a se deplasa în Ucraina,

obține de la inculpatul S.V.I. (în timp ce era de serviciu la sediul S.P.F. Siret

și avea acces la registrul cu planificarea în P.T.F. Siret, înregistrat la data

de 20 martie 2008) date cu caracter de „secret de serviciu” privind planificarea

lucrătorului vamal B.R. pe sensul de intrare în țară, având loc o convorbire telefonică

între cei doi la ora 12:48:40.

Știind că este în consemn

C.A.I., pentru a nu-i fi confiscate țigările pe care dorea să le introducă în țară,

martorul A.C. le-a distribuit mai multor persoane (fiecare având dreptul conform

Regulamentului vamal să introducă în România doar câte 10 pachete de țigări), deoarece

urma să fie condus la hală pentru control amănunțit, așa cum reiese din discuția

telefonică avută cu martorul F.F.D. pe data de 10 mai 2008, ora 17:36:18.

I.G. a avut, în dimineața

zilei de luni 12 mai 2008, o discuție telefonică cu F.F.D. și îi promite că problema

cu consemnul C.A.I. se poate rezolva, solicitându-i să se întâlnească.

Ținându-se de promisiune,

inspectorul I.G. întocmește și semnează nota telefonică din 12 mai 2008, în care

se preciza că „se revine la nota telefonică din 7 mai 2008 și se va scoate din consemn

până la noi ordine X3, X1, X4, X5, X2”. Nota a fost consemnată în registrul cu note

telefonice din 1 ianuarie 2006 și a fost transmisă și P.T.F. Siret.

Nici a doua zi, A.C. nu

a aflat de emiterea notei telefonice din 12 mai 2008, așa cum rezultă din discuția

avută la ora 14:59:13 cu agentul C.R.

Între inculpatul C.G.I.

și martorul A.C. exista o relație de prietenie, cei doi vizitându-se la domiciliu

și chiar ajutându-se reciproc, conform declarațiilor acestora.

Având în vedere că inculpatul

sprijinea activitatea ilegală a acestuia, își încalcă atribuțiile de serviciu și

îl informează despre revenirea la situația anterioară emiterii notei telefonice

din 7 mai 2008, îl îndeamnă să pornească „la drum întins” și precizează că dorește

să-i facă cunoștință cu I.G. ce vrea să afle mai multe date despre martorul F.N.

(conform discuției telefonice din 14 mai 2008, ora 09:15:43).

Aceleași date cu caracter

de secret de serviciu le află martorul A.C. și de la inculpatul S.V.I., care de

asemenea și-a încălcat atribuțiile de serviciu și angajamentul de confidențialitate

(conform discuției telefonice din 14 mai 2008, ora 10:23:33).

Tot inculpatul C.G.I.

stabilește o întâlnire între A.C. și I.G., pentru ca acesta din urmă să afle cine

este F.N. și să primească foloase materiale, conform discuțiilor telefonice din

14 mai 2008, ora 10:28:05; 15 mai 2008, ora 08:56:54 și 15 mai 2008 ora 16:30:49.

Întâlnirea este acceptată

de martorul I.G. și are loc la domiciliul inculpatului C.G.I., adjunctul lui F.N.

primind și cu alte ocazii foloase necuvenite de la martorul A.C., așa cum reiese

din convorbirea telefonică din data de 15 mai 2008, ora 16:21:18, dintre inculpatul

C.G.I. și martorul I.G.

Ulterior scoaterii din

consemnul C.A.I., având informații de la inculpatul S.V.I., martorul A.C. și-a reluat

activitatea de trafic cu țigări.

În unele situații inculpatul

C.G.I. îi preciza martorului A.C. pe ce arteră să se întoarcă în țară din Ucraina

(discuție din 25 mai 2008, ora 12:05:51), iar în alte convorbiri îi dezvăluia că

pe traseu, din P.T.F. Siret spre orașul Siret, sunt echipe de control din tura

nr. 2 condusă de C.G.I. (discuția din 25 mai 2008, ora 18:06:24).

La

data de 16 mai 2008,

ora 00:04:42, inculpatul S.V.I. i-a comunicat telefonic cumnatului său A.C., care

se întorcea din Ucraina sau se afla în zona P.T.F. Siret, date cu caracter de secret

de serviciu, inclusiv locația unde se găsea martorul F.N.

În tura 10 din 11

iunie 2008 A.C. și F.F.D. au ieșit/intrat din/în țară cu autoturismele X4 și X5

de trei ori, iar pe data de 14 iunie 2008

A.C. împreună cu F.F.D., după discuția avută cu

cumnatul său, au intrat/ieșit în/din țară de 6 ori cu auto X4 și cu X5.

