ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1929/2012

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin Sentința penală nr. 191 din data de 27 octombrie 2011 a Tribunalului Vaslui, secția penală, s-a admis, în parte, cererea de schimbarea încadrării juridice a faptei formulată de inculpatul P.A.R. prin apărător pentru care a fost trimis în judecată. S-a admis, în parte, cererea de schimbarea încadrării juridice a faptei invocată din oficiu de instanță. În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în două infracțiuni, respectiv în: - infracțiunea de trafic de minore în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- victime fiind M.A.L. și Ț.A.M. și - infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. - victimă fiind S.L.A. A fost condamnat inculpatul P.A.R. la următoarele pedepse: - 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minore în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - victime fiind M.A.L. și Ț.A.M.; - 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen.

victimă fiind S.L.A. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 alin. (1) și (3) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. în condițiile art. 71 C. pen. În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive și în conformitate cu disp. art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 16 februarie 2011 la zi.

S-a luat act că părțile vătămate M.A.L., Ț.A.M. și S.L.A. nu s-au constituit părți civile în cauză. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 2.800 RON, din care suma de 900 RON onorarii avocați din oficiu desemnat pentru victime în timpul urmăririi penale (av. M.L., I.O. și N.D.) și în cursul judecății (av. D.M.). S-a reținut că inculpatul P.A.R. a activat în calitate de lucrător cadrul Poliției municipiului Vaslui - Inspectoratul Județean de Poliție până în luna septembrie 2010 când a fost eliberat din funcție fiind sancționat disciplinar. Inculpatul, începând cu anul 2009, profitând și de funcția pe care o avea, anume de lucrător de poliție, a început să recruteze tinere din mediul care aveau o relație dificilă cu familia, care urmau cursurile liceelor din Vaslui și care nu aveau parte de o supraveghere mai atentă din parte.

Aceste tinere, care nu aveau împlinită vârsta de 18 ani, erau puse să practice prostituția în municipiul Vaslui, inculpatul fiind cel care le-a adus; care să întrețină relații intime. Scopul urmărit de către inculpat a fost acela de a obține venituri din activitatea de prostituție pe care a desfășurat-o fiind cunoscută nevoia de bani a acestuia, întrucât avea o pasiune pentru noroc. Inculpatul P.A.R. a profitat de faptul că minorele erau persoane vulnerabile și le-a creat o dependență față de el, în acest sens reușind să le manipuleze. Totodată, inculpatul a folosit și o poziție de autoritate cu victimele, prin funcția pe care a deținut-o la acel moment. Astfel inculpatul P.A.R. a exploatat sexual în perioada 2009 - 2011 pe minorele M.A.L., Ț.A.M.

și S.L.A. Inculpatul P.A.R. a cunoscut-o în vara anului pe minora M.A.L. care la acea dată a avut vârsta de 16 ani, familia acesteia avea o situație financiară precară, că aceasta era elevă în clasa a X-a la Liceul Ș.P. din municipiul Vaslui și că pe perioada cursurilor școlare a locuit în Vaslui cu gazdă. În perioada imediat următoare, inculpatul P.A.R. a început să se întâlnească cu minora M.A.L. În timpul întâlnirilor, minora l-a întrebat pe inculpat dacă nu are cunoștință de un loc de muncă, unde să poată lucra după terminarea cursurilor, motivat de faptul că veniturile asigurate de către părinți, erau relativ mici. Profitând de această situație, inculpatul P.A.R. i-a propus lui M.A.L., să practice prostituția urmând ca clienții, să-i recruteze el personal.

Pentru a avea un control asupra minorei, inculpatul a cazat-o pe minoră în locuința unui prieten de al său identificat ca fiind numitul L.S., în perioada 2009 - decembrie 2010. Inculpatul P.A.R. a exploatat-o sexual pe minora M.A.L., sumele de bani obținute de către aceasta din urmă fiind luate în mare parte de către inculpat. Minora M.A.L., a declarat în cursul urmăririi penale, că "P.A. mi-a spus că știe el o metodă, de a face rost de bani și mi-a propus să întrețin relații intime, contra unor sume de bani, cu diferite persoane, pe care le recomanda .. tot P.A. a fost cel care a stabilit sumele de bani pe care le plăteau clienții pentru faptul că întrețineam relații intime". În afară de locuința numitului L.S.

care nu a putut fi audiat fiind mutat adresă, inculpatul P.A.R., i-a mai asigurat .. numitei M.A.L. la locuința martorei M.I. În timpul cât a locuit în acest imobil, M.A.L. i-a povestit lui M.I.M., că inculpatul P.A. a constrâns-o să întrețină relații intime cu diferiți clienți și că i-a fost teamă de acesta. În acest sens relevantă a fost declarația martorei cu privire la teama pe care o are față de inculpat și faptul că a dorit să scape de sub controlul acestuia. Martora M.I.M. a declarat ".. când am discutat cu A. .. a început să-mi povestească că P.A. o vindea, în sensul că o obliga să practice prostituția .." și, de asemenea, a evidențiat faptul că atunci când minora era căutată de către inculpat îi era teamă să stea de vorbă cu acesta, ".. A. de frică a intrat în șifonier și nu .. când A. nu a plecat de la mine .." Inculpatul P.A.

a fost cel care a recrutat bărbații care erau amatori să întrețină relații intime cu o tânără dar și cel care a stabilit suma de bani pe care aceștia au trebuit să o plătească. Faptul că persoanele cu care a întreținut relații intime M.A. erau trimise de către inculpatul P.A.R. și rezultă și din convorbirilor telefonice, interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Vaslui, prin care mai mulți tineri i-au solicitat inculpatului să o contacteze pe A. cu scopul de a întreține relații intime cu aceasta. În acest sens relevantă a fost și discuția din data de 9 mai 2010 ora 22:09:32 în inculpatul a discutat cu o persoană pe nume A., iar acesta i-a solicitat o tânăra cu care să întrețină relații intime, urmând să se întâlnească pentru a stabili detaliile.

