ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 131/RC/2016

Deliberând asupra fondului cererii de recurs în casație, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 222 din 21 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/118/2013, Tribunalul Constanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A., prin avocat ales.

În baza art. 386 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. din:

- infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 (parte vătămată B.) în infracțiunea prev. de art. 210 alin. (1) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 43 alin. (5) C. pen.

- infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 (parte vătămată C.) în infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 211 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) C. pen.

- proxenetism prev. de art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 37 lit. b) C. pen. (părți vătămate B. și C., inculpata D.) în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) C. pen.;

toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.

În baza art. 210 alin. (1) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 43 alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (parte vătămată B.), a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

În baza art. 67 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), f) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 211 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (parte vătămată C.), a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

În baza art. 67 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), f) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (inculpata D.), a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.

În baza art. 67 C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), f) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen. din 1969, a contopit pedepsele aplicate, hotărându-se că, în final, inculpatul A. va executa pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b), f) C. pen., după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la 12 iunie 2013 la 21 martie 2014.

În baza art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. (1) C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.

A respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauțiune, ca neîntemeiată.

A luat act că C. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 25 C. proc. pen. și art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1349, art. 1357 și urm. C. civ.:

- a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 15.000 RON către partea civilă B., reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune morale.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a dispus confiscarea sumei de 350 RON depusă la D.G.F.P.M.B., potrivit chitanței din 17 iunie 2013.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., a dispus confiscarea următoarelor bunuri:

- laptop și încărcător aflat în plic sigilat cu sigiliul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța;

- hard disk 250 GB, provenind de la un laptop, și un stick de memorie de culoare verde, ambalate după efectuarea percheziției informatice într-un plic sigilat cu sigiliul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța;

- un telefon marca X; un telefon mobil marca Y, aflate într-un