ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 106/2016

CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 106/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 106/2016

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1606 din 3 iunie 2013, pronunțată în Dosarul nr. x/2012 al Tribunalului Specializat Cluj, s-a respins excepția inadmisibilității invocate de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

S-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâții SC B. Cluj SRL și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca reprezentat legal prin primar M. și, în consecință, s-a dispus dizolvarea societății SC B. Cluj SRL, înmatriculată la ORC de pe lângă Tribunalul Cluj.

Au fost obligați pârâții în cote egale la plata sumei de 39,3 lei și a sumei de 7500,76 de euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că dizolvarea societății comerciale, ca etapă a procesului de încetare a existenței unei societăți comerciale, poate fi determinată de cauze generale, valabile pentru toate tipurile de societăți comerciale, fiind reglementate de art. 227 alin. (1) lit. a) - g), de cauze speciale (de ex. art. 228, 229), care privesc anumite tipuri de societăți comerciale, cât și de cazuri de dizolvare, denumite în doctrină cazuri - sancțiune. reglementate de dispozițiile art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, care pot fi invocate de orice persoană interesată.

Reclamanta A. SRL, în calitate de asociat al societății cu răspundere limitată B. Cluj a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună dizolvarea societății pârâte invocând doua cauze generale de dizolvare: imposibilitatea realizării obiectului de activitate și neînțelegerile grave dintre asociați.

În ceea ce privește ipoteza reglementată de art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990 - potrivit căruia societatea se dizolvă prin hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave dintre asociați, care împiedică funcționarea societății - este evident că un asemenea temei nu poate fi invocat, astfel cum reiese din textul de lege, decât de către un asociat.

Cazul reglementat de dispozițiile art. 227 lit. b) din Legea nr. 31/1990, potrivit căruia societatea se dizolvă prin imposibilitatea realizării obiectului de activitate sau prin realizarea acestuia, privește dizolvarea voluntară, ceea ce implică acordul asociaților cu privire la dizolvarea societății stabilit printr-o hotărâre a adunării generale a asociaților.

În jurisprudență (a se vedea Decizia nr. 419/1996 a fostei Curți Supreme de Justiție, secția comercială) s-a decis că reprezintă motive temeinice de dizolvare și neînțelegerile asociaților care fac imposibilă realizarea obiectului de activitate. În acest caz, dizolvarea are caracter judiciar, trebuind a fi stabilită de tribunal la cererea unui asociat.

Astfel, este evident că pentru ambele temeiuri de drept invocate în susținerea cererii de dizolvare se impune ca reclamanta să aibă calitatea de asociat/acționar al societății a cărei dizolvare o pretinde.

Deși niciunul dintre pârâți nu a invocat excepția lipsei calității procesuale active a SC A. SRL, totuși, atât SC B. Cluj SRL, cât și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au antamat caracterul litigios al calității de asociat al C., respectiv lipsa calității de asociat al reclamantei.

Față de excepția inadmisibilității acțiunii deduse judecății care vizează exclusiv motivul imposibilității realizării obiectului de activitate al societății, invocată de pârâtul Consiliul Local, s-a apreciat că aspectul privind calitatea reclamantei de asociat al SC B. Cluj SRL arc prioritate, așa încât a fost dezlegat cu întâietate.

Astfel cum au arătat părțile prin pozițiile deja exprimate în cuprinsul acestui dosar, obiectul principal de activitate al SC B. Cluj SRL a fost realizarea unui proiect imobiliar constând în construirea unui cartier de locuințe în zona N., o suprafață de 203 ha situat în municipiul Cluj-Napoca. Potrivit art. 6 din contractul de societate al SC B. Cluj SRL proiectul "D." va presupune realizarea cartierului de locuințe, cartier care va cuprinde locuințele și edificiile funcționale ale B. (unitate de învățământ, sediu primărie de cartier, sediu secție de poliție, spațiu cabinete medicale și alte obiective imobiliare), precum și întreaga infrastructură de rețele de drumuri, rețele de canalizare, electricitate. gaz, apă, telefonie, inclusiv parcări, zone verzi și iluminatul public a întregului cartier".

Ulterior, în intervalul noiembrie - decembrie 2010, atât Consiliul de administrație al SC B. Cluj SRL, prin Hotărârea nr. 3 din 12 noiembrie 2010, cât și Adunarea Generală a Asociaților SC B. Cluj SRL, prin Hotărârea AGA nr. 2 din 20 decembrie 2010 au reținut în cuprinsul hotărârilor menționate concluziile studiului realizat de firma de specialitate SC E. SRL. În același timp au fost căutate soluții de înlocuire a proiectului imobiliar cu un alt obiectiv, respectiv construirea unui parc fotovoltaic, care să producă energie solară, regenerabilă, în scopul realizării reconversiei acestui proiect fiind încheiate mai multe acte succesive, respectiv: la data de 08 noiembrie 2010 a fost întocmit un "memoriu cu privire la proiectul B. Cluj SRL", urmat la data de 15 noiembrie 2010 de încheierea unui Acord Tripartit între SC B. Cluj SRL, reprezentată prin Președintele Consiliului de Administrație, dl. F., SC A. SRL, reprezentată prin mandatar G. și grupul de investitori H. și I. care se asociază în SC J. SRL, reprezentați prin Societatea Civilă de Avocatură B.

Ulterior, în data de 09 decembrie 2010 au fost încheiate alte două convenții, respectiv memorandumul dintre A. SRL, reprezentat de mandatar G. și grupul de investitori H. și I. care se asociază în SC J. SRL, reprezentați prin Societatea Civilă de Avocatură B., și contractul de garanție reală mobiliară accesoriu memorandumului încheiat între aceleași părți. Potrivit acestor acte, obligația A. de a realiza și de a preda cu titlu gratuit Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca a unui număr de 384 de locuințe sociale a fost evaluată de părți la suma de cca. 8 - 10.000.000 de euro, însă prețul transferului obligației a fost stabilit la suma de 7 milioane de euro. Însă, potrivit pct. 9 din memorandum suma de 7 milioane de euro reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă la data adoptării Hotărârii de Consiliu Local privind reconversia proiectului și transformarea obligației de predare a 384 de locuințe sociale în obligație de a furniza energie electrică.