Este evident că numărul

foarte mare de călătorii în Ucraina (F.F.D. a schimbat un număr de 12 pașapoarte

turistice, iar A.C. un număr de 13 pașapoarte turistice) demonstrează că cei doi

au transformat această ocupație într-o adevărată afacere a cărei profitabilitate

depindea în mare măsură de „colaborarea” cu autoritățile statului ce își desfășurau

activitatea în P.T.F. Siret. Astfel, au reușit să-i atragă în această activitatea

ilicită, pentru a li se asigura „protecție” informativă pe inculpații C.G.I. și

S.V.I. (cumnatul lui A.C.).

Potrivit adresei din 12

iunie 2009 a I.J.P.F. Suceava, A.C. și F.F.D. și autoturismele proprietatea acestora

(X1 și X10) au fost în mod frecvent în atenția compartimentului C.I.T. al S.P.T.

Siret, care deținea informații privind traficul cu țigări comis de aceștia, aspecte

ce erau cunoscute și de cei doi inculpați, care au luat cunoștință cu ocazia întocmirii

și îndeplinirii planurilor de acțiune zilnice în care erau menționate persoanele

și autoturismele suspecte (ex. planurile de acțiune zilnice din 31 martie 2009 și

din 27 aprilie 2008 etc.).

Față de aspectele prezentate,

s-a concluzionat în rechizitoriu că fapta inculpatului S.V.I. care în calitate de

agent al poliției de frontieră la I.J.P.F. Suceava și posesor al autorizației de

acces la informații clasificate „secret de serviciu”, la datele de 8 mai 2008 și

respectiv 14 mai 2008, i-a comunicat, telefonic, cumnatului său A.C., persoană neautorizată,

date cu caracter de „secret de serviciu” privind instituirea consemnului C.A.I.

(control amănunțit pe intrare) prin nota telefonică din 7 mai 2008, înregistrată

în registrul de note telefonice transmise al S.P.F. Siret din 3 ianuarie 2006, precum

și date privind ridicarea acestui consemn prin nota telefonică din 12 mai 2008 din

același registru, în scopul de a-i asigura foloase necuvenite provenind din introducerea

în țară de bunuri accizabile (țigări) fără plata taxelor datorate bugetului de stat,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 12 lit.

b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (comisă în forma

continuată).

De asemenea, fapta inculpatului

C.G.I. care, la data de 14 mai 2008, în calitate de subcomisar de poliție și șef

de tură la P.T.F. Siret, posesor al autorizației de acces la informații clasificate,

secret de serviciu, i-a comunicat telefonic numitului A.C. date privind retragerea

consemnului C.A.I. din 7 mai 2008, dispus prin nota telefonică din 12 mai 2008 de

inspectorul I.G., înregistrată în registrul de note telefonice al S.P.F. Siret

din 3 ianuarie 2006, reprezintă un act material al infracțiunii continuate prevăzute

de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Prin fapta comisă, inculpatul

C.G.I. a asigurat obținerea de foloase necuvenite de inspectorul I.G., care a dispus

retragerea consemnului de la beneficiarul acestei dispoziții, respectiv A.C.

Prin accesul neautorizat

la aceste informații cu caracter de „secret de serviciu” A.C. a fost favorizat,

evitând astfel confiscarea de către organele vamale a bunurilor accizabile deținute

peste plafonul vamal pe care le introducea în mod frecvent în țară.

II. Faptele comise la

data de 17 mai 2008 de către inculpații S.M., C.G.I., M.L., Z.D., Z.M. și Z.I.

În luna mai 2008, inculpatul

S.M. îndeplinea funcția de director adjunct la D.P.F. Rădăuți, fiind numit prin

dispoziția I.G.P.F.R. Totodată deținea și funcția de ofițer de poliție judiciară

prin avizul din 2005, având ca principale atribuții de serviciu, printre altele:

- organizează, coordonează

și evaluează activitatea de profil desfășurată de șefii structurilor subordonate

precum și de adjuncții șefilor inspectoratelor județene ale poliție de frontieră;

- coordonează activitatea,

structurilor operative de la nivelul direcției, precum și a celor de la structurile

subordonate acesteia pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor

specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea

regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor;

- decide măsuri la nivelul

direcției pentru prevenirea evenimentelor grave, a abuzurilor, întărirea stării

și practicii disciplinare precum și combaterea corupției în rândul personalului

propriu;

În cursul anului 2008,

inculpatul C.G.I. (cu gradul profesional de subcomisar de poliție) a îndeplinit

funcția de șef de tură în cadrul S.P.F. Siret, fiind numit în funcție la data de

1 iunie 2007. De asemenea, acesta avea calitatea de organ al poliției judiciare

pe care a dobândit-o prin din 2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție.