Inculpatul P.A.R. a avut un control total asupra minorei în afara de faptului că a cazat-o la persoane apropiate lui, dar și a vizitat-o frecvent mai ales pe timpul nopții când efectua serviciul cu lucrătorii din cadrul Inspectoratului Județean al Jandarmeriei Vaslui care mergeau în apartamentul în care era cazată minora încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu. Clienții care doreau să întrețină relații intime cu minora trebuiau să-l contacteze personal pe inculpat și nu li se dădea numărul de telefon folosit de către aceasta pentru a fi contactată. Martorul B.I. a declarat că "A. mi-a spus că lui P.A.R. nu-i convine că întrețin relații intime cu mine fără bani - eu trebuia să-l sun pe P.A.

și să-l întreb de A. ….". Printre persoanele care au cunoscut-o pe M.A.L. prin intermediul inculpatului și au întreținut relații intime cu aceasta, au fost identificați martorii M.M., D.G.A., T.C.N., T.E.I., B.I., ș.a. Faptul că scopul urmărit de către inculpat a fost acela de a o exploata pe A.L. atunci când îi făcea cunoștință cu diferite persoane a rezultat și din declarațiile martorilor care au relatat că o recomanda pe A.L. ca o persoană dispusă să întrețină relații intime și în acest mod să obțină sume de bani. Martorul D.G.A., a declarat: ".. în perioada aprilie - mai 2010 … m-am întâlnit cu P.A.R. care mi-a spus că el este de serviciu și dacă vreau să întrețin cu A. relații sexuale .. am fost căutat la telefon de către P.A.R.

care m-a întrebat dacă nu am de gând să-i dau banii .. mi-a răspuns că plăcerea costă .. acesta precizându-mi suma de 50 RON, ulterior 30 RON pentru că îmi dăduse acea fată ..". Martorul a indicat apartamentul proprietatea lui L.S. unde a fost cazată M.A.L. și unde inculpatul împreună cu alți colegi de ai săi cu care efectua serviciul de patrulare în oraș, conform fișei postului, au mers frecvent. Din conținutul convorbirilor telefonice purtate de către P.A.R. cu M.V.C. zis "B.", care se afla în prezent în Anglia, a rezultat că acesta avea intenția să plece și el în această țară împreună cu M.A.L. care urma să practice prostituția în folosul său. Chiar la începutul anului curent, inculpatul l-a contactat pe un fost coleg de a-l său martorul R.B.M.

căruia i-a propus să-i scoată din baza de date a M.A.I. fișele personale ale numitei M.A.L. tatălui acesteia, precizându-i că dorește să-i întocmească o procură pentru a o putea scoate din țară, aceasta fiind minoră. În toamna anului 2010, inculpatul P.A.R. a contactat-o telefonic pe numita Ț.A.M. care are vârsta de 16 ani și care, de asemenea, a provenit din mediul rural și era elevă la Liceul Ș.P. din mun.Vaslui. Minora Ț.A.M. a declarat: ".. am fost sunată de către un tânăr care s-a recomandat cu numele de A. .. cunoștea cum mă numesc, unde locuiesc și chiar unde învăț .. mi-a propus să ne întâlnim ..". Ulterior inculpatul P.A.R. s-a întâlnit cu minora Ț.A.M. în mun.Vaslui și i-a propus să practice prostituția, precizându-i că clienții au urmat să fie recrutați de către el, însă din sumele de bani pe care aceasta le-ar fi obținut, a trebuit să primească și el o parte.

Minora a acceptat propunerea inculpatului, motivat de faptul că nu avea o relație bună cu părinții, nu primea de la aceștia niciun ban și locuia cu bunica sa. De fiecare dată când inculpatul i-a găsea clienți, mergeau la locuința minorei pe care o prelua și o ducea în locurile unde ar fi trebuit să întrețină relații intime cu aceștia. O perioadă de 2 luni, minora Ț.A.M. a întreținut relații intime cu clienții pe care i-a recrutat inculpatul, iar acesta din urmă a primit jumătate din banii obținuți. Minora a declarat în cursul urmăririi penale: ".. în cazul în care aș fi refuzat cu un client .. eram amenințată de către P.A. .. constau în aceea că fiind lucrător de poliție îmi poate face rău în sensul că va merge la locuința părinților mei și le va spune cu ce mă ocup ..". Printre persoanele cu care minora a declarat că a întreținut relații și care au fost recrutați de către inculpatul P.A.R., s-au numărat P.M., M.M., P.D.E.

În aceeași perioadă prin intermediul numitei M.A.L., inculpatul P.A.R., a cunoscut o altă tânără în vârstă de 17 ani pe nume S.L.A. care a locuit în satul Bălești, com. Delești, elevă la Liceul M.K. și care a locuit cu chirie în mun. Vaslui. Profitând de faptul că numita S.L.A. a avut un conflict cu părinții și nu primea decât sume de bani pentru a-și achita c/val transportului dintre satul Bălești și mun. Vaslui, inculpatul P.A.R. i-a propus și acesteia să practice prostituția, înțelegerea fiind ca jumătate din sumele de bani obținute din această activate să le primească el. S.L.A. a declarat: ".. am stabilit împreună cu P.A. că din sumele obținute de la clienții cu care întrețineam relații intime, jumătate să le primească el, P.A.

era cel care stabilea prețul pentru un raport sexual cu clientul înainte de a mă întâlni și a merge cu acesta din urmă". Inculpatul a avut cunoștință în momentul în care minora pleca cu clientul dar și în momentul în care termina, ținând legătura prin SMS cu minora. În perioada decembrie 2010 - februarie 2011, minora S.L.A. a întreținut relații intime cu clienții pe care i-a recrutat inculpatul P.A.R. În legătură cu activitatea infracțională reținută în sarcina sa, inculpatul P.A.R. a declarat că, a avut o relație de prietenie cu M.A.L. și că, ulterior a aflat că aceasta ar practica prostituția. În legătură cu minora Ț.A.M. a declarat că ea l-a contactat și l-a întrebat dacă nu are prieteni cu care să întrețină relații intime contra unor sume de bani.