Potrivit pct. 10 din memorandum, prețul de 7 milioane de euro pentru stingerea obligației A. SRL față de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca urmează a fi achitat astfel: grupul G. va acorda "o facilitate de 6 milioane de euro C." în situația achitării sumei de 1 milion de euro astfel: - tranșa 1 în cuantum de 100.000 de euro în termen de 30 de zile de la data adoptării H.C.L. menționată la pct. 6; - tranșa 2 în cuantum de 400.000 de euro în termen de 6 luni de la data adoptării H.C.L. menționată la pct. 6; tranșa 3 - în cuantum de 500.000 de euro în termen de 2 ani de la data adoptării H.C.L. menționată la pct. 6, în cazul nerespectării termenelor de plată mai sus menționate, întreaga sumă de 7 milioane de euro devine scadentă anticipat și integral.

Ba mai mult, potrivit contractului de garanție reală mobiliară din data de 09 decembrie 2010 certificat prin încheierea de certificare și acordare de dată certă nr. 19 din 09 decembrie 2010 a Cab. Av. K., debitorul garant, respectiv A. SRL reprezentat prin mandatar d-l G. constituie în favoarea creditorului garantat J. SRL garanții asupra participației totale deținute în cadrul societății B. Cluj SRL, respectiv 2.758.014 părți sociale, reprezentând 49% din totalul capitalului social al SC B. Cluj SRL.

În ceea ce privește Hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca menționată la pct. 6 al Memorandumului, la data de 14 decembrie 2010 a fost aprobată Hotărârea nr. 489/2010 a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca privind aprobarea reconversiei proiectului imobiliar B. în parc fotovoltaic și, totodată, s-a aprobat transformarea obligației de predare cu titlu gratuit către Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a unui număr de 384 de locuințe în obligația de a furniza energie electrică pe o perioadă de 49 de ani.

În final, prin acordul de dare în plată și transmiterea de părți sociale încheiat la data de 05 mai 2011 la Cluj-Napoca între SC A. SRL, în calitate de "debitor garant", reprezentată prin mandatar d-l G. și SC J. SRL, reprezentată prin administrator U., în calitate de "creditor garantat" s-a convenit transmiterea părților sociale deținute de A. în cadrul societății B. Cluj SRL în procent de 49 % reprezentând 2.758.014 părți sociale cu o valoare nominală totală de 27.580.140 de lei, respectiv 6.706.090,89 euro. Potrivit pct. 11.7 din acord "odată cu preluarea părților sociale, J. SRL se subrogă în drepturile și obligațiile asociatului SC A. SRL".

Față de aceste acte juridice - acord tripartit, memorandum, contract de garanție reală mobiliară, acord de dare în plată și transmitere de părți sociale - pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca prin înscrisul intitulat întâmpinare față de cererea de intervenție în interes propriu a invocat la data de 09 aprilie 2013 lipsa calității de asociat în cadrul SC B. Cluj SRL a reclamantei SC A. SRL, arătând pârâta că "participația reclamantei la SC B. Cluj SRL a fost transmisă prin actele comerciale încheiate de aceasta cu SC J. SRL, documente parafate de societatea reclamantă care atestă exprimarea acordului de voință în sensul celor convenite".

Tribunalul a constatat neîntemeiată apărarea pârâtului Consiliului Local privitoare la pierdea calității de asociat în cadrul B. Cluj SRL a societății reclamante SC A. SRL pentru două argumente principale:

Transmiterea părților sociale deținute de o societate cu răspundere limitată într-o altă societate cu răspundere limitată, fie că se numește vânzare-cumpărare, schimb sau dare în plată se supune regulilor specifice materiei societăților reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societățile (comerciale).

Potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.

Potrivit opiniei exprimate în doctrină, a administra societatea înseamnă a îndeplini toate operațiunile de gestiune necesare atingerii scopului social, respectiv toate acele acte juridice - de conservare, de administrare sau de dispoziție - pe care le reclamă desfășurarea activității societății și, implicit, realizarea obiectului de activitate al societății.

Operațiunea ce formează obiectul actului juridic intitulat "dare în plată și transmiterea de părți sociale încheiat la data de 05 mai 2011 la Cluj-Napoca între SC A. SRL, în calitate de "debitor garant", reprezentat prin mandatar d-l G. și SC J. SRL, în calitate de "creditor garantat" este un act juridic de dispoziție care ar trebui să producă efecte juridice translative de proprietate prin înstrăinarea din patrimoniul A. SRL a părților sociale deținute în cadrul societății B. Cluj SRL.

Părțile sociale deținute de SC A. SRL în cadrul SC B. Cluj SRL însumând 49% din capitalul social al acestei societăți reprezintă un bun patrimonial în valoare de 27.580.140 de lei, conform art. 7 din contractul de societate al SC B. Cluj SRL, bun a cărui proprietate aparține societății A. SRL.

Deci, cu certitudine, operațiunea de dare în plată a unui bun proprietatea societății în valoare de 27.580.140 de lei pentru stingerea unei obligații cu privire la care asociații SC A. SRL nu au fost chemați să își exprime opinia nu reprezintă un act de administrare necesar pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății A. SRL.

Art. 70

1

din Legea nr. 31/1990 prevede că actele de dispoziție asupra bunurilor unei societăți comerciale pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentanților legali ai societății, după caz, prin lege, actul constitutiv sau hotărârile organelor statutare ale societății adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale actului constitutiv al societății.

Or, pentru actul de dare în plată a părților sociale ale SC A. SRL, în valoare de 27.580.140 de lei, la data de 05 mai 2011 societatea A. SRL nu a fost reprezentată de administrator, ci de un mandatar convențional, d-l G., în baza deciziei administratorului unic nr. 46 din data de 05 decembrie 2008.

Potrivit Deciziei administratorului unic nr. 46/2008, administratorul unic al SC A. SRL, d-na L. a decis ca societatea A. SRL să fie reprezentată "cu puteri depline" de d-l G. pentru aspectele referitoare la implicarea SC A. SRL în proiectul investițional B. din Cluj-Napoca.

