ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.02.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 755/2013

HOTĂRÂRE
13.02.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 755/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei

1.

Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului

Vaslui, reclamantul

Centrul de Asistență Medico-socială Băcești a chemat în

judecată pe pârâtul M.D.R.T. – D.G.C.S.N.F.E.– C.S.C. formulând contestație

împotriva Deciziei nr. 92/2012 emisă de pârâtă., prin care a fost obligat la

restituirea sumei de 321.170,12 lei, ca sumă total neeligibilă datorată.

generat conflictul negativ de competență

Prin Sentința nr. 838

din 24 septembrie 2012, Tribunalul Vaslui a declinat competența de soluționare

a cererii formulată de reclamantul acțiunii formulată de reclamantul C.A.M.S.,,

în contradictoriu cu M.D.R.T. – D.G.C.S.N.F.E., în favoarea Curții de Apel Iași.

Pentru a pronunța

această sentință, Tribunalul Dâmbovița a reținut, în esență, că față de

împrejurarea că pârâtul M.E.C.T.S. este o autoritate publică centrală,

competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Iași.

Prin Sentința nr. 344

din 29 octombrie 2012, Curtea de Apel Iași a admis excepția necompetenței

materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalul Vaslui.

Curtea de Apel a

reținut că obiectul

litigiului constă în cererea de

anulare a unei decizii de impunere a unei creanțe rezultate din presupuse

nereguli comise de reclamantă în utilizarea unor fonduri europene, contribuții

în cuantum de

321.170,12 lei, creanța respectivă fiind asimilată unei

creanțe fiscale.

S-a mai arătat în

considerentele hotărârii Curții de apel că întrucât O.U.G. 66/2011 nu prevede o

competență specială, iar litigiul privește un act administrativ fiscal, rezultă

că în cazul litigiilor privind taxe, impozite și contribuții, competența se

stabilește prin raportare exclusiv la criteriul valoric, iar nu la nivelul

instituției emitente a actului fiscal atacat.

Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând

actele dosarului, Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în

judecată îl reprezintă anularea Deciziei nr. 92/2012 emisă de D.G.C.S.N.F.E.

prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Notei de Constatare de

constatare a neregulilor și stabilire a creanței bugetare din 16 martie 2012,

prin care reclamantul a fost obligat să returneze suma de 321.170,12 lei pentru

nereguli constatate la

încheierea contractului de

finanțare din 06 iulie 2009 „ Extinderea, dezvoltarea și echiparea centrului de

asistență medico-socială Băcești.”

Actul contestat a fost emis în baza dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în

obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice

naționale aferente acestora, O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor

de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a

contractelor de concesiune de servicii și ale O.G. nr. 92/2003 privind C. Fisc.

Potrivit

dispozițiilor art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, verificările efectuate în vederea constatării neregulilor

se

finalizează prin întocmirea unui proces- verbal de constatare a neregulilor și

de stabilire a creanțelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor

și de stabilire a corecțiilor financiare, ce reprezintă titlu de creanță.

De altfel, din întregul corpus al legii, rezultă faptul că sumele

astfel imputate reprezintă creanțe bugetare,

care pot fi compensate cu

sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat și sunt supuse executării

silite conform procedurii prevăzute de O.G. nr. 92/2003.

Însuși actul de constatare, stabilire și individualizare a

obligațiilor de plată privind creanțele bugetare rezultate din nereguli, precum

și accesoriile acestora și costurile bancare, constituie titlu de creanță și

înștiințare de plată și cuprinde elementele actului administrativ fiscal,

prevăzute de C. proc. fisc.

Creanțele

bugetare rezultate din neregulile astfel constatate sunt asimilate creanțelor

fiscale, în sensul drepturilor și obligațiilor care revin creditorilor,

autorităților cu competențe în gestionarea asistenței financiare comunitare

nerambursabile și debitorilor.

În

perspectiva acestor dispoziții legale, Înalta Curte constată că obiectul

prezentei cauze va fi asimilat, în esență, contestării

unui act

administrativ de stabilire a unei creanțe fiscale.

În conformitate cu

dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a I- a din Legea nr. 554/2004, litigiile

privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice

locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții,

datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se

soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

Înalta Curte reține

că Legea contenciosului administrativ, a stabilit competența materială de

soluționare a cauzelor în concordanță cu dispozițiile C. proc. fisc., în raport

de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori

încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Având în vedere

obiectul cauzei de față, care privește o creanță bugetară, rezultată din

nereguli privind utilizarea fondurilor comunitare și de cofinanțare, competența

de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul

cuantumului sumei stabilită de actul administrativ atacat de până la 500.000 de

lei, indiferent dacă actul atacat este emis de o autoritate publică centrală

sau locală.

regulatorului de competență

Având în vedere

considerentele expuse cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ.,

Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și

care formează obiectul conflictului de competență, în favoarea Tribunalului

Vaslui, secția contencios administrativ și fiscal.

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.A.M.S., Băcești în

contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. – D.G.C.S.N.F.E. în favoarea Tribunalului

Vaslui, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 februarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 403/2014
nare, a invocat excepția necompetentei teritoriale a Curții de Apel Iași, având în vedere că, prin contract, părțile au stabilit care va fi instanța competentă să soluționeze litigiile survenite în executarea contractului. Curtea de Apel Ia
ÎCCJ 2013-02-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 754/2013
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Dâmbovița, reclamantul P
ÎCCJ 2014-03-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1151/2014
ării Regionale și Turismului - Direcția Control și Verificare, Utilizare Fonduri Comunitare. Potrivit art. 10 alin. (1 1 ) din Legea nr. 554/2004, toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au c
ÎCCJ 2013-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 710/2013
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Iași, reținându-se că potrivit art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, procesele și cererile în materie de contencios administrativ, privind actele autoritățil
ÎCCJ 2014-02-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1038/2014
Apel Bacău îi revine competența de soluționare a prezentei cauze, motiv pentru care, în baza art. 132 C. proc. civ. a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bacău și a declinat competența pentru legală soluționare, Curții de
Sursă