ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6075/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6075/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea adresată
Tribunalului Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,
la data de 5 mai 2011 și înregistrată sub nr. 4775/86/2011, reclamanta Clubul
Sportiv municipal S. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Camera de Conturi
Suceava să se dispună:
- anularea art. II „Abaterile
de la legalitatea și regularitate constatate, care au determinat producerea de
prejudicii”, pct. 1 „Nerespectarea legalității și regularității, precum și a
principiilor de economicitate și eficiență în utilizarea fondurilor publice
constatate la achiziția patinoarului artificial cu suprafață uscată”, lit. a)-g)
din procesul-verbal de constatare din 22 septembrie 2010 întocmit de către I.V.
și M.V. în calitate de auditori publici externi la Camera de Conturi Suceava,
ca fiind nelegal.
Prin sentința nr.
6560 din 27 octombrie 2011 Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului
Suceava și a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel
Suceava, privind pe reclamantul Clubul Sportiv Municipal S. în contradictoriu
cu pârâta Camera de Conturi Suceava.
A reținut instanța că
procesul-verbal contestat este un act administrativ emis de o autoritate în regim
de putere publică, însă având în vedere faptul că la nivelul unităților administrativ-teritoriale,
camerele de conturi județene sunt lipsite de personalitate juridică, instanța a
apreciat că, deși organul emitent este cel corespunzător unității administrativ-teritoriale
locale, litigiul care se naște din actele contestate se soluționează de secția de
contencios administrativ a Curții de Apel Suceava, astfel cum rezultă din dispozițiile
art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Ulterior, reclamantul
și-a completat acțiunea solicitând și anularea deciziei nr. 38 emisă de pârâtă prin
care s-au valorificat constatările procesului verbal evocat .
Hotărârea instanței
de fond
A. Prin sentința nr. 63
din 22 februarie 2012 a Curții de Apel Suceava a fost respinsă, ca nefondată, excepția
inadmisibilității invocată de pârâta Camera de Conturi Suceava și a fost respinsă,
ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul Clubul Sportiv Municipal S., în
contradictoriu cu pârâtele Camera de Conturi Suceava și Curtea de Conturi a României.
B. Motivele de fapt și
de drept care au stat la baza formării convingerii instanței
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că procesul-verbal de constatare din 22 septembrie
2010 întocmit de Camera de Conturi Suceava este un act administrativ de autoritate,
în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât
emană de la o autoritate publică, reprezintă manifestarea de voință a acesteia concretizată
prin raportare la lege. Astfel, la art. II pct. 1 al acestuia s-au constatat abateri
de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea de prejudicii datorate
încălcării unor principii de economicitate și eficiență în utilizarea fondurile
publice cu ocazia achiziției de către reclamant a patinoarului artificial cu suprafață
uscată.
Totodată, în cuprinsul
acestuia s-au stabilit abaterile financiare, faptele cauzatoare de prejudicii, cu
indicarea persoanelor responsabile.
Cu privire la fondul cauzei,
Curtea reține că în perioada octombrie-decembrie 2009 a fost desfășurată o procedură
de atribuire având ca obiect achiziționarea unui patinoar cu suprafață artificială
uscată. Prin procesul-verbal de constatare din 22 septembrie 2010 s-a reținut că
această procedură s-a desfășurat cu încălcări.
Astfel, instanța a reținut
că patinoarul a fost calificat ca fiind o construcție provizorie, fapt constatat
și prin procesul-verbal din 20 aprilie 2010 prin care reclamantul a fost sancționat
contravențional pentru lipsa certificatului de urbanism.
Ulterior, reclamantul
a intrat în legalitate cu privire la acest aspect, consimțind asupra omisiunii sesizate,
și, implicit, asupra naturii construcției.