Ulterior, prin Hotărârea AGA a A. SRL din data de 15 mai 2009 s-a menționat la pct. 3 că se aprobă deciziile administratorului unic pentru anul 2008, însă cu privire la relația de reprezentare a A. SRL în cadrul societății B. Cluj SRL a fost adoptat un nou punct, respectiv pct. 6 al cărui conținut ar fi de prisos în condițiile aprobării Deciziei administratorului nr. 46 din 05 decembrie 2008, fiind desemnat reprezentantul SC A. SRL la Adunarea Generală a SC B. Cluj SRL din perioada 19 - 20 mai 2009 în persoana d-lui G. și a fost aprobat mandatul acestuia în cadrul viitoarei adunări generale (nefiind lăsat la discreția acestuia modul de votare a ordinii de zi, ceea ce vine în contradicție cu conținutul Deciziei nr. 46/2008 care îi conferă lato sensu puteri depline).

Or, este evident că intenția asociaților A. SRL nu a fost de a-i acorda mandatarului G. putere de decizie deplină în privința interesului SC A. SRL în proiectul imobiliar B. Cluj. De asemenea, G. nu are calitatea de reprezentant legal al societății A. SRL, ci de reprezentant convențional numit de administratorul unic și, cel mult, confirmat de Adunarea Generală a Asociaților, motiv pentru care, în lipsa unui mandat special acordat și care nu a fost dovedit, G. nu a putut reprezenta în mod valabil societatea A. SRL în cadrul actelor de dispoziție reprezentând acordul de dare în plată din 05 mai 2011, contractul de garanție reală mobiliară din 09 decembrie 2010, memorandumul din 09 decembrie 2010.

Însă, dincolo de acest aspect, chiar în situația în care Decizia administratorului nr. 46/2008 a fost aprobată de Adunarea Generală a Asociaților O., acest mandat nu este acoperitor pentru a angaja în mod valabil societatea A. în cadrul actelor juridice încheiate în intervalul noiembrie 2010 - mai 2011 și în special nu este un mandat expres, special cerut de art. 70

1

pentru încheierea de către reprezentanții legali ai societății a actelor de dispoziție asupra bunurilor societății comerciale.

Nefiind respectate exigențele art. 70

1

din Legea nr. 31/1990, tribunalul a constatat că în lipsa unei hotărâri a adunării generale a asociaților A. SRL, actul de dare în plată a părților sociale deținute de A. SRL în cadrul B. Cluj SRL încheiat în data de 05 mai 2011 este ineficient sub aspect juridic, fiind lipsit de efectele translative de proprietate invocate de J. SRL, prin cererea de intervenție în interes propriu și, respectiv, de pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, prin întâmpinare.

Principiul securității raporturilor juridice invocat de pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca presupune ca oricare cetățean român să evolueze într-un mediu juridic sigur, la adăpost de schimbări legislative inopinate, de reguli diferite pentru situații similare, de interpretări ale actelor juridice contrare normelor juridice imperative care guvernează acele materii. Astfel, nu poate fi vorba despre o aparență de legalitate a actului de dare în plată, respectiv a contractului de garanție reală mobiliară din perspectiva dispozițiilor art. 70

1

care în materia societăților condiționează actele de dispoziție de existența unui mandat special acordat fie de Adunarea Generală a asociaților, fie prin actul constitutiv reprezentantului legal al societății.

Or, în cazul de față toate actele juridice sunt încheiate în numele A. SRL de un reprezentant convențional, dl. G., iar nu de un reprezentant legal care se prevalează la data de 05 mai 2011 de un mandat extrem de generos acordat de un administrator revocat la data de 05 mai 2011, d-na V., fără a exista certitudinea că Adunarea Generală a Asociaților A. din 15 mai 2009 a aprobat în mod expres acest mandat. În plus, din conținutul acestui mandat general nu rezultă împuternicirea care trebuie să fie expresă și specială acordată în unanimitate de asociații A. SRL privind încheierea contractului de garanție reală mobiliară, respectiv a actului de dare în plată și transmitere de părți sociale.

De altfel, este indubitabil faptul că d-l G. nu a avut mandatul reprezentând acordul unanim al asociaților A. SRL pentru transmiterea părților sociale fără niciun beneficiu pentru C. societății J. SRL deoarece, pe de o parte cu ocazia Adunării Generale a Asociaților A. SRL din data de 27 decembrie 2010, asociații majoritari au votat împotriva strategiei de urmat în perioada următoare, raportat la stadiul proiectului "B. Cluj", fiind acordat votul împotrivă și pentru propunerea de ratificare a documentelor încheiate și a activității administratorului unic din 2010; în aceeași ședință în care s-a refuzat ratificarea documentelor și a actelor deja încheiate (respectiv a acordului tripartit din 15 noiembrie 2010, a contractului de garanție reală mobiliară și a memorandumului, ambele din 09 decembrie 2010) s-a votat pentru revocarea administratorului unic, d-na L.

Or, în condițiile refuzului expres și manifestat al asociaților majoritari ai A. SRL de reconversie a proiectului imobiliar B. Cluj SRL cu parcul fotovoltaic este în mod evident abuziv a se aprecia ca fiind legal și în acord cu principiul securității raporturilor juridice că societatea A. SRL a fost legal reprezentată cu ocazia semnării contractului de garanție reală mobiliară și a acordului de dare în plată a părților sociale din 05 mai 2011.

O dovadă în plus în sensul lipsei acordului asociaților A. SRL la transmiterea părților sociale o reprezintă și atacarea în justiție și obținerea efectului propus: lipsirea de efecte juridice a Hotărârii Generale a Asociaților SC B. Cluj SRL nr. 3 din data de 05 iulie 2011 (prin care s-a aprobat transmiterea părților sociale deținute de C. în cadrul acestei societăți către J. SRL). Or, faptul că reclamanta a contestat în justiție această hotărâre AGA este o dovadă explicită a caracterului fraudulos al transmiterii părților sociale, contrar art. 70

1

din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.