În ceea ce privește pe minora S.L.A. inculpatul a susținut că o cunoaște pentru că locuiește cu chirie în aceeași zonă unde locuiește și el. Susținerile inculpatului P.A.R. au fost înlăturate de declarațiile martorelor victime care au fost susținute de declarațiile martorilor cât și de conținutul convorbirilor telefonice precum și de discuțiile pe care acesta le-a purtat prin intermediul rețelei de internet și care au fost identificate cu ocazia percheziției informatice asupra sistemului informatic ridicat de la domiciliul său. Relevante sunt discuțiile din data de 17 decembrie 2010 în care inculpatul P.A.R. care folosește adresa de messenger "b.t." discută cu o altă persoană care folosește adresa de messeger "c." și în cadrul căreia negociază prețul pentru relațiile intime pe care urma să le aibă cu o tânără "C.: ..dă numărul lu asta că am rez, lu D. .. și facem un show … B.t.: ".. la ce premiu te-ai gândit?

.. o noapte i 500 .. În acest sens sunt și celelalte discuții pe care inculpatul le-a purtat cu diferiți bărbați în care a solicitat sume de bani pentru faptul că le-a trimis o fată să întrețină relații intime. A rezultat cu certitudine din această discuție, activitatea infracțională a inculpatului, precum și scopul urmărit de acesta de a obține sume de bani De asemenea a fost dovedită și atitudinea violentă a inculpatului în special față de victima M.A.L. în care a văzut o sursă de a obține venituri fiind de notorietate pasiunea acestuia pentru jocurile de noroc. Martorul T.C.N. a declarat cu ocazia audierii "… am înțeles că tot timpul este bătută de către P.A.R., întrucât nu-i dă toți banii obținuți din relațiile sexuale impuse de către el cu diferiți bărbați .. atât mie cât și lui A. ne era frică de P.A.R.

- după ce A. a început să locuiască cu mine am primit telefoane în repetate rânduri de la el în care spunea să o las în pace pe A. și să o dau afară din casă determinând-o în acest fel să se întoarcă la el ..". Victima Ț.A.M. a declarat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.250 RON reprezentând daune materiale și suma de 10.000 RON reprezentând daune morale. Victima a declarat că în urma practicării prostituției în folosul inculpatului a rămas însărcinată. Inculpatul a susținut că cele trei victime au practicat prostituția de bună voie, nu le-a constrâns și nu a obținut sume de bani sau alte foloase de pe urma practicării prostituției de către acestea.

În ceea ce privește consimțământul victimelor de a practica prostituția acesta nu a înlăturat răspunderea penală. În sensul dispozițiilor din Legea nr. 678/2001.Totodată s-a considerat că consimțământul victimelor a fost viciat, însă s-a dovedit și activitatea de constrângere pe care inculpatul a aplicat-o asupra acestora. Exploatarea sexuală în sensul prevăzut în dispozițiile art. 12 din Legea nr. 678/2001 are o noțiune mult mai largă decât cea incriminată în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 C. pen. Din întreg materialul administrat în cauză a rezultat că inculpatul P.A.R. a acționat pentru recrutarea, cazarea victimelor minore și urmărit încă de la început obținerea de sume de bani din practicarea prostituției de către acestea din urmă.

Inculpatul le-a pus într-o situație de subordonare pe victime față de el pe tot parcursul exploatării sexuale a acestora și a adresat amenințări dar și constrângeri fizice atunci când acestea refuzau să întrețină relații intime cu clienții. (în acest sens a se vedea Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia nr. 6534 din 7 decembrie 2004). A rezultat din materialul probator că inculpatul P.A.R. a recrutat, cazat în diferite locații și a transportat victimele M.A.L. și Ț.A.M. obligându-le prin constrângere și amenințare să se prostitueze, săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aspecte confirmate de declarațiile celor două victime, de declarațiile martorilor și de conținutul interceptărilor telefonice.

De asemenea, în ceea ce o privește pe partea vătămată S.L.A., instanța a apreciat că inculpatul a săvârșit doar infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen., reținând că aceasta nu a fost obligată și amenințată de inculpat să se prostitueze, că ea i-a solicitat să-i facă rost de clienți și că o parte din banii rezultați de la clienți îi dădea inculpatului, iar o altă parte și-i păstra "potrivit înțelegerii dintre ei.". După cum reține și Înalta Curte de Casație și Justiție - în Decizia nr. XVI/2007, dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, în cazul infracțiunilor prev. de Legea nr. 678/2001, valoarea socială ocrotită este apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei, iar în cazul infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 C. pen., valoarea socială ocrotită este apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.

Pentru argumentele expuse, s-a urmat a fi schimbată încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din infracțiunea de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracțiuni: o infracțiune de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - victime fiind M.A.L. și Ț.A.M. și o infracțiune de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. - victimă fiind S.L.A. Așa fiind, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei solicitată de inculpat din infracțiunea de trafic de minori în infracțiunea de proxenetism, a fost admisă în parte, doar numai cu privire la victima S.L.A.

așa cum și schimbarea încadrării juridice invocată de instanță din oficiu, a fost admisă tot în parte, dispunându-se schimbarea încadrării juridice dintr-o singură infracțiune de trafic de minori în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în două infracțiuni: o infracțiune de trafic de minore în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 - victime fiind M.A.L., Ț.A.M. și o infracțiune de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen. - victimă fiind S.L.A. Procedând în această manieră, s-a constatat că ambele schimbări de încadrare juridică a faptelor, prin admiterea lor în parte, au fost puse în discuția părților.

