ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2912/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/30.01.2015 reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a chemat în judecată pârâtul A., solicitând instanței să aprecieze asupra calității pârâtului de colaborator al Securității.

Prin Sentința nr. 908 din 31 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul A., constatând calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin cererea de recurs s-a solicitat admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și, în rejudecare, constatarea faptului că pârâtul A. nu a avut calitatea de colaborator al securității; cu cheltuieli de judecată.

În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, cu privire la prima condiție reținută ca fiind îndeplinită de către instanța de fond, respectiv ca informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, s-a susținut de către recurent că nu a fost niciodată membru al B., notele informative fiind scrise de către acesta, însă informațiile neaparținându-i, fiind scrise astfel cum i-au fost dictate de către reprezentantul Securității.

S-a considerat, de asemenea, că prima instanță a reținut în mod greșit îndeplinirea celei de a doua condiție prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv că informațiile în discuție să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, susținându-se că din actele aflate la dosar nu reiese că vreuna dintre persoanele menționate în notele informative ar fi avut parte de vreo îngrădire sau limitare a vreunui drept.

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de intimatul-reclamant, a fost indicat temeiul de drept al recursului, respectiv dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă la dosar de către intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității s-a invocat excepția nulității recursului față de neîncadrarea motivelor în cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, apreciindu-se că sentința recurată este temeinică și legală.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 16 ianuarie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 26 aprilie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 908 din 31 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Completul de filtru constatând și netemeinicia excepției nulității recursului invocată de intimatul-recurent.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatului-reclamant la motivele de recurs și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum și la dispozițiile art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate.

6.1 Argumente relevante

În fapt, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței de contencios administrativ să aprecieze asupra calității pârâtului A. de colaborator al Securității.

Din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/985/22.04.2014, rezultă că domnul A., de naționalitate germană, a fost recrutat în perioada 1978-1985, în vederea supravegherii informative a cetățenilor vest-germani care vin pe raza comunei, precum și pentru încadrarea informativă a legăturilor pe care aceștia și le creează în rândul cetățenilor din comună. În anul 1988 a fost reactivizat de Postul de Miliție din comună, în vederea încadrării informative a unor persoane aflate în preocupări pe linie de Securitate. A semnat un Angajament preluând numele conspirativ "C." la data de 06.04.1978.

Se reține că pârâtul ocupa funcția de membru al Consiliului local al comunei (...), județul Satu-Mare. Conform prevederilor art. 3, lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) teza II din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și desconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile ori în funcțiile prevăzute la ari. 3 lit. b) - h)

În fapt, din documentația depusă la dosar de reclamant, a rezultat că pârâtul a semnat un Angajament preluând numele conspirativ "C." la data de 06.04.1978.

Din documentele depuse la dosarul cauzei a rezultată că acesta a colaborat cu instituția securității, în perioada 1978 - 1985, aspecte probate cu Notă informativă din 06.05.1978, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ

, primită de lt. D. din cadrul IJ Satu Mare: Notă informativă din 22.06.1978, întocmită olograf, nesemnată, înregistrată pe numele sursei < C.>, primită de lt. D. din cadrul IJ Satu Mare; Notă informativă din 20.09.1978, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. D. din cadrul IJ Satu Mare; Nota informativă din 25.07.1980, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. maj. D. din cadrul IJ Satu Mare; Notă informativă din 06.08.1980, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. maj. D. din cadrul IJ Satu Mare; Notă informativă din 07.10.1980, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. maj. D. din cadrul IJ Satu Mare.

Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin colaborator al Securității se înțelege "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor".

Curtea de apel a reținut că sunt îndeplinite cele trei condiții referitoare la: 1) furnizarea de informații, indiferent sub ce formă; 2) calitatea informațiilor, de a viza activități sau atitudini potrivnice regimului; 3) efectele informațiilor, de a fi apte să conducă la îngrădirea dreptului și libertăților fundamentale ale omului.

Criticile recurentului vizează, în fapt, aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/208.

Astfel cum a reținut și prima instanță, fiind reiterat prin motivele de recurs, pârâtul recunoaște redactarea notelor, însă apreciază că informațiile furnizate, analizate în ansamblul lor, nu se încadrează în textul de lege reținut, nefiind informații care să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, susține că acestea au fost date în contextul unor presiuni exercitate asupra sa, iar informațiile furnizate nu ii aparțin, ci erau dictate de către reprezentantul Securității.

Or, constată instanța de control judiciar că intimatul-reclamant a prezentat în probațiune mai multe înscrisuri care dovedesc că recurentul-pârât a furnizat informații prin care denunța atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, apte prin ele însele să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Constatată Înalta Curte că notele cuprind relatări despre cetățeni determinați care doreau să părăsească ilegal țara și să se stabilească în străinătate, activități și atitudini interzise și considerate potrivnice regimului totalitar comunist și în urma cărora organele de securitate au dispus verificări specifice.

În ceea ce privește condiția ca informațiile furnizate să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, este evident că prin efectul nominalizării persoanelor care doreau să părăsească țara - a fost îngrădit dreptul acestora la viața privată, drept prevăzut de art. 17 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România în anul 1974.

De asemenea, este în afara oricărei îndoieli faptul că pârâtul putea și trebuia să conștientizeze posibilele urmări ale informațiilor furnizate, acceptând că asupra persoanelor respective urma să se desfășoare acțiuni care vizau încălcarea dreptului la viață privată, prin ingerințele autorităților în viața acestora (acțiuni de investigații, încercarea de împiedicare să părăsească țara etc).

Cu privire la apărarea recurentului-pârât, în sensul că notele au fost furnizate ca urmare a presiunilor exercitate de către organele de Securitate, instanța de control judiciar reține că potrivit textului de lege citat, sunt prevăzute doar două situații de natură a înlătura calitatea de colaborator al Securității, una când persoana a furnizat informațiile în timpul unei anchete sau a unui proces penal și cea de-a doua în cazul în care persoana care a furnizat informațiile nu împlinise 16 ani.

Niciuna din aceste două situații nu a putut fi reținută în speță.

A fost opțiunea legiuitorului de a reține ca motive de înlăturare a calității de colaborator numai furnizarea informațiilor în cursul unor anchete sau procese.

Prin urmare, apărările recurentului cu privire la existența unor presiuni exercitate prin chemarea sa în nenumărate rânduri la postul local de Miliție nu pot conduce la înlăturarea calității de colaborator al Securității, cum nici împrejurarea că informațiile nu ii aparțineau fiind furnizate de către ofițerul de securitate.

6.2 Temeiul legal al soluției adoptate

Constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 908 din 31 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 octombrie 2017.

Procesat de GGC - GV