Al doilea argument principal pentru care tribunalul a reținut că reclamanta deține calitatea de asociat în cadrul B. Cluj SRL privește nerespectarea de pârâte a dispozițiilor art. 202 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 conform căruia transmiterea părților sociale către persoane din afara societății cu răspundere limitată este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social.

În cazul societății pârâte preluarea părților sociale deținute de reclamantă nu se poate realiza decât cu acordul unanim al SC A. SRL și al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, acord stabilit în cuprinsul unei hotărâri a adunării generale a asociaților.

O asemenea hotărâre AGA a fost adoptată la data de 05 iulie 2011, cu ocazia Adunării Generale a Asociaților societății B. Cluj SRL nr. 3 din 2011. Potrivit pct. 1 al acestei hotărâri s-a aprobat preluarea de către J. SRL a celor 2.758.014 părți sociale deținute de SC A. SRL cu valoare nominală totală de 27.580.140 de lei reprezentând 49 % din totalul capitalului social al SC B. Cluj SRL. Această hotărâre AGA este în prezent lipsită de efecte juridice, fiind constatată nulitatea absolută a acesteia prin Sentința civilă nr. 1217/C/2012 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș în cadrul Dosarului nr. x/2011, hotărâre care se bucură de autoritate de lucru judecat relativă.

În plus, anterior, prin Decizia civilă nr. 3116/2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2011 s-a decis admiterea cererii de ordonanță președințială și a fost dispusă suspendarea Hotărârii AGA nr. 3/2011 a SC B. Cluj SRL până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. x/2011 al Tribunalului Specializat Cluj având ca obiect constatarea nulității absolute a Hotărârii AGA nr. 3/2011 a SC B. Cluj SRL.

Ca urmare, transferul părților sociale nu poate opera din două motive: nu există acordul de voință al A. SRL pentru înstrăinarea părților sociale proprietatea sa și, implicit, nu poate exista nici acordul ambilor asociați ai SC B. Cluj SRL, impus de art. 202 alin. (2).

Astfel, principiul securității raporturilor juridice implică existența unei aparențe solide de legitimitate și de legalitate a situației de fapt ce se pretinde a fi protejată juridic. Deși pârâta B. susține că nefiind atacate actele juridice încheiate de C., aceste acte juridice produc efecte juridice de care trebuie să se țină seama, tribunalul reține că aceste acte, trebuie analizate prin raportare la ansamblul materialului probator supus analizei în cauză. Principiul securității raporturilor juridice reclamă o analiză din perspectiva dispozițiilor legale imperative a acordurilor de care se prevalează pârâții, dar în egală măsură și a hotărârilor judecătorești anterior menționate, iar singura concluzie pe care tribunalul a conchis-o a fost aceea că raportat la ansamblul materialului probator, părțile sociale reprezentând 49% din capitalul social al B. Cluj SRL sunt proprietatea A. SRL, societate care nu și-a manifestat prin niciun act juridic intenția de a transfera părțile sale sociale societății J. SRL; totodată, în lipsa unei hotărâri AGA valide a SC B. Cluj SRL, chiar dacă reclamanta și-ar fi dat acordul nu poate opera transferul de proprietate.

Din acest punct de vedere, reclamanta A. SRL nu a pierdut calitatea de asociat în cadrul societății B. Cluj SRL.

A doua apărare, invocată de această dată de pârâta SC B. Cluj SRL prin concluziile scrise, a privit caracterul litigios al calității de asociat a A. SRL în cadrul primei societăți, din perspectiva existenței pe rolul Tribunalului Specializat Cluj a Dosarului nr. x/2011 având ca obiect opoziția asociatului majoritar din cadrul A. SRL, W. la transmiterea de către C. către J. SRL a părților sociale deținute la B. Cluj SRL. Totodată, s-a arătat că A. nu a contestat în instanță actele de transmitere a părților sociale către J. SRL. Tribunalul a reamintit concluzia anterior expusă: chiar dacă actele juridice de transmitere a părților sociale nu au fost atacate în justiție de reclamantă, aceste acte nu se bucură de efectul juridic pe care îl pretind pârâții: din perspectiva analizei coroborate a înscrisurilor depuse în probațiune, se poate constata că aparența de legalitate este de partea reclamantei întrucât în materia specifică a societăților comerciale, transferul dreptului de proprietate se face în condițiile expres reglementate de art. 70

1

coroborat cu art. 202 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, fiind dovedită cu prisosință lipsa acordului A. SRL încă din 27 decembrie 2010 la sprijinirea reconversiei proiectului imobiliar și a tuturor consecințelor ulterioare. Or, în lipsa oricărei aparențe de legalitate nu se poate invoca cu succes principiul securității juridice fără a se aduce o gravă atingere raporturilor de drept societar reglementate de Legea nr. 31/1990.

În consecință, existența pe rolul instanțelor a opoziției reclamantei P. la transmiterea părților sociale ale A. SRL către J. SRL nu conferă caracter litigios calității de asociat al SC A. SRL, transferul părților sociale neoperând din punct de vedere juridic.

Întrucât reclamanta SC A. SRL are calitatea de asociat în cadrul SC B. Cluj SRL tribunalul a constatat că aceasta are calitatea procesuală activă de a solicita dizolvarea acestei din urmă societăți pentru neînțelegeri grave între asociați.

Analizând excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, tribunalul a respins-o pentru următoarele argumente:

Dizolvarea unei societăți pentru imposibilitatea realizării obiectului său de activitate sau pentru realizarea acestuia reprezintă un caz de dizolvare voluntară a societății, în temeiul hotărârii adunării generale a asociaților; cu toate acestea, asociații unei societăți cu răspundere limitată pot decide oricând modificarea obiectului de activitate. Pe de altă parte, după cum am menționat anterior, atunci când se invocă ca motiv de dizolvare neînțelegerile grave dintre asociați, în jurisprudență s-a admis că se poate cerceta dacă nu cumva neînțelegerile grave dintre asociați conduc la imposibilitatea realizării sau a continuării obiectului de activitate, ceea ce ar atrage incidența dispozițiilor art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990.