Această schimbare a încadrării juridice a faptei în forma expusă s-a impus după analizarea și aprecierea probelor administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, ceea ce a determinat instanța să pună în discuția părților, doar provizoriu, această schimbare juridică a faptei, în cursul judecății, constatându-se că inculpatul a comis infracțiunea de trafic de minore asupra victimelor M.A.L. și Ț.A.M., precum și infracțiunea de proxenetism în forma descrisă în ceea ce o privește pe minora S.L.A. În concluzie, inculpatului P.A.R. i s-a reținut în sarcină săvârșirea infracțiunii de trafic de minore în formă continuată prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 și infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen.

Solicitarea inculpatului prin apărător de a se dispune achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., nu a putut fi admisă în condițiile în care a rezultat fără dubiu că inculpatul a recrutat, cazat, transportat și tras foloase de pe urma martorelor victime. În ultimul său cuvânt, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei sub forma proxenetismului și a și solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei și a solicitat reținerea în favoarea sa a dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., avându-se în vedere recunoașterea săvârșirii infracțiunii de proxenetism. Pentru ca inculpatul să beneficieze de disp. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., acesta a trebuit să recunoască fapta, chiar dacă ar fi cerut schimbarea încadrării juridice a faptei, să fie de acord cu judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Acest lucru nu s-a întâmplat, ba mai mult dându-și seama că faptele au fost dovedite a încercat să obțină clemența instanței, recunoscând în final infracțiunea de proxenetism. Pentru cele două infracțiuni săvârșite inculpatului a urmat să i se aplice câte o pedeapsă, la individualizarea cărora, în cadrul general prev. de art. 52 și 72 C. pen., au fost avute în vedere conduita nesinceră a inculpatului pe tot parcursul procesului penal, până la ultimul cuvânt dat acestuia în cadrul dezbaterilor, ocazie cu care a recunoscut săvârșirea infracțiunii de proxenetism și nu de trafic de minore, solicitând clemența instanței prin aplicarea disp. art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen.; lipsa antecedentelor penale, gradul de pericol social mare al faptelor săvârșite, de urmările produse, în sensul că faptele vor avea consecințe negative, asupra victimelor - minore pe plan sentimental și afectiv cât și pe plan psihic, de calitatea pe care a avut-o inculpatul de polițist,pentru că faptele au fost săvârșite în perioada cât acesta a ocupat această funcție,cât și după eliberarea sa din rândul oamenilor legii, că răspunzând de ordinea publică, el a trebuit să asigure un climat de siguranță pentru minore, nu să la traficheze în vederea obținerii de foloase, de datele privind persoana inculpatului, de numărul de persoane recrutate. S-a apreciat de către instanță că nu s-a impus a se acorda inculpatului circumstanțe atenuante facultative prev. de art. 74 C. pen.

Pentru faptele grave comise, în raport de modul de acțiune și de săvârșire a acestor, inculpatului a urmat să i se aplice două pedepse cu închisoare, care să aibă ca efect îndreptarea acestuia și redarea lui societății care să respecte regulile de conviețuire socială. S-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară și ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei aplicate și pe toată durata executării acesteia. II. Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul P.A.R. care a arătat că instanța de fond a făcut o încadrare greșită a faptelor considerând că în ceea ce o privește pe partea vătămată S.L.A.

nu există niciun fel de faptă penală comisă de inculpat, aceasta practicând prostituția pe cont propriu, iar în ceea ce le privește pe celelalte două minore M.A.L. și Ț.A.M. instanța a trebuit să dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane în infracțiunea de proxenetism. În susținerea acestor afirmații apelantul a arătat că în acest ultim caz nu suntem în fața unei exploatări sexuale profitându-se de neputința martorelor victime. Din probele administrate nu a rezultat constrângeri violente ale inculpatului asupra celor trei martore, singurele manifestări excesive existând între inculpat și M.A.L., care au fost rezultatul unei stări de gelozie.

Pe scurt, inculpatul apelant a arătat că față de probele administrate în cauză nu s-a putut rezista ceea ce a reținut instanța la fila 5 alin. (6) din sentință și anume faptul că inculpatul le-a pus într-o situație de subordonare pe victime față de el pe tot parcursul exploatării sexuale a acestora și a adresat amenințări și constrângeri fizice atunci când acestea refuzau să întrețină relații intime cu clienți. O altă critică a inculpatului a vizat situația că instanța de fond nu i-a acordat inculpatului posibilitatea de a beneficia de dispozițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., întrucât întreaga cercetare penală și mai ales cea judecătorească s-a făcut în mod evident pentru infracțiunea de trafic de persoane și nu pentru proxenetism, această infracțiune conturându-se ulterior.

Apelantul a considerat că în această situație instanța de fond a trebuit să se pronunțe mai întâi cu privire la schimbarea încadrării juridice și apoi să îl întrebe pe inculpat dacă dorește să beneficieze de prevederile art. 320 1 C. proc. pen. Soluția instanței de fond a fost criticată și sub aspectul individualizării pedepsei apreciindu-se că instanța în mod greșit nu a reținut circumstanțe atenuante. Examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform disp. art. 371 C. proc. pen., Curtea a constatat că apelul declarat a fost nefondat pentru următoarele considerente.

În apel, inculpatul a solicitat audierea tuturor martorilor din lucrări apreciind că instanța de fond nu a procedat corect atunci când a stabilit să fie audiați doar o parte a acestora. Analizând declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală și a martorilor audiați în fața primei instanțe precum și a celor pentru care s-a constatat imposibilitatea audierii, Curtea a constatat că nu a fost utilă audierea tuturor martorilor din lucrări ci numai a martorului D.G.A., care s-a și realizat. Din analiza coroborată a materialului probator administrat a rezultat că în mod judicios și temeinic argumentat instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului P.A.R. în comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, în raport de situația de fapt reținută.

Instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, evaluându-le în mod unitar, evidențiind aspectele concordante ce au susținut vinovăția inculpatului și probele ce au servit ca temei al soluționării cauzei. De asemenea a verificat probatoriul administrat prin prisma apărărilor inculpatului, argumentându-și soluția de înlăturare a acestora, prin expunerea argumentelor de fapt și de drept ce au fundamentat soluția pronunțată. Pe baza analizei amănunțite a probelor administrate în cursul urmăririi penale, dar și a celor administrate în mod nemijlocit, prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, existând probe certe de vinovăție a inculpatului P.A.R.

în comiterea infracțiunilor de trafic de minori în formă continuă și proxenetism, probe ce au înlăturat prezumția de nevinovăție instituită de disp. art. 66 C. proc. pen. Astfel, soluția de condamnare a inculpatului s-a bazat pe interpretarea și coroborarea următoarelor mijloacelor de probă: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor T.S., L.R.N., R.B.M., G.L.A., M.I.M., T.E.I., B.I., T.C.N., D.G.A., declarațiile martorilor propuși de inculpat, conținutul convorbirilor telefonice aflate la dosarul cauzei. Declarațiile date de martori atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, precum și celelalte mijloace de probă administrate în cauză au fost analizate temeinic de instanța de fond prin înlăturarea declarațiilor vădit nesincere și prin verificarea tuturor apărărilor inculpatului.

Apărările acestuia referitoare la faptul că părțile vătămate au practicat prostituția de bună voie nu pot fi primite. Atât declarația martorei M.I.M. - din care rezultă clar că minora M.A.L. se temea de inculpat, cât și din convorbirile telefonice prin care mai mulți tineri s-au adresat inculpatului pentru a solicita să întrețină relații intime cu aceasta a rezultat, fără echivoc, că inculpatul a avut un control total asupra minorei. Această situație a rezultat și din declarațiile martorilor care au întreținut relații intime cu aceasta, inclusiv declarația martorului audiat în fața instanței de apel - D.G.A. Martorul a precizat că a întreținut relații intime cu minora, fiind trimis la locuința numitului L.S.

pe care inculpatul i-a pus-o la dispoziție. Nuanțarea declarației pe care martorul a făcut-o în fața instanței de apel cum că inculpatul ar fi vrut să-i facă cunoștință cu minora pentru o relație de prietenie și faptul că acesta i-ar fi cerut bani pentru relațiile intime pe care le-a întreținut "în glumă" nu a fost credibilă, având în vedere că martorul a declarat că a întreținut relații intime cu minora imediat ce a ajuns în locuință, părăsind locația la scurt timp fără să o mai caute pe acesta, ceea ce a demonstrat că intenția sa nu a fost de a lega o relație de prietenie, ci de a întreține relații intime cu aceasta. Faptul că inculpatul s-a preocupat de recrutarea minorelor în vederea exploatării lor sexuale a rezultat și din declarațiile părți vătămate Ț.A.M., în care a arătat că inculpatul a sunat-o să-i propună să se întâlnească cu ea cunoscându-i datele personale și situația familială precară.

Folosindu-se de această situație a determinat-o să întrețină relații sexuale cu diferiți clienți în cazul în care a refuzat fiind amenințată că-i va face rău și o va spune părinților. Având în vedere vârsta părții vătămate, faptul că era elevă și provenea din mediul rural, Curtea a apreciat că aceste amenințări au fost de natură să-i înfrângă voința acesteia. În sprijinul incriminării inculpatului a venit și declarația părți vătămate S.L.A. care au precizat că acesta căuta clienți și fixa tariful pentru fiecare act sexual în parte, luându-și suma care i se cuvenea, precum și conținutul convorbirilor telefonice și a discuțiilor pe care acesta le-a purtat prin intermediul rețelei de internet cu diferiți bărbați, în care a solicitat sume de bani pentru faptul că le-a trimis o fată să întrețină relații intime.

Prin urmare nu s-a putut reține că inculpatul nu a exploatat o sexual pe partea vătămată S.L.A., din probe a rezultat clar îndemnul acestuia la prostituție, înlesnirea practicării și obținerea de foloase. În ceea ce privește critica referitoare la greșita încadrare juridică a faptelor, Curtea, analizând conținutul celor două infracțiuni, respectiv "traficul de minori" și "proxenetism", precum și probele administrate în cauză, a apreciat că instanța de fond corect a stabilit că inculpatul prin activitățile pe care le-a desfășurat cu ocazia exploatării sexuale ale părților vătămate minore M.A.L. și Ț.A.M., respectiv recrutare, cazare constrângere, amenințare a depășit sfera de incriminare a infracțiuni de proxenetism, încadrându-se în dispozițiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

S-a dovedit clar că inculpatul, în vederea exploatării sexuale, le-a asigurat părților vătămate cazare. Neîntemeiată a fost și critica inculpatului apelant referitoare la situația că după schimbarea încadrării juridice nu i s-ar fi dat posibilitatea să uzeze de prevederile art. 320 1 C. proc. pen. Potrivit prevederilor acestui articol "Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu a solicitat administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le-a putut administra la acel termen de judecată, ori inculpatul nu a recunoscut niciodată faptele în totalitate și a solicitat administrarea de probe atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de apel.

Examinând hotărârea apelată și sub aspectul individualizării pedepselor principale aplicate inculpatului, pentru fiecare din faptele comise, a pedepsei rezultante, precum și a modalității de executare a acesteia, prima instanță a făcut o corectă adecvare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., dând relevanță gradului de pericol social în concret al faptelor comise, circumstanțelor reale în care acesta le-a săvârșit, rezonanței sociale deosebite pe care le-au avut asemenea fapte, precum și circumstanțelor personale ale inculpatului care nu are antecedente penale dar a avut o poziție procesuală oscilantă pe tot parcursul procesului penal.