În calitatea pe care o

avea, principalele atribuții de serviciu care au legătură cu cauza prezentă sunt

următoarele:

- asigură, conduce și

coordonează activitatea de supraveghere și control trecere frontieră în raionul

S.P.F. Siret pe timpul serviciului său și coordonează activitatea întregului personal

al turei de serviciu din dispoziția comenzii sectorului;

- răspunde nemijlocit

de modul de executare a serviciului de către personalul din subordine;

- execută cercetarea și

întocmește actele premergătoare efectuări cercetării penale pentru infracțiunile

descoperite și coordonează și sprijină activitatea de constatare și sancționare

a faptelor contravenționale descoperite în P.T.F. sau la frontiera verde;

- întocmește nota raport

privind executarea planului de acțiune de către tura de serviciu în baza notelor

raport ale șefilor elementelor polițienești, a grupelor din P.T.F. Siret, P.T.F.

Vicșani și a propriilor constatări și o prezentă spre rezoluționare șefului S.P.F.

În aceeași perioadă, inculpatul

M.L.D. îndeplinea funcția de controlor vamal-asistent la Biroul Vamal Siret fiind

numit prin Ordinul vicepreședintelui A.N.A.F. nr. 9318/2006 și avea ca principale

atribuții de serviciu, printre altele, următoarele activități:

- constată și sancționează

orice încălcare a legislației fiscale și vamale potrivit competenței în domeniul

produselor accizabile;

- efectuează control vamal

fizic al mijloacelor de transport, al mărfurilor, călătorilor iar când se impune

efectuează control total;

- efectuează operațiuni

de vămuire a bunurilor aparținând persoanelor fizice;

Între inculpatul S.M.,

soția sa S.A. și familia Z.D. și Z.I. existau relații de prietenie de mai mulți

ani.

La rândul său, inculpatul

C.G.I. se cunoștea cu inculpatul Z.D. și soția acestuia inculpata Z.I. anterior

datei de 17 mai 2008, fapt confirmat de traficul convorbirilor telefonice purtate

între ei.

Pentru ca inculpata Z.I.

la întoarcerea din Ucraina să nu întâmpine dificultăți din partea echipelor de control

de pe traseu și din P.T.F. Siret sau pentru a o asigura că se află în zona de competență

și îi poate asigura sprijin, inculpatul C.G.I., încălcându-și atribuțiile de serviciu,

îi comunică acesteia informații ce nu sunt destinate publicității, cu scopul obținerii

de foloase necuvenite, astfel cum rezultă și din discuția telefonică din 17 mai

2008, ora 15:02:31, purtată între cei doi.

De asemenea C.G.I., în

timp ce se afla în P.T.F. Siret sau în vecinătatea acestuia, se întâlnește cu inculpata

Z.I., întâlnirile fiind stabilite de comun acord și cu inculpatul Z.D., astfel cum

rezultă din discuția telefonică din 17 mai 2008, ora 15:21:13, dintre primul și

ultimul dintre inculpați.

Subcomisar C.G.I. îndeplinea

funcția de șef de tură, fiind de serviciu pe data de 17 mai 2008 între orele 08:00-20:00.

În tura condusă de scms C.G.I., conform registrului cu planificarea în serviciu

în P.T.F. Siret din 17 mai 2008 și-au desfășurat serviciu următorii:

Pe artera de intrare în

țară erau planificați să-și îndeplinească sarcinile de serviciu agenții B.M. și

lucrătorii vamali M.L.D., R.G., Z.D.A., N.R. și T.I.A., iar pe arterele de ieșire

din țară agentul Z.C. și lucrătorii vamali A.O. și B.E. La controlul mijloacelor

de transport și pe post de conductor câini a fost planificat agentul O.G.

Înainte și după P.T.F.

Siret sunt amplasate două posturi de acces și ieșire din punct unde și-au desfășurat

activitatea agentul C.M., respectiv O.M.

În cazul existenței unor

suspiciuni asupra unor mijloace de transport sau asupra mărfii pe care o transport,

în cazul unor consemne C.A.I., a unor dispoziții date de șefii, autoturismele în

cauză sunt dirijate la hala special amenajată, unde se efectuează un control amănunțit

și în cazul constatării unor mărfuri accizabile nedeclarate de cetățenii români

la intrarea în România se dispune confiscarea acestora și aplicarea sancțiunilor

contravenționale prevăzute de H.G. nr. 707/2006.