Întrucât reclamanta a invocat ambele temeiuri (atât lit. E), cât și lit. B) ca motive de dizolvare a societății, tribunalul a apreciat că poate fi și va fi analizat în ce măsură neînțelegerile grave dintre asociați a condus la imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății B. Cluj SRL, fiind stabilit că instanța este învestită cu soluționarea unei cereri de dizolvare judiciară a societății B. Cluj SRL în temeiul art. 227 lit. e). Strict din această perspectivă, tribunalul a respins ca nefondată excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

Toate celelalte argumente invocate în susținerea excepției inadmisibilității acțiunii din perspectiva noțiunii de obiect de activitate au fost apreciate ca apărări de fapt, nu argumente procedurale, și au fost avute în vedere cu ocazia analizării apărărilor pârâtei.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, în fapt, la data de 28 noiembrie 2006 s-a semnat contractul dintre Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, reprezentat prin primar M., în calitate de autoritate publică și SC A. SRL, în calitate de investitor, contract având ca obiect asocierea părților contractante și înființarea unei noi societăți cu răspundere limitată guvernată de dispozițiile actelor statutare și ale Legii nr. 31/1990 în scopul construirii unui cartier de locuințe în zona N. pe terenul în suprafață de 203 ha aparținând municipiului Cluj-Napoca. Astfel, pentru terenul de 203 ha adus ca aport în natură asociatul Consiliul Local a primit un număr de 51 % din părțile sociale ale SC B. Cluj SRL. Totodată, asociatul privat A. SRL a adus aport în numerar suma de 27.580.140 de lei pentru care a primit 49% din părțile sociale ale SC B. Cluj SRL.

Potrivit cap. 5 al contractului de asociere autoritatea contractantă a garantat că terenul de 203 ha este liber de orice sarcini, este proprietatea sa, iar pe teren se poale construi; pe de altă parte, investitorul și-a asumat obligația că va asigura și garanta obținerea finanțării pentru noua societate necesară construirii ansamblului rezidențial B.; că va asigura executarea investiției și a lucrărilor de construcție la proiectul rezidențial; că deține capacitatea de management și marketing pentru proiectarea execuția și valorificarea edificiilor construite la ansamblul rezidențial; că va preda autorității contractante locuințele sociale pe care s-a obligat a le pune la dispoziția Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca cu titlu gratuit în termen de 30 de luni de la data obținerii autorizației de construire.

Ulterior, astfel cum reiese din art. 4 - 6 al contractului de societate al societății B. Cluj SRL domeniul de activitate al societății cuprinde mai multe categorii: construcții, producție, servicii, comerț intern și import - export, fiind detaliate în art. 6 din statut. Cu toate acestea, obiectul principal de activitate îl reprezintă dezvoltare promovare imobiliară. Potrivit art. 6 din contractul de societate obiectul asocierii părților în temeiul prezentului contract îl constituie construirea unui cartier de locuințe în zona N. pe terenul de 203 ha.

Fără a analiza detaliile tehnice ale ajungerii în impas a proiectului imobiliar, tribunalul a reținut concluziile studiului întocmit de firma de specialitate E. SRL în luna iunie 2009.

Aspectul imposibilității obiective de realizare a proiectului imobiliar B. Cluj a fost reținută atât de asociatul pârâtul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca în data de 14 decembrie 2010 în cadrul Hotărârii Consiliului Local nr. 489/2010, cât și de societatea B. Cluj SRL prin Hotărârea AGA nr. 2 din 20 decembrie 2010.

Or, pentru argumentele de substanță menționate în cuprinsul studiului și asumate în 2010 atât de asociatul pârât Consiliul Local cât și de societatea însăși, tribunalul nu a putut reține culpa reclamantei A. SRL pentru neîndeplinirea uneia dintre obligațiile contractului de asociere, respectiv predarea a 384 de locuințe sociale către Consiliul Local, obligație care presupunea realizarea proiectului imobiliar, fiindcă argumentele invocate mai sus în susținerea imposibilității obiective de realizare a proiectului imobiliar sunt valabile și pentru construirea unui număr de 384 de locuințe sociale. Dacă este exclusă culpa reclamantei pentru nerealizarea proiectului imobiliar privit ca ansamblu, se deduce în mod logic și rezonabil că toate consecințele realizării acestui proiect, deci inclusiv construirea a 384 de locuințe sociale sunt obiectiv imposibil de realizat, toate argumentele invocate de părți fiind perfect valabile și pentru această obligație consistentă care presupune investiție financiară considerabilă. Astfel, apărarea pârâtei B. Cluj potrivit căreia reclamanta își invocă propria culpă este nefondată, și a fost înlăturată de instanță.

Pe de altă parte, propunerea de reconversie a proiectului imobiliar cu realizarea unui parc fotovoltaic pe o suprafață de 197 ha din cele 203 ha a fost agreată de asociatul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, fiind însușită prin Hotărârea nr. 489 din 14 decembrie 2010, însă nu a fost aprobată de asociatul privat, O., care potrivit hotărârii AGA din 27 decembrie 2010 a refuzat reconversia proiectului și a refuzat ratificarea actelor semnate până la acel moment, respectiv acordul tripartit din data de 15 noiembrie 2010, contractul de garanție reală mobiliară și memorandumul din data de 09 decembrie 2010, toate aceste acte asumate în numele A. SRL de un mandatar convențional fiind infirmate de adunarea generală a asociaților din cadrul O.

Cu toată opoziția manifestată din partea asociaților C., totuși atât Consiliul Local cât și grupul de investitori constituiți în SC J. SRL care intenționează a materializa proiectul parcului fotovoltaic au continuat demersurile privind reconversia proiectului imobiliar și, în mod evident, pentru eliminarea A. SRL din cadrul B. Cluj SRL. Astfel, la data de 05 mai 2011 a fost semnat între A. SRL, reprezentat de un mandatar convențional lipsit de aparența de legitimitate (pentru argumentele deja invocate cu ocazia analizării calității de asociat al reclamantei) și SC J. SRL un acord de dare în plată privind transmiterea tuturor părților sociale deținute de A. în cadrul SC B. Cluj SRL.