Curtea a apreciat că pedepsele principale aplicate în cuantum legal, de câte 5 (cinci) ani închisoare pentru infracțiunile comise, urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare în regim privativ de libertate, a fost singura în măsură să asigure realizarea scopului de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Așadar, instanța de apel nu a putut avea în vedere critica inculpatului cu privire la greșita individualizare a pedepselor principale aplicate acestuia, întrucât în cauză, prima instanță a apreciat în mod plural toate criticile ce au caracterizat individualizarea judiciară a pedepselor, cărora le-a dat eficiență în mod concret, în funcție atât de împrejurările faptice, cât și de cele privind persoana inculpatului, respectând prin cuantumurile stabilite principiul proporționalității, care a asigurat o reflectare justă între gravitatea faptelor comise și profilul socio-moral și de personalitate a inculpatului, așa încât nu s-a impus schimbarea cuantumului pedepsei principale întrucât ar afecta scopul pedepselor.

De asemenea, Curtea de Apel, a apreciat că pedeapsa principală de 5 (cinci) ani închisoare, a cărei executare s-a realizat în regim de detenție, a fost justificată și i-a dat posibilitatea inculpatului ca, pe parcursul acesteia, prin includerea sa în programe educaționale, să conștientizeze consecințele faptelor comise și să-i îndrepte atitudinea viitoare, în abținerea de a mai săvârși alte infracțiuni. Văzând că inculpatul a fost arestat în cauză și s-au menținut temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive, a menținut starea de arest a acestuia și a dedus din pedeapsa aplicată starea de arest a acestuia durata arestării preventive după data de 27 octombrie 2011. Pentru considerentele expuse, Curtea a constatat că motivele invocate de inculpat nu au fost întemeiate, hotărârea apelată nu a fost afectată de vreun viciu în stabilirea situației de fapt, nici în aplicarea legii, astfel că, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. a respins ca nefondat apelul declarat, menținând hotărârea. Așa fiind, prin Decizia penală nr. 57 din 20 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul P.A.R. împotriva Sentinței penale nr. 191 din data de 27 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Vaslui, pe care a menținut-o. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive după data de 27 octombrie 2011. A fost obligat inculpatul apelant să achite statului suma de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 1.100 RON reprezintă onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru părțile vătămate.

III. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul P.A.R., criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând achitarea sa pentru totalitatea infracțiunilor reținute în sarcină în baza cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 din C. proc. pen. și, în subsidiar, solicitând redozarea pedepsei apreciată ca prea severă prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 din C. proc. pen. Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică invocate și de cazurile de casare sus-indicate, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare are în vedere că recursul de față declarat de inculpatul P.A.R. se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) din C. proc.

pen. a) Sub aspectul primului motiv de critică prin care se tinde la achitare sub aspectul săvârșirii ambelor infracțiuni imputate, de trafic de minore în formă continuată și proxenetism, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 din C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere, cu titlu de premisă, că pentru incidența acestui motiv de casare este necesară existența unei contradicții esențiale, intrinseci, necontroversată și manifestă între actele, lucrările și probele dosarului și soluția de condamnare dispusă în cauză; ceea ce nu este cazul în speță.

Aceasta, întrucât ambele instanțe, de fond și de apel, prin examinarea completă și convingătoare a tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, au reținut corect situația de fapt imputată în sarcina recurentului inculpat P.A.R., constatând în esență în aceea că în perioada 2009 - februarie 2011, în perioada cât a fost polițist, dar și după ce acesta a fost eliberat din funcție, respectiv din septembrie 2010 a recrutat, cazat, transportat victime minore în vederea exploatării sexuale a acestora pentru obținerea de venituri. Astfel, inculpatul recurent P.A.R. a activat în calitate de lucrător cadrul Poliției municipiului Vaslui - Inspectoratul Județean de Poliție până în luna septembrie 2010 când a fost eliberat din funcție fiind sancționat disciplinar.

Recurentul inculpat nominalizat, începând cu anul 2009, profitând și de funcția pe care o avea, anume de lucrător de poliție, a început să recruteze tinere din mediul care aveau o relație dificilă cu familia, care urmau cursurile liceelor din Vaslui și care nu aveau parte de o supraveghere mai atentă din parte. Aceste tinere, care nu aveau împlinită vârsta de 18 ani, erau puse să practice prostituția în municipiul Vaslui, inculpatul fiind cel care le-a adus; care să întrețină relații intime. Scopul urmărit de către inculpat a fost acela de a obține venituri din activitatea de prostituție pe care a desfășurat-o fiind cunoscută nevoia de bani a acestuia, întrucât avea o pasiune pentru noroc. Inculpatul P.A.R.

a profitat de faptul că minorele erau persoane vulnerabile și le-a creat o dependență față de el, în acest sens reușind să le manipuleze. Totodată, inculpatul a folosit și o poziție de autoritate cu victimele, prin funcția pe care a deținut-o la acel moment. Astfel inculpatul P.A.R. a exploatat sexual în perioada 2009 - 2011 pe minorele M.A.L., Ț.A.M. și S.L.A. Inculpatul recurent P.A.R. a cunoscut-o în vara anului pe minora M.A.L. care la acea dată a avut vârsta de 16 ani, familia acesteia avea o situație financiară precară, că aceasta era elevă în clasa a X-a la Liceul Ș.P. din municipiul Vaslui și că pe perioada cursurilor școlare a locuit în Vaslui cu gazdă. În perioada imediat următoare, inculpatul P.A.R.

a început să se întâlnească cu minora M.A.L. În timpul întâlnirilor, minora l-a întrebat pe inculpat dacă nu are cunoștință de un loc de muncă, unde să poată lucra după terminarea cursurilor, motivat de faptul că veniturile asigurate de către părinți, erau relativ mici. Profitând de această situație, inculpatul P.A.R. i-a propus lui M.A.L., să practice prostituția urmând ca clienții, să-i recruteze el personal. Pentru a avea un control asupra minorei, inculpatul a cazat-o pe minoră în locuința unui prieten de al său identificat ca fiind numitul L.S., în perioada 2009 - decembrie 2010. Inculpatul recurent P.A.R. a exploatat-o sexual pe minora M.A.L., sumele de bani obținute de către aceasta din urmă fiind luate în mare parte de către inculpat.

