ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1037/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1037/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 1037/2016
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
Prin încheierea
de ședință din data de 22 februarie 2016 pronunțată în
Dosarul nr. x/2/2016, Curtea de Apel București
, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
a suspendat,
în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecarea recursului
formulat de recurenta - reclamantă
A. împotriva Deciziei civile nr. 4270/A
din 11 noiembrie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția
a IV-a civilă.
Pentru
a se pronunța astfel, instanța a reținut că niciuna dintre
părți, legal citate, nu s-a prezentat la termenul de judecată
și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
De
asemenea, prin încheierea din camera de consiliu din data de 22 februarie 2016
pronunțată în același dosar, Curtea de Apel București
, secția
a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a
respins ca neîntemeiată cererea de ajutor public judiciar sub forma
scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, formulată de
recurenta -
reclamantă
A.
În
motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că
recurenta nu a administrat nicio probă din care să rezulte că
s-ar afla într-una din situațiile prevăzute de dispozițiile art.
21 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru.
Împotriva
acestor încheieri a declarat recurs
A.
, arătând că încheierile au fost
redactate cu rea-credință și gravă neglijență,fiind
lipsite de obiectivitate și de imparțialitate.
Examinând recursul în raport de
excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei
analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii,
Înalta Curte constată următoarele:
Cu privire la recursul declarat
împotriva încheierii din data de 22 februarie 2016 prin care s-a dispus
suspendarea cauzei, se constată că, potrivit dispozițiilor art. 244
1
alin. (1) C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului, instanța
se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod
separat, cu excepția celor pronunțate în recurs.
În speță, recursul declarat
de
A.
vizează
soluția de suspendare a judecății
care a fost
pronunțată de curtea de apel în recurs.
Prin urmare, devin incidente
dispozițiile art. 244
1
alin. (1) teza a II-a
C. proc. civ.
, care
reglementează o situație de excepție, în sensul că nu sunt
supuse recursului încheierile de suspendare a judecării cauzei
pronunțate în faza procesuală a recursului.
De altfel, prin Decizia nr. 1019/2008
a Curții Constituționale s-a constatat conformitatea prevederilor art.
244
1
alin. (1) C. proc. civ.
cu normele constituționale, reținându-se
că, potrivit art. 282 alin. (2) și art. 299 alin. (1) teza a II-a
C. proc. civ.
, împotriva
încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată
aceeași cale de atac precum împotriva hotărârii pronunțate pe
fondul cauzei.
Totodată, s-a arătat că
împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării
procesului este pronunțată în faza procesuală a recursului
justifică pe deplin opțiunea legiuitorului în sensul exceptării
ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de
lege pentru celelalte situații.
Astfel, întrucât stadiul procesual
este recursul, iar hotărârea care soluționează cauza are caracter
irevocabil și încheierea recurată, prin care s-a dispus suspendarea
judecății, își însușește acest caracter, urmând soarta
hotărârii finale.
În consecință,
față de caracterul irevocabil al încheierii atacate și de
dispozițiile art. 244
1
alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.,
recursul exercitat cu privire la
soluția de suspendare a
judecății unui recurs întemeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1)
pct. 2 C. proc. civ.,
va fi respins ca inadmisibil.
În
speță, se constată că încheierea de ședință
din data de 22 februarie 2016a fost pronunțată de Curtea de Apel
București
,
secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de
familie,
într-un dosar având drept obiect recursul formulat de recurenta -
reclamantă
A.
împotriva Deciziei civile nr. 4270/A din 11 noiembrie 2015 pronunțată
de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.
Față dispozițiile
menționate, recursul declarat împotriva unei încheieri irevocabile a unei
instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind
susceptibilă de a mai fi supusă acestei căi de atac, motiv
pentru care
recursul
exercitat
împotriva
încheierii din data de 22 februarie 2016 prin care s-a dispus suspendarea
cauzei,
urmează
a fi respins ca inadmisibil
.
Cu privire la recursul declarat
împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 22 februarie 2016 prin
care s-a
respins,
ca neîntemeiată, cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii de
la plata taxei judiciare de timbru, formulată de
recurenta -
reclamantă
A.,
se reține că, potrivit art. 21
1
alin. (3) din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, împotriva încheierii părțile
interesate pot formula cerere de reexaminare în termen de 5 zile de la data
comunicării încheierii, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol,
cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un
alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.
Așadar, împotriva soluției
de respingere a cererii de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la
plata taxei judiciare de timbru, partea interesată are deschisă o
cale de atac specifică în această materie, respectiv, cererea de
reexaminare, motiv pentru care recursul declarat
împotriva încheierii
din camera de consiliu din data de 22 februarie 2016,
va fi
respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de petenta A. împotriva încheierilor de ședință din
data de 22 februarie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția
a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 12 mai 2016.