Totodată, prin Hotărârea nr. 3 din 05 iulie 2011 a AGA din cadrul B. Cluj SRL s-a aprobat preluarea de către J. SRL a părților sociale de 49% deținute de C. în B. Ulterior, această hotărâre a fost desființată prin Sentința civilă nr. 1217/C din 12 octombrie 2012 a Tribunalului Specializat Mureș, iar efectele sale au fost suspendate pe cale de ordonanță președințială potrivit Deciziei civile nr. 3116/2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2011.

În acest moment este evident că asociatul Consiliul Local dorește reconversia proiectului imobiliar în parc fotovoltaic și înlocuirea partenerului privat A. cu SC J. SRL, pe care, potrivit poziției exprimate cu prilejul acordării cuvântului pe fond, pârâtul Consiliul Local îl apreciază ca fiind actualul partener al acestuia în cadrul societății B. Cluj SRL. Pe de altă parte, asociatul A. SRL nu dorește reconversia proiectului imobiliar în parc fotovoltaic și întreprinde multiple demersuri judiciare pentru a-și menține calitatea de asociat în cadrul B.

Astfel, tribunalul a constatat că în cadrul societății cu răspundere limitată B. Cluj SRL lipsește cu desăvârșire intenția comună și convergentă a celor doi asociați C. și Consiliul Local de a conlucra în vederea realizării obiectului de activitate al societății; or, lipsa lui affectio societatis, elementul subiectiv care este de esența societății cu răspundere limitată determină în cazul concret dizolvarea societății cu răspundere limitată.

Au fost probate cu prisosință neînțelegerile grave dintre asociații SC B. Cluj SRL, care au ajuns să încerce eliminarea din afacere a partenerului, să își conteste chiar calitatea de asociat, de partener de afaceri, generând în mod automat o serie de litigii, neavând relevanță cine a promovat aceste litigii, cât timp obiectul acestora privește conduita asociaților, respectiv anulări de hotărâri AGA, opoziții, cereri de intervenție, suspendare efecte hotărâre AGA, astfel cum rezultă din Dosarele nr. x/2011, nr. x/2011, nr. x/2011, nr. x/2011, nr. x/2011 și nr. x/2011.

În plus, tensiunile dintre cei doi asociați se traduc și prin imposibilitatea adoptării hotărârilor AGA având ca ordine de zi aprobarea bilanțului contabil și a contului de profit și pierderi pe anul 2011, descărcarea de gestiune a membrilor consiliului de administrație pentru exercițiul financiar 2011, aspecte care creează dificultăți pentru orice activitate ar încerca să întreprindă societatea, astfel cum rezultă din procesele-verbale ale Adunărilor Generale ale Asociaților din cadrul B. Cluj SRL din data de 29 mai 2012, respectiv din 12 iunie 2012.

Nu în ultimul rând societatea nu mai poate realiza obiectul principal de activitate, respectiv proiectul imobiliar B. din Bd. M., Pășunea Someșeni. Acesta a fost obiectivul principal pentru care s-au asociat cei doi Consiliul local și A. Însă, potrivit art. 4 din contractul de societate al SC B. Cluj SRL coroborat cu art. 6 din Statut societatea B. are și alte obiecte de activitate secundare din categoria construcții, producție, servicii, comerț intern și import-export. Astfel, există identitate între obiectul principal de activitate al societății B. Cluj SRL și obiectul contractului de asociere; pe de altă parte, obiectul principal de activitate nu mai poate fi realizat în mod obiectiv, dar părțile nu au căzut la învoială cu privire la înlocuirea obiectului de activitate inițial cu un altul. Din contră neînțelegerile grave dintre asociați se datorează lipsei acordului cu privire la înlocuirea obiectului principal de activitate cu un alt obiect, prevăzut în statutul și contractul de societate al SC B. Cluj SRL.

De asemenea, asociații SC B. Cluj SRL nu au adoptat o hotărâre a adunării generale care să privească dizolvarea societății datorită imposibilității realizării obiectului de activitate. Astfel, cazul de dizolvare prevăzut de dispozițiile art. 227 lit. b) nu este incident în cauză dar, pe de altă parte, neînțelegerile dintre părți au fost cauzate și de imposibilitatea acordului cu privire la reconversia proiectului imobiliar în alt proiect, neînțelegeri care ulterior au degenerat în intenția Consiliul Local Cluj și a noilor săi parteneri de excludere a A. SRL din societatea B. Cluj SRL, cu lot cortegiul de litigii declanșate începând din 2011.

Reținând incidența dispozițiilor art. 227 lit. e), tribunalul a constatat că există neînțelegeri grave între cei doi asociați, aspecte care rezultă din pozițiile procesuale exprimate, din multiplele litigii aliate între cei doi asociați, din imposibilitatea adoptării oricărei hotărâri AGA, toate acestea converg spre lipsa oricărei intenții a reclamantei și a pârâtului de a mai conlucra în vederea obținerii de profit, scopul principal fiind imposibil de realizat, obiectiv vorbind, iar o posibilă reconversie a obiectului principal de activitate nu este asumată bilateral. Lipsa unui obiect concret de activitate pe fondul neînțelegerilor grave dintre asociați sunt motive temeinice care să justifice dizolvarea societății.

Pe de altă parte, plecând de la buna-credință care se prezumă, tribunalul nu a reținut niciun interes ascuns al reclamantei care, fiind asociat în cadrul unei societăți comerciale cu răspundere limitată constată că obiectul principal de activitate nu mai poate fi realizat din motive obiective, că partenerul de afaceri încearcă eliminarea sa din societate fără niciun beneficiu, deși a aportat o sumă considerabilă, de 27.580.140 de lei și deține 49% din părțile sociale ale societății și, în final, solicită dizolvarea societății, constatând dispariția oricărei affectio societatis.

Astfel, potrivit art. 227 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990 tribunalul a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâții SC B. Cluj SRL și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și a dispus dizolvarea societății SC B. Cluj SRL înmatriculată la ORC de pe lângă Tribunalul Cluj.