Astfel, victima minoră M.A.L., a declarat în cursul urmăririi penale, că "P.A. mi-a spus că știe el o metodă, de a face rost de bani și mi-a propus să întrețin relații intime, contra unor sume de bani, cu diferite persoane, pe care le recomanda .. tot P.A. a fost cel care a stabilit sumele de bani pe care le plăteau clienții pentru faptul că întrețineam relații intime". În timpul cât a locuit în locuința martorei M.I., M.A.L. i-a povestit acesteia, că inculpatul P.A. a constrâns-o să întrețină relații intime cu diferiți clienți și că i-a fost teamă de acesta. În acest sens relevantă a fost declarația martorei nominalizată cu privire la teama pe care o are față de inculpat și faptul că a dorit să scape de sub controlul acestuia.

Tot astfel, martora M.I.M. a declarat ".. când am discutat cu A. .. a început să-mi povestească că P.A. o vindea, în sensul că o obliga să practice prostituția .." și, de asemenea, a evidențiat faptul că atunci când minora era căutată de către inculpat îi era teamă să stea de vorbă cu acesta, ".. A. de frică a intrat în șifonier și nu .. când A. nu a plecat de la mine ..". Inculpatul recurent P.A. a fost cel care a recrutat bărbații care erau amatori să întrețină relații intime cu o tânără dar și cel care a stabilit suma de bani pe care aceștia au trebuit să o plătească. Faptul că persoanele cu care a întreținut relații intime M.A. erau trimise de către inculpatul P.A.R. și rezultă și din convorbirilor telefonice, interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Vaslui, prin care mai mulți tineri i-au solicitat inculpatului să o contacteze pe A. cu scopul de a întreține relații intime cu aceasta.

În acest sens relevantă a fost și discuția din data de 9 mai 2010 ora 22:09:32 în care inculpatul nominalizat a discutat cu o persoană pe nume A., iar acesta i-a solicitat o tânără cu care să întrețină relații intime, urmând să se întâlnească pentru a stabili detaliile. Inculpatul P.A.R. a avut un control total asupra minorei în afara de faptului că a cazat-o la persoane apropiate lui, dar și a vizitat-o frecvent mai ales pe timpul nopții când efectua serviciul cu lucrătorii din cadrul Inspectoratului Județean al Jandarmeriei Vaslui care mergeau în apartamentul în care era cazată minora încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu. Clienții care doreau să întrețină relații intime cu minora trebuiau să-l contacteze personal pe inculpat și nu li se dădea numărul de telefon folosit de către aceasta pentru a fi contactată.

Martorul B.I. a declarat că "A. mi-a spus că lui P.A.R. nu-i convine că întrețin relații intime cu mine fără bani - eu trebuia să-l sun pe P.A. și să-l întreb de A. ..". Printre persoanele care au cunoscut-o pe M.A.L. prin intermediul inculpatului recurent și au întreținut relații intime cu aceasta, au fost identificați martorii M.M., D.G.A., T.C.N., T.E.I., B.I., ș.a. Faptul că scopul urmărit de către inculpat a fost acela de a o exploata pe victima A.L. atunci când îi făcea cunoștință cu diferite persoane a rezultat și din declarațiile martorilor care au relatat că o recomanda pe A.L. ca o persoană dispusă să întrețină relații intime și în acest mod să obțină sume de bani. Martorul D.G.A., a declarat: ".. în perioada aprilie - mai 2010 .. m-am întâlnit cu P.A.R.

care mi-a spus că el este de serviciu și dacă vreau să întrețin cu A. relații sexuale .. am fost căutat la telefon de către P.A.R. care m-a întrebat dacă nu am de gând să-i dau banii .. mi-a răspuns că plăcerea costă .. acesta precizându-mi suma de 50 RON, ulterior 30 RON pentru că îmi dăduse acea fată ..". Martorul a indicat apartamentul proprietatea lui L.S. unde a fost cazată M.A.L. și unde inculpatul împreună cu alți colegi de ai săi cu care efectua serviciul de patrulare în oraș, conform fișei postului, au mers frecvent. Din conținutul convorbirilor telefonice purtate de către recurentul inculpat P.A.R. cu M.V.C. zis "B.", care se afla în prezent în Anglia, a rezultat că acesta avea intenția să plece și el în această țară împreună cu M.A.L.

care urma să practice prostituția în folosul său. Chiar la începutul anului curent, inculpatul sus-indicat l-a contactat pe un fost coleg de a-l său martorul R.B.M. căruia i-a propus să-i scoată din baza de date a M.A.I. fișele personale ale numitei M.A.L. tatălui acesteia, precizându-i că dorește să-i întocmească o procură pentru a o putea scoate din țară, aceasta fiind minoră. Cu referire la o altă victimă a activității infracționale a aceluiași recurent inculpat, Înalta Curte are în vedere că, în toamna anului 2010, inculpatul P.A.R. a contactat-o telefonic pe numita Ț.A.M. care are vârsta de 16 ani și care, de asemenea, a provenit din mediul rural și era elevă la Liceul Ș.P. din mun.Vaslui.

