ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3628/2015

Decizia nr. 3628/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., constatarea existenței calității de colaborator al Securității, în ceea ce îl privește pe pârât.

Prin încheierea de ședință din data de 17.01.2011, Curtea, în baza dispozițiilor art. 246 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a luat act de renunțarea reclamantului la judecată.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâtul A., întrucât instanța a luat act de renunțarea la judecată fără a pune în discuție, în contradictoriu, această cerere.

Prin decizia civilă nr. 4564 pronunțată la data de 05.10.2011, Înalta Curte de Casați și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat, a casat încheierea recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând, în esență, că instanța de fond a luat act de cererea de renunțare la judecată formulată de către reclamant în lipsa pârâtului și fără a-i comunica acestuia această cerere, încălcându-i astfel dreptul de a solicita cheltuieli de judecată sau, după caz, de a cerere continuarea procesului, conform art. 246 alin. (3) și (4) C. proc. civ.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 27.01.2012, sub nr. x/2/2009*.

În ședința publică din data de 21.05.2012, reprezentantul reclamantului a arătat că menține cererea de renunțare la judecată formulată în primul ciclu procesual, solicitând admiterea acesteia.

Prin încheierea de ședință de la termenul din 21.05.2012, Curtea, în temeiul art. 246 alin. (3) C. proc. civ., a luat act de renunțarea reclamantului C.N.S.A.S. la judecată.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâtul A., recurs care a fost respins ca nefondat de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 771 din 18 februarie 2014.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 2.02.2015, reclamantul pârât A. a solicitat repunerea pe rol a acțiunii sale reconvenționale, formulată în primul ciclu procesual.

Prin încheierea din data de 31 martie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de repunere a cauzei pe rol, formulată de reclamantul-pârât A., ca lipsită de obiect.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că în cauză nu s-a dispus suspendarea judecării cererii intitulată reconvențională pentru a putea fi formulată o cerere de repunere pe rol în conformitate cu art. 245 C. proc. civ.

Mai mult, prin încheierea de ședință prin care instanța a luat act de renunțarea de către C.N.S.A.S. la judecata acțiunii în constatare, cererea intitulată reconvențională a fost calificată drept întâmpinare care conține apărări în legătură cu acțiunea introductivă.

Prin respingerea recursului, această încheiere a devenit irevocabilă, astfel că cererea formulată de pârâtul A. constituie, potrivit acestei încheieri irevocabile, o întâmpinare, cererea acestuia de repunere pe rol fiind lipsită de obiect.

Împotriva încheierii a formulat recurs pârâtul A., solicitând casarea acesteia și admiterea cererii sale de repunere pe rol.

În motivarea cererii, recurentul a arătat că instanța de fond a încălcat prevederile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., că i-a restrâns dreptul de liber acces la justiție, fiind lipsită de imparțialitate și independență.

A mai argumentat, în esență, că prima instanță nu avea dreptul să recalifice cererea ca „întâmpinare” în mod conjunctural, acest demers reprezentând abuz de drept, care trebuie sancționat cu nulitatea actului.

Înalta Curte, examinând încheierea atacată în raport de prevederile legale incidente, și față de criticile recurentului, constată recursul nefondat și îl va respinge, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În speță, se constată că recurentul a depus , în fața primei instanțe, un înscris intitulat „acțiune reconvențională” prin care a solicitat ca instanța să realizeze confuzia care se face între persoana sa și o terță persoană, să fie declarate nule absolut nota de constatare nr. S/DI/I/2185 din 30.08.2008, adresa de verificare nr. S/5133 din 27 noiembrie 2006, adresele de răspuns transmise C.N.S.A.S. de foștii deținători de arhivă și cererea de chemare în judecată, precum și repararea pagubei cauzate.

Cererea pârâtului a fost calificată ca întâmpinare prin încheierea de ședință de la termenul din 21.05.2012, reținându-se că prin această cerere pârâtul a formulat apărări în legătură cu acțiunea introductivă și înscrisurile atașate acesteia.

Recursul formulat de pârâtul A. împotriva încheierii de ședință din data de 21.05.2012, în cadrul căruia a fost criticată inclusiv greșita calificare a cererii sale reconvenționale ca întâmpinare, a fost respins prin decizia nr. 771 din 18.02.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, dezlegarea dată de instanța de judecată în ceea ce privește calificarea cererii intrând, astfel, în puterea lucrului judecat, fără a mai putea fi pusă ulterior în discuție.

În aceste condiții, în cauză lipsind o cerere reconvențională, în mod corect cererea de repunere pe rol a fost respinsă ca lipsită de obiect.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul A. împotriva Încheierii din 31 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2015.