În temeiul art. 274 C. proc. civ. s-a dispus obligarea pârâților, în cote egale, la plata sumei de 39,3 lei și a sumei de 7.500,76 de euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

Prin Decizia civilă nr. 138 din 4 februarie 2015, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins apelurile declarate de pârâții SC B. Cluj SRL și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentinței civile nr. 1606 din 3 iunie 2013, pronunțată în Dosarul nr. x/2012 de Tribunalul Specializat Cluj.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, următoarele:

Prin apelul pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca s-a solicitat modificarea în tot a Sentinței civile nr. 1606/2013 și a încheierii de ședință din data de 29 aprilie 2013 atacate în sensul respingerii cererii de dizolvare a SC B. Cluj SRL promovată de reclamanta SC A. SRL, a admiterii cererii de intervenție formulată de SC J. SRL și a admiterii cererilor de suspendare a judecării cauzei formulate de pârâți, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, pârâtul a arătat, referitor la cererea de suspendare a judecării prezentului litigiu, că la judecarea fondului cauzei au fost formulate de către pârâți cereri de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. x/2011 având ca obiect constatarea nulității absolute a Hotărârii AGA a SC B. Cluj SRL nr. 3/2011, cauza fiind soluționată doar pe fond de către Tribunalul Comercial Mureș, precum și a Dosarului nr. x/2011 având ca obiect Opoziția din partea W. la transmiterea de A. a tuturor părților sociale deținute la B., aflată pe rolul Tribunalului Specializat Cluj. Cererile au fost respinse de instanța de fond, motiv pentru care înțeleg să le reitereze cu ocazia formulării prezentului apel.

Potrivit dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. "instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecății". În aplicarea acestor dispoziții legale, dreptul de care atârnă dezlegarea prezentei pricini este calitatea reclamantei SC A. SRL de a fi sau nu asociat al SC B. Cluj S.R.L.

Astfel, cel mai important aspect este referitor la faptul că SC A. SRL poate promova cererea ce face obiectul prezentei pricini doar dacă are calitate de asociat al pârâtei SC B. Cluj SRL Ori, această problemă era (la data promovării acțiunii) și este (la fel în prezent) un aspect contestat, care face obiectul unor litigii nesoluționate irevocabil.

Continuarea judecății prezentei cauze sau o eventuală soluționare a prezentei pricini pot și trebuie să fie făcute în prezența părților care justifică și dovedesc condițiile procesuale cerute prin lege. Aceasta presupune în primul rând clarificarea aspectului privind calitatea de asociat al reclamantei SC A. SRL Aceasta este cerința cerută și prin prisma principiului siguranței și securității raporturilor juridice.

Având în vedere caracterul juridic al raporturilor care guvernează Societățile cu Răspundere Limitată (societăți mixte, având caracter deopotrivă de capital și de persoane) dizolvarea unei astfel de persoane juridice este posibilă a fi dispusă doar la solicitarea și pentru motive invocate de unul dintre asociați. În caz contrar, hotărârea judecătorească (pronunțată într-un astfel de litigiu care ar fi promovat de o persoană despre care ulterior s-ar dovedi că nu ar avea calitatea de asociat) ar aduce grave atingeri siguranței și securității raporturilor juridice care guvernează Societățile cu Răspundere Limitată.

În concluzie, pârâtul consideră că se impune a se constata că deopotrivă în considerarea obiectului litigiilor de care depinde soluționarea prezentei cauze (Dosarul nr. x/2011 pe rolul Tribunalului Specializat Mureș și Dosarul nr. x/2011, aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj) dar și în considerarea principiului siguranței și securității raporturilor juridice, se impune suspendarea judecării prezentei cauze, până la soluționarea irevocabilă a cauzelor care fac obiectul Dosarului nr. x/2011 și a Dosarului nr. x/2011, motiv pentru care solicită admiterea prezentei cereri de suspendare.

Pe fondul cauzei, apelantul a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

În speță, SC B. Cluj SRL - prin modalitatea în care s-a efectuat selectarea investitorului privat de către Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și cu care s-a decis constituirea ulterioară a societății comerciale -este o întreprindere publică, caz în care conceptul de affectio societatis este mult estompat, dispozițiile Legii nr. 31/1990 aplicându-se restrictiv.

Actul care a stat la baza voinței Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca de a se asocia și a constitui această societate comercială a fost H.C.L. nr. 305 din 20 aprilie 2006 privind constituirea unei societăți comerciale înființate în vederea construirii unui cartier de locuințe în zona Bulevardul M. municipiul Cluj-Napoca. La art. 5 al acestei hotărâri s-a precizat că selectarea investitorului privat interesat în constituirea societății comerciale să se facă în funcție de numărul de locuințe colective care vor fi predate etapizat până la finalizarea investiției Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, locuințe cu caracter social.

În aceste condiții, este evident că, în speță, asocierea nu a intervenit intuitu personae, respectiv luându-se în considerare calitățile personale ale celor care au vrut să pună ceva în comun, ci a intervenit ca urmare a ofertei mai avantajoase pentru autoritatea locală înaintată de intimata SC A. SRL. Față de acestea se poate afirma faptul că acest caracter intuitu personae este mult atenuat, societatea fiind o întreprindere publică, caz în care situațiile în care se poate solicita dizolvarea societății comerciale diferă față de cererea de dizolvare obișnuită, formulată față de o societate comercială cu răspundere limitată.

Ca un argument în plus, având în vedere faptul că asociatul majoritar al SC B. Cluj SRL este Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, pârâtul a susținut că această societate este una de interes public local, având în vedere în acest sens dispozițiile art. 36 pct. 3 lit. c) din Legea nr. 215/2001.

În ceea ce privește neînțelegerile grave între asociați, în strânsă legătură cu conceptul de affectio societatis, apelanta a susținut că instanța de fond este într-o profundă eroare când face aceste afirmații.

Pe de o parte, între SC A. SRL și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca existau, în afara prezentului litigiu, doar două litigii pe rolul instanțelor judecătorești.