Astfel, minora Ț.A.M. a declarat: ".. am fost sunată de către un tânăr care s-a recomandat cu numele de A. .. cunoștea cum mă numesc, unde locuiesc și chiar unde învăț .. mi-a propus să ne întâlnim ..". Ulterior inculpatul P.A.R. s-a întâlnit cu minora Ț.A.M. în mun. Vaslui și i-a propus să practice prostituția, precizându-i că clienții au urmat să fie recrutați de către el, însă din sumele de bani pe care aceasta le-ar fi obținut, a trebuit să primească și el o parte. Minora a acceptat propunerea inculpatului recurent, motivat de faptul că nu avea o relație bună cu părinții, nu primea de la aceștia niciun ban și locuia cu bunica sa. De fiecare dată când inculpatul îi găsea clienți, mergeau la locuința minorei pe care o prelua și o ducea în locurile unde ar fi trebuit să întrețină relații intime cu aceștia.

O perioadă de 2 luni, minora Ț.A.M. a întreținut relații intime cu clienții pe care i-a recrutat inculpatul, iar acesta din urmă a primit jumătate din banii obținuți. Această victimă minoră a declarat în cursul urmăririi penale: ".. în cazul în care aș fi refuzat cu un client .. eram amenințată de către P.A. .. constau în aceea că fiind lucrător de poliție îmi poate face rău în sensul că va merge la locuința părinților mei și le va spune cu ce mă ocup ..". Printre persoanele cu care minora a declarat că a întreținut relații și care au fost recrutați de către inculpatul P.A.R., s-au numărat P.M., M.M., P.D.E. În aceeași perioadă prin intermediul numitei M.A.L., inculpatul recurent P.A.R., a cunoscut o altă tânără în vârstă de 17 ani pe nume S.L.A.

care a locuit în satul Bălești, com. Delești, elevă la Liceul M.K. și care a locuit cu chirie în mun. Vaslui. Profitând de faptul că numita S.L.A. a avut un conflict cu părinții și nu primea decât sume de bani pentru a-și achita c/val transportului dintre satul Bălești și mun. Vaslui, inculpatul P.A.R. i-a propus și acesteia să practice prostituția, înțelegerea fiind ca jumătate din sumele de bani obținute din această activate să le primească el. S.L.A. a declarat: ".. am stabilit împreună cu P.A. că din sumele obținute de la clienții cu care întrețineam relații intime, jumătate să le primească el, P.A. era cel care stabilea prețul pentru un raport sexual cu clientul înainte de a mă întâlni și a merge cu acesta din urmă". Inculpatul recurent a avut cunoștință în momentul în care minora pleca cu clientul dar și în momentul în care termina, ținând legătura prin SMS cu minora.

În perioada decembrie 2010 - februarie 2011, minora S.L.A. a întreținut relații intime cu clienții pe care i-a recrutat inculpatul P.A.R. În legătură cu activitatea infracțională reținută în sarcina sa, inculpatul recurent P.A.R. a declarat că, a avut o relație de prietenie cu M.A.L. și că, ulterior a aflat că aceasta ar practica prostituția. În legătură cu minora Ț.A.M. a declarat că ea l-a contactat și l-a întrebat dacă nu are prieteni cu care să întrețină relații intime contra unor sume de bani. În ceea ce privește pe minora S.L.A. inculpatul a susținut că o cunoaște pentru că locuiește cu chirie în aceeași zonă unde locuiește și el. Susținerile inculpatului recurent P.A.R.

sunt contrazise de declarațiile victimelor sus arătate coroborate de declarațiile martorilor cât și de conținutul convorbirilor telefonice precum și de discuțiile pe care acesta le-a purtat prin intermediul rețelei de internet și care au fost identificate cu ocazia percheziției informatice asupra sistemului informatic ridicat de la domiciliul său. Relevante sunt discuțiile din data de 17 decembrie 2010 în care inculpatul recurent P.A.R. care folosește adresa de messenger "b.t." discută cu o altă persoană care folosește adresa de messeger "c." și în cadrul căreia negociază prețul pentru relațiile intime pe care urma să le aibă cu o tânără "C.: .. dă numărul lu asta că am rez, lu d. .. și facem un show .. B.t.: ".. la ce premiu te-ai gândit?

.. o noapte i 500 .. În acest sens sunt și celelalte discuții pe care inculpatul le-a purtat cu diferiți bărbați în care a solicitat sume de bani pentru faptul că le-a trimis o fată să întrețină relații intime. A rezultat cu certitudine din această discuție, activitatea infracțională a inculpatului, precum și scopul urmărit de acesta de a obține sume de bani De asemenea a fost dovedită și atitudinea violentă a inculpatului recurent în special față de victima M.A.L. în care a văzut o sursă de a obține venituri fiind de notorietate pasiunea acestuia pentru jocurile de noroc. Decisivă este depoziția martorului T.C.N. a declarat cu ocazia audierii "… am înțeles că tot timpul este bătută de către P.A.R., întrucât nu-i dă toți banii obținuți din relațiile sexuale impuse de către el cu diferiți bărbați .. atât mie cât și lui A. ne era frică de P.A.R.

- după ce A. a început să locuiască cu mine am primit telefoane în repetate rânduri de la el în care spunea să o las în pace pe A. și să o dau afară din casă determinând-o în acest fel să se întoarcă la el ..". Deși în depozițiile sale recurentul inculpat P.A.R. a susținut că cele trei victime au practicat prostituția de bună voie și nu a obținut sume de bani sau alte foloase de pe urma practicării prostituției de către acestea, în ceea ce privește consimțământul victimelor de a practica prostituția acesta nu înlătură răspunderea penală în sensul dispozițiilor din Legea nr. 678/2001, iar pe de altă parte s-a dovedit activitatea de constrângere pe care inculpatul a aplicat-o asupra acestora. Exploatarea sexuală în sensul prevăzut în dispozițiile art. 12 din Legea nr. 678/2001 are o noțiune mai largă decât cea incriminată în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 C. pen.

Așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție - în Decizia nr. XVI/2