Conform art. 11 din O.G.

nr. 105/2001 controlul de frontieră al mijloacelor de transport se efectuează atât

la intrare, cât și la ieșirea din țară. Art. 14 prevede ca „

Șeful

punctului de trecere este polițist de frontieră și împreună cu șefii tuturor autorităților,

care au, potrivit legii, competențe de control la trecerea frontierei de stat pentru

mărfuri și călători, cooperează pentru organizarea activității de control.”

(3)

Polițistul de frontieră care își desfășoară activitatea în punctul de trecere este

obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare

la trecerea frontierei de stat și la controlul trecerii frontierei de stat de către

participanții la traficul de frontieră și personalul prevăzut la art. 12 alin. (1).

(4)

În cazul existenței unor suspiciuni întemeiate sau al unor

informații referitoare la încălcarea reglementărilor legale la trecerea frontierei

de stat, șeful punctului de trecere poate solicita, în scris, șefilor celorlalte

autorități din punctul de trecere efectuarea unui alt control, mai amănunțit. Autoritățile

solicitate au obligația efectuării acestui control.

H.G. nr. 445/2002 prevede

că:

Art. 18 alin. (2) controlul

amănunțit se referă la: verificarea actelor de trecere a frontierei de stat; verificarea

îndeplinirii condițiilor pentru intrarea, șederea și ieșirea în/din România; verificarea

dacă persoana a făcut obiectul unui consemn sau al altei informări la frontieră;

verificarea mijlocului de transport, a mărfurilor și bunurilor ce îl însoțesc; verificarea

sanitară.

Art. 25 - Consemnele la

frontieră sunt:

d) C.A.I., control amănunțit

la intrare. Persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor și bunurilor care fac

obiectul informării li se face controlul amănunțit la intrarea în țară și în funcție

de rezultatele acestuia se iau măsurile prevăzute de lege.

În dimineața zilei de

17 mai 2008 inculpatul Z.D. îl contactează telefonic la ora 09:19:52 pe subcomisar

C.G.I. și îi precizează că soția sa, inculpata Z.I. va merge în Ucraina, folosind

însă un limbaj codificat, în sensul că ar putea să o ajute pe soția inculpatului

la zugrăvit.

Inculpata Z.I. era la

aceea dată însărcinată în luna a VIII-a și în niciun caz nu o putea ajuta pe C.C.

la zugrăvit. Mai mult decât atât, așa cum reiese din convorbirile telefonice ulterioare,

în ziua respectivă, inculpata Z.I. nu s-a întâlnit cu soția lui C.G.I., ci a fost

plecată pe parcursul întregii zile, împreună cu Z.M. în Ucraina.

Totodată, inculpatul C.G.I.

îi comunică telefonic inculpatului Z.D. că dorește ca Z.I. să-l caute în momentul

în care va veni în P.T.F. Siret, pentru că trebuie să-i comunice ceva.

La un minut după această

convorbire, inculpatul C.G.I. îl sună pe martorul S.S. (șef de grupă în cadrul turei

coordonată de C.G.I.) și îi comunică, așa cum discutase cu Z.D., faptul că urmează

să vină în punct autoturismul cu care Z.I. pleca în Ucraina.

Din discuțiile avute și

cu martorul B.M. pe parcursul zilei de 17 mai 2008 se constată că inculpatul C.G.I.

a profitat atât de influența sa asupra subordonaților săi și a lucrătorilor vamali

cât și de notorietatea faptului că familia Z.D. și Z.I. sunt apropiații comisarului

S.M., premeditând și influențând modul în care M.L.D. și B.M. ar fi trebuit să verifice

X11, respectiv deciziile și măsurile ce trebuiau luate în legătură cu marfa transportată

(discuție telefonică din data de 17 mai 2008, ora 15:14:42.)

Prima deplasare în Ucraina,

între orele 10:52-11:38

În cursul zilei de 17

mai 2008, între orele 10:52-18:18 Z.I., împreună cu fiul acesteia M.Z. și cu Z.M.,

ce conducea autoturismul X11, s-au deplasat în Ucraina de trei ori, de fiecare dată

inculpata Z.I. cerând și primind telefonic acceptul

inculpatului C.G.I. pentru

a intra în România prin P.T.F. Siret.

Conform discuției telefonice

de la ora 09:19:52, dintre

inculpatul C.G.I. și inculpatul Z.D., soția acestuia Z.I.,

înainte de a ajunge în orașul Siret îl sună la telefon pe ofițer la ora 10:08:21

(ce era de serviciu în zona de competență a P.T.F. Siret) cu care stabilește să

se întâlnească înainte de a pleca în Ucraina într-un loc cunoscut de amândoi.