Curtea a apreciat în sensul
anexei nr. 1 la O.U.G. nr. 34/2006, care conferă explicit patinoarelor caracterul
unor lucrări de investiție, reținând că reclamantul, în calitate de autoritate contractantă,
avea obligația, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006, să realizeze/să
obțină cu ocazia desfășurării procedurii: proiectul de execuție, certificatul de
urbanism, autorizație de construire, o estimare a valorii investiției, exigențe
pe care aceasta nu le-a îndeplinit.
Contrar susținerilor reclamantului,
valoarea estimată a achiziției nu trebuia făcută de Ministerul Tineretului și Sportului,
care avea doar calitatea de ordonator de credite, ci de Clubul Sportiv Municipal
S., autoritate contractantă în sensul O.U.G. nr. 34/2006.
Legat de acest aspect,
instanța a reținut că în mod corect Curtea de Conturi a constatat că pentru valoarea
de 503.000 RON estimată pentru achiziția și montarea patinoarului în suprafață artificială
uscată, prevăzută în programul de achiziții publice și în anunțul de participare
la procedura de achiziții publice, licitație deschisă, nu s-au prezentat documente
de justificare, fiind estimată în funcție de finanțarea transmisă de minister, din
care s-a dedus valoarea TVA (600.000 RON cu TVA, 504.000 RON fără TVA).
Instanța de fond a reținut
că reclamantul nu a răsturnat nici concluzia pârâtei referitoare la faptul că înregistrarea
în evidența contabilă s-a făcut la data plății facturii, fără ca la acea dată să
fi avut loc recepția la terminarea lucrărilor sau recepția finală.
Recursul formulat de
Clubul Sportiv Municipal Suceava.
Prin motivele de recurs
formulate a fost criticată soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.
În primul rând, recurentul
a arătat că hotărârea a fost pronunțată de o instanță necompetentă material, fiind
invocat motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Recurentul a arătat că
a sesizat Tribunalul Suceava cu acțiunea introductivă, având în vedere atât emitentul
actului administrativ atacat, cât și valoarea sumei menționată în actul administrativ
contestat, însă instanța în mod greșit și-a declinat competența de soluționare în
favoarea Curții de Apel.
Recurentul a adus critici
și pe fondul cauzei, arătând pe larg situația de fapt ce a condus la dobândirea
contractului de achiziție publică având ca obiect furnizarea patinoarului artificial
cu suprafață uscată.
II. Decizia instanței
de recurs
Înalta Curte de Casație
și Justiție în temeiul art. 304
1
C. proc. civ., analizând cu prioritate
motivul de recurs de ordine publică, constatând incidența în cauză a dispozițiilor
art. 304 pct. 3 C. proc. civ. va admite recursul, pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispozițiile
art. 304 pct. 3 C. proc. civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere
când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe.
Analizând actele dosarului,
Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă
anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică locală, respectiv a
deciziei emisă de Camera de Conturi Suceava
.
Înalta Curte reține că
dispozițiile din regulamentul Curții de conturi nu pot fi aplicate cu prioritate
față de Legea contenciosului administrativ aplicabilă. Astfel, dispozițiile
art. 228 din regulamentul aprobat prin hotărârea Plenului Curții de Conturi nr.
130/2010, care stabilesc în favoarea curții de apel competența de soluționare a
sesizării formulate împotriva încheierii emise de comisia de soluționare a contestațiilor,
nu pot contraveni normelor de competență stabilite prin art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte a reținut
că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispozițiile art. 10, competența
materială de soluționare a cauzelor în raport de două criterii și anume, al locului
ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce
are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii
ale acestora.
Având în vedere obiectul
cauzei de față, care privește un act administrativ emis de o autoritate publică
locală, respectiv decizia emisă de Camera de Conturi a Județului Suceava, competența
de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat
de organul emitent al actului atacat.
Având în vedere considerentele
expuse, cât și dispozițiile art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul,
va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul
Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat
de Clubul Sportiv Municipal S. împotriva sentinței nr. 63 din 22 februarie 2012
a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre
competentă soluționare la Tribunalul Suceava, secția contencios administrativ și
fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 septembrie
2013.