Pârâtul apreciază că asociatul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a acționat în cadrul SC B. Cluj SRL în considerarea interesului public, ce prevalează și în cazul în care o autoritate locală decide înființarea unor societăți comerciale, în acord cu art. 17 din Legea nr. 215/2001.

În cadrul motivării hotărârii atacate, instanța de fond a analizat excepția inadmisibilității cererii de dizolvare întemeiată pe dispozițiile art. 227 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, excepție ridicată de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. Recunoaște instanța de fond faptul că dizolvarea unei societăți comerciale în temeiul mai sus amintitului text de lege reprezintă în fapt un caz de dizolvare voluntară, concluzia ce se deduce din susținerea instanței de fond fiind aceeași cu cele arătate de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, respectiv faptul că dizolvarea întemeiată pe textul de lege al art. 227 alin. (1) lit. b) nu poate fi pronunțată de o instanță de judecată.

Însă apreciază instanța de fond că acest caz de dizolvare poate fi analizat prin prisma existenței unor neînțelegeri grave între asociați ce ar conduce la imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății.

Pârâtul apreciază că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția invocată și a analizat acest temei al cererii de dizolvare.

Mai mult, analizarea motivului de dizolvare prevăzut de art. 227 alin. (1) lit. b) prin prisma prevederilor art. 227 alin. (1) lit. e) nu a fost solicitat de intimată prin cuprinsul acțiunii introductive și nici nu rezultă din motivarea acesteia. Așa cum se poate observa din acțiunea introductivă, motivul de dizolvare prevăzut de art. 227 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 a fost menționat de intimată distinct față de motivul de dizolvare prevăzut de art. 227 alin. (1) lit. c), voința acesteia de a fi analizat motivul de dizolvare ca motiv de sine stătător fiind evidentă.

Raportat la discuția de fond asupra imposibilității realizării obiectului de activitate al asocierii, se impune a fi făcute câteva observații.

Reține instanța de fond faptul că aspectul imposibilității obiective de realizare a proiectului imobiliar B. Cluj a fost reținută atât de asociatul pârât Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca în data de 14 decembrie 2010 în cadrul Hotărârii Consiliului Local nr. 489/2010 cât și de societatea B. Cluj SRL prin Hotărârea AGA nr. 2 din 20 decembrie 2010. Arată instanța de fond că argumentele de substanță privind aceste aspecte sunt reținute în cuprinsul studiului întocmit de firma de specialitate E. SRL în luna iunie 2009, din care rezultă aspecte care exclud culpa părților asociate. Arată instanța că nu poate reține culpa asociatului SC A. SRL pentru neîndeplinirea uneia dintre obligațiile contractului de asociere, respectiv predarea a 384 de locuințe sociale către Consiliul Local.

A apreciat pârâtul că instanța de fond a reținut distorsionat întreaga situație de fapt ce a condus la nerealizarea proiectului imobiliar și, mai grav, a exonerat de orice culpă pe responsabilul direct cu generarea acestei situații. respectiv SC A. SRL.

Prin H.C.L. nr. 305 din 20 aprilie 2006 privind constituirea unei societăți comerciale înființate în vederea construirii unui cartier de locuințe în zona Bulevardul M., Municipiul Cluj-Napoca s-a aprobat participarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca la constituirea mai sus amintitei societăți, contribuția municipalității fiind cu un teren în suprafață de 203 ha care urma să fie afectat investiției.

La art. 5 al acestei hotărâri s-a precizat că selectarea investitorului privat interesat în constituirea societății comerciale să se facă în funcție de numărul de locuințe colective care vor fi predate etapizat până la finalizarea investiției Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, locuințe cu caracter social.

S-a mai precizat în cuprinsul art. 6 faptul că investitorul privat participant la societatea comercială va asigura din fonduri proprii realizarea cartierului de locuințe, cartier ce va cuprinde un număr minim de 650 locuințe individuale, 250 locuințe colective etc.

În urma parcurgerii procedurii de identificare a investitorului privat, s-a hotărât asocierea cu investitorul A. SRL, aprobându-se prin H.C.L. nr. 707 din 07 noiembrie 2006 Contractul cadru încheiat între Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și SC A. SRL, Contractul de societate și Statul societății comerciale ce urma să se înființeze. Astfel, a luat naștere SC B. Cluj SRL, în care Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca era asociat cu 51% părți sociale, iar A. 49%.

Preliminar, este de reținut faptul că selectarea investitorului privat s-a făcut raportat la cel care s-a angajat la a preda cu titlul gratuit cel mai mare număr de locuințe Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, locuințe ce urmau să aibă statul de locuințe sociale.

Aportul social subscris și vărsat în natură al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca în noua societate a fost 28.705.860 RON, constând în teren în suprafață de 203 ha, situat în municipiu

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-06-09
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1120/2016
Decizia nr. 1120/2016 Prin Decizia nr. 106 din 27 ianuarie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/1/2015, au fost admise recursurile declarate de recurenții-pârâți Consiliul Local al M
ÎCCJ 2016-10-05
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1577/2016
judecare, prin Decizia nr. 650/2015 din 30 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3164/63/2010**, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis apelul formulat de reclamantul A., împotriva Sentinței nr. 2486/2011 din data de 2 iu
ÎCCJ 2015-02-24
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 598/2015
Decizia nr. 598/2015 Prin acțiunea înregistrată la 12 iunie 2009, în Dosarul nr. x/83/2009 al Tribunalului Satu Mare, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții B. și SC C. SRL, solicitând excluderea pârâtului de rândul 1 din societatea co
ÎCCJ 2006-04-06
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1412/2006
principiul salvgardării societății în toate situațiile în care este posibilă ca soluție prioritară și dominantă în raport cu soluția distructivă a dizolvării. În consecință, în temeiul art. 304 pct. 9, pârâții SC F.M.P. SRL Baia Mare, P.C.S
ÎCCJ 2019-11-05
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1949/2019
Asupra recursului de față, constată și reține următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 25 noiembrie 2014 sub nr. x/2014, reclamanta A., în contradictoriu cu pâ
Sursă