La prima deplasare în

Ucraina din data de 17 mai 2008, autoturismul X11 a fost notat la ieșirea din țară

în fișa de evidență, de lucrătorul vamal A.O. (ce lucra pe artera de ieșire din

țară), fiind prezentată polițistului de pe artera de ieșire din țară o copie a declarației

autentificată din 12 mai 2008 ce permitea minorului Z.M. să iasă din România doar

cu unul dintre părinți.

Inculpații Z.I. și Z.M.

și minorul M.Z. au fost înregistrați de autoritățile ucrainene, la ora 10:52.

După 46 de minute; perioadă

în care nu putea ajunge nici la Cernăuți pentru cumpărături și nici la părinții

lui Z.I., în localitatea Marșenți, din Ucraina, unde susține inculpatul Z.M. că

s-au deplasat, autoturismul X11 este înregistrat de autoritățile ucrainene ca părăsind

teritoriul Ucrainei spre România.

Distanța între localitatea

Siret și localitatea de domiciliu a părinților, Marshyntsi, dus-întors, este de

148 km, putând fi parcursă în 114 minute, fără staționare, iar distanța între localitatea

Siret și localitatea Cernăuți, dus-întors, este de 88 km, putând fi parcursă în

66 minute, fără staționare și timp pentru cumpărături. De altfel din declarația

inculpatului Z.M. reiese că în ziua respectivă s-a deplasat cu cumnata sa și fiul

acesteia în Ucraina, în localitatea S. (situată la circa 30-40 km de graniță) și

în bazarul din Cernăuți de unde Z.I. a cumpărat alimente și îmbrăcăminte, ce nu

corespunde cu cele susținute de Z.I., care afirmă că ar fi mers fie la H., fie în

altă localitate de unde am efectuat diverse cumpărături pentru familie cum ar fi:

produse alimentare, adezivi, faianță etc.

Deși nu avea planificată

în „Planul de acțiune al turei de serviciu nr. 2”, aprobat de comanda S.P.F. Siret,

deplasarea și desfășurarea de activități în P.T.F. Siret, inculpatul C.G.I. a ajuns

în punct în jurul orei 10:00; așa cum rezultă din convorbirea telefonică ce a avut-o

la ora 09:58:32 cu P.G.

La ora 11:38 s-a implementat

în baza de date a autorităților ucrainene că autoturismul X11 a părăsit teritoriul

ucrainean, astfel că înainte de a ajunge la control în P.T.F. Siret, inculpata Z.I.

l-a sunat pe C.G.I., la ora 11:58:28 (oră la care polițistul se mai afla în punct-așa

cum rezultă din discuția telefonică, de la ora 12:20:56, avută cu șoferul său de

pe mașina de serviciu P.S. căruia îi cere să vină să-l ia din punct) pentru a se

asigura că poate intra în țară, fără a avea probleme.

Ulterior acestei convorbiri

telefonice, inculpatul C.G.I. s-a întâlnit cu Z.I., aflând astfel despre intenția

acesteia de a se deplasa și a doua oară în Ucraina.

La intrarea în țară autoturismul

X11 a fost controlat din punct de vedere vamal de către M.L.D., care înregistrează

în fișa sa de evidență, controlul „prin sondaj” efectuat asupra acestui mijloc de

transport.

A doua deplasare în Ucraina

între orele 13:23-14:19

Inculpatul C.G.I. cunoștea

programul de deplasare a inculpatei. Z.I. în Ucraina, aspect ce reiese și dintr-o

altă convorbire telefonică de la ora 13:10:34, când ofițerul îi spune că la întoarcerea

în P.T.F. Siret să ia legătura cu lucrătorul vamal M.L.D., care o va ajuta.

La circa trei minute după

discuția avută cu Z.I., subcomisar C.G.I. îl asigură pe martorul B.M., ce lucra

autovehiculele pe artera de intrare în țară că totul este bine, „tăt normal”, întrucât

a discutat cu lucrătorul vamal (cum rezultă dintr-o convorbire ulterioară avută

cu agentul S.S.) dar nu mai poate să se întoarcă în punct.

La ieșirea din țară autoturismul

X11 a fost înregistrată de lucrătorul vamal B.E. în fișa sa de evidență. De asemenea

polițistului de frontieră i s-a înmânat o copie a declarației autentificată din

12 mai 2008 ce permitea minorului Z.M. să iasă din România doar cu unul dintre părinți.

La ora 13:23 autoritățile

vamale ucrainene au înregistrat intrarea în Ucraina a autoturismului cu care călătoreau

inculpații Z.I., Z.M. și minorul M.Z.

Asigurări că „tăt normal”

i le dă la ora 14:07:47 inculpatul C.G.I., inculpatului Z.D., care îi comunică faptul

că soția sa cu autoturismul X11 „îi ajuns, îi acolo” și totodată îl întreabă dacă

poate să intre în România.

La ora acestei din urmă

discuții telefonice inculpata Z.I. era în Ucraina, conform evidenței Punctului de

contact Porubne, părăsind vama ucraineană la orele 14:19.

Cu toate că Z.I. trebuia

ca la întoarcerea în țară să ia legătura cu M.L.D. („băiatul ăla, cu care v-ați

întâlnit? Ăla așa (...) înalt, cu părul alb”) pentru a o ajuta („Vă duceți (...)

coborâți din mașină, prima dată vă duceți la el. (…) Și vă ajută ală, acolo”) autoturismul

X11 este controlat din punct de vedere vamal de T.I.A., care era și el de serviciu

pe artera de intrare în țară, fiind înregistrată în fișa sa de evidență.

La acest control au fost

probleme vamale, așa cum reiese din convorbirile telefonice dintre inculpatul C.G.I.,

agentul S.S. și agentul B.M. ceea ce însemnă că marfa transportată nu se încadra

în plafonul stabilit de Regulamentul Vamal. Problema a fost rezolvată de martorul

S.S. căruia C.G.I. îi trasase această sarcină și misiune.

Și de această dată autoturismul

X11 a stat pe teritoriul Ucrainei

47 de minute, perioadă aproximativ egală cu cea

de la prima deplasare din Ucraina (cu un minut mai puțin) nefiind suficientă pentru

a se deplasa la cumpărături în Cernăuți sau la părinții numitei Z.I., așa cum a

declarat conducătorul mijlocului de transport, respectiv inculpatul Z.M.

După ce Z.I. a părăsit

P.T.F. Siret, aflând că pe traseul spre orașul Siret se află o mașină a poliției

de frontieră și conștientizând că marfa pe care o transporta nu este în concordanță

cu prevederile legale, putându-i fi confiscată, îl sună pe C.G.I., care, încălcându-și

atribuțiile de serviciu, divulgă poziția echipajului din care făcea parte și o liniștește

în legătură cu acest aspect (convorbire telefonică de la ora

15:02:31).

Martorul B.M. susține

că a fost sunat de comisarul C.G.I. care a încercat să afle de la el cum s-au încurcat

treburile cu autoturismul X11 și că: „i-am răspuns acestuia, după ce am aflat de

la el că era la PECO S. având autoturismul defect, că nu știu despre ce este vorba,

iar în cele din urmă subcomisarul C.G.I. mi-a cerut să-i solicit lucrătorului vamal

M.L.D. să-l sune la telefon.”

A treia deplasare în Ucraina

între orele 17:19-18:18.

La puțin timp după această

discuție telefonică, inculpata Z.I., împreună cu inculpatul Z.M. și cu numitul M.Z.

se prezintă a treia oară pentru control cu autoturismul X11 pe artera de ieșire

din țară, unde lucrătorul vamal B.E. o evidențiază în fișa sa de evidență. Și de

această dată pentru ca polițistul de frontieră să permită ieșirea din țară a minorului

M.Z., i s-a prezentat o copie a declarației autentificată din 12 mai 2008.

În arhiva P.T.F. Siret

au fost identificate cele trei copii ale procurii din 12 mai 2008 înaintate polițistului

de pe artera de ieșire din țară (pe care au fost aplicate la data de 17 mai 2008

ștampile de trafic consemnând pe fiecare document nr. autoturismului X11, precum

și ora ieșirii din țară). Totodată au fost identificate trei copii ale declarației

autentificată din 16 ianuarie 2008 ce permitea minorului M.Z. să iasă din România

însoțit de T.I., având de asemenea aplicate ștampilele de trafic alături de nr.

autoturismului X3, precum și ora ieșirii din țară. Se constată că cele două mașinii

ieșeau/intrau din/în țară una după alta, așa cum sunt înregistrați de autoritățile

ucrainene:

La ora

17:19, mașina X11 este

înregistrată de grănicerii ucraineni că a intrat în țara vecină, unde a stat 59

de minute.

Inculpatul Z.M. susține

că

înainte

de a ajunge în vama ucraineană pentru a se întoarce în România, a cumpărat din banii

săi, de la un magazin patru cartușe de țigări ucrainene, fără să rețină marca acestora,

câte grivne a plătit, dar nu a primit bon fiscal. Cumnata sa l-a avertizat că nu

are voie să introducă în România decât două cartușe de țigări și că este treaba

sa cum se va descurca cu organele vamale în P.T.F. Siret. Cele patru cartușe de

țigări le-a pus într-o pungă de plastic pe care a depozitat-o la picioarele lui

M.Z. aflat pe scaunul din dreapta șoferului.

Pe de altă parte, inculpata

Z.I. a declarat că a efectuat din localitatea H., Ucraina, diverse cumpărături pentru

familie cum ar fi: produse alimentare, adezivi, faianță, în limita prevăzută de

Regulamentul Vamal, dar cumnatul său cumpărase țigări ce depășeau acest plafon.

Inculpatul C.G.I. s-a

prezentat în P.T.F. Siret, fiind înregistrat că a intrat în punct în Registrul de

acces P1 la ora 18:05.

În virtutea sarcinilor

de serviciu și a atribuțiilor din fișa postului a șefului S.P.F. Siret, la nivelul

acestei subunități a fost întocmit și aprobat planul de acțiune înregistrat din

16 mai 2008,

comisar F.N. având de executat, între orele 18:00-20:00, o misiune în P.T.F. Siret

pe linia verificării modului de îndeplinire a serviciului de către subordonații

săi. Prezența acestuia în vecinătatea P.T.F. Siret îi este raportată inculpatului

C.G.I. de subordonatul său P.S., dar este liniștit de o femeie, care îi comunică

la telefon, la ora 18:19:50, că comisar F.N. nota mijloacele de transport ce intrau

în țară prin P1, fără să le oprească, iar în cele din urmă a părăsit zona de intrare

în P.T.F. Siret dinspre România.

La ora 18:18 autoritățile

ucrainene înregistrează ieșirea din țara vecină a autoturismului X11, în care se

afla Z.I., Z.M. și M.Z.

Afirmația inculpatei Z.I.

că a efectuat

din localitatea H. diverse cumpărături pentru familie cum ar fi: produse alimentare,

adezivi, faianță, în limita prevăzută de Regulamentul Vamal, dar cumnatul său cumpărase

țigări ce depășeau acest plafon, nu este credibilă, deoarece și de această dată,

după ce a plecat din vama ucraineană aflându-se în drum spre P.T.F. Siret, respectiv

la ora 18:53:35 l-a sunat la telefon pe inculpatul C.G.I., l-a anunțat că urmează

să ajungă în punct, ofițerul confirmând că pot să vină.

Acceptul dat inculpatei

Z.I. de inculpatul C.G.I. a avut în vedere că ofițerul aflase, așa cum reiese din

convorbirea avută cu agentul P.S. și cu o interlocutoare, faptul că comisar F.N.

plecase de la intrarea în P.T.F. Siret către stația PECO S.

La ora 18:50 comisar F.N.

a intrat în P.T.F. Siret, fiind înregistrat în registrul de acces în P1 de martorul

C.M.

În timp ce autoturismul

cu nr. X11 se oprise pentru control pe artera de intrare în țară, în dreptul tonetei

poliției de frontieră, martorul B.M. a solicitat pasagerilor actele de identitate,

după ce în prealabil călătorii deschiseseră portierele din față și portbagajul mașinii.

Martorul verificase interiorul mașinii prin geamuri, iar lucrătorul vamal M.L.D.

efectuase un control vamal superficial.

În acel timp martorul

F.N. se afla împreună cu inculpatul C.G.I. pe scuarul dintre artera 1 și artera

2 de intrare în țară, la o distanță de 2 metri de toneta nr. 1 de lucru a poliției

de frontieră. La toneta nr. 2 a poliției de frontieră își desfășura activitatea

martorul B.M., care a oprit la control autoturismul cu nr. X11. Cunoscând nr. de

înmatriculare și persoanele din autoturism, despre care martorul F.N. avea date

că se ocupă cu trafic de țigări, a solicitat inculpatului C.G.I. să îl însoțească

la acest mijloc de transport pentru a verifica cum își îndeplinesc subalternii,

sarcinile de serviciu și pentru a verifica ce bunuri transportă.

Atât din declarația martorului

F.N., cât și din transcrierile convorbirilor telefonice dintre inculpatul C.G.I.,

agentul B.M., agentul B.D., Z.I. și Z.D. reiese că în timp ce cei doi ofițeri se

îndreptau spre locul unde era parcat autoturismul X11 și unde fusese de altfel controlat,

inculpatul C.G.I. i-a sugerat șefului său „să nu să lege de acest mijloc de transport

că în timpul cel mai scurt va fi contactat de cineva”.

De altfel martorul B.M.

susține că „în momentul în care X11 a ajuns pe artera de intrare și subcomisarul

C.G.I. l-a văzut prin preajmă pe comisarul F.N., primul aflându-se lângă mine a

exclamat „să vedem dacă oprește mașina și să vezi cum îi sună telefonul”, aspect

pe care îl confirmă chiar și inculpatul C.G.I. în convorbirile telefonice avute

ulterior cu subordonații săi, și cu inculpații Z.I. și Z.D.

După ce martorul B.M.

a intrat cu actele de identitate în tonetă pentru a verifica și a fi prelucrate

în baza de date, martorul F.N. s-a apropiat de mașină și observând că deja se efectuase

un control vamal superficial de către vameșul M.L.D., l-a întrebat pe acesta, de

față fiind inculpatul C.G.I., martorul O.G., și martorul S.S., ce bunuri și ce țigări

transportă mașina X11.

Lucrătorul vamal M.L.D.

a răspuns tot atunci că cele două persoane i-au declarat că au în autoturism cantitatea

de 7 cartușe, deși aveau dreptul doar la un cartuș de țigări de persoană, iar în

aceste condiții martorul F.N. a primit la solicitarea sa, de la agentul B.M., documentele

de călătorie ale lui Z.I. și Z.M.

Conform declarației martorului

F.N., acesta se afla între mijlocul de transport controlat și tonetele de control

ale poliției și vămii (între care este o distanță de 0,5 metri), în imediata sa

apropiere aflându-se inculpata Z.I., situată lângă portiera dreapta față, inculpatul

M.L. fiind situat în dreptul roții dreapta față. După ce șeful S.P.F. Siret a verificat

pașapoartele, s-a uitat în portbagajul mașinii care fusese deschis de Z.I. la cererea

agentului B.M. și a lucrătorului vamal M.L.D., constatând că era gol, a deschis

portiera dreaptă spate pentru a vedea ce marfă este înăuntru. În acel moment a observat

că în locul banchetelor din spatele mașinii, ce erau demontate, se aflau ascunse

sub o pătură de culoare maro-închis un număr de patru baxuri de carton pline cu

țigări marca Z1. Cele patru baxuri erau așezate alăturate două câte două, suprapuse

și culcate pe lățimea lor, ocupând întreaga suprafață destinată banchetelor și călătorilor

din spate. Acestea erau ascunse sub o pătură, pe care a dat-o de-o parte. Pe toate

cele patru cutii (baxuri) era scrisă marca Z1, o cutie era desfăcută și în interior

polițistul a observat că se aflau cartușe de țigări marca Z1, de culoare roșie și

proveniență ucraineană. Celelalte trei baxuri erau identice cu primul, erau intacte,

fiind sigilate din fabricație cu un scotch cu sigiliul firmei producătoare. A scos

din baxul desfăcut câteva cartușe cu țigări din autoturism pe care, după ce le-a

arătat tuturor celor de față, le-a introdus înapoi în mașină. Atât martorul B.M.

cât și O.G. susțin că comisarul F.N. a scos din zona banchetelor autoturismului

câteva cartușe de țigări.

În momentul în care martorul

F.N. a ridicat pătura pentru a observa cele patru baxuri de țigări, inculpata Z.I.

s-a apropiat de el, iar când acesta a exclamat cu voce tare, pentru a fi auzit de

toate persoanele din jur, inclusiv lucrătorul vamal, că în autoturism se află o

cantitate mult mai mare de țigări decât cea admisă de regulamentul vamal, aceasta

a încercat să-l determine să nu provoace un litigiu, spunându-i cu voce scăzută

că este cunoștința lui S.M., care îl va suna la telefon (acest aspect este confirmat

de inculpată în discuția telefonică ulterioară avută cu inculpatul C.G.I.). Z.I.

fiind la portiera din spate a mașinii, ce rămăsese deschisă, a încercat să tragă

pătura la loc pentru a ascunde baxurile cu țigări.

Din compararea datelor

tehnice privind capacitatea de transport și dimensiunile interioare a autoturismului

înmatriculat cu nr. X11, așa cum reiese din cartea tehnică a acesteia, cu dimensiunile

a patru baxuri cu țigări marca Z1, poziționate conform declarației martorului F.N.

(lungimea totală a două baxuri, 1120 mm, înălțimea totală a două baxuri suprapuse,

480 mm și lățimea, 450 mm) s-a concluzionat că acestea pot fi introduse și transportate

cu acest mijloc de transport.

În continuare, martorul

F.N. a solicitat lucrătorului vamal M.L.D. să procedeze la aplicarea regulamentului

vamal, după efectuarea controlului amănunțit la hală.

Inculpatul M.L.D. avea

obligația de a parcurge toate etapele unui control vamal. În fișa sa de evidență

inculpatul M.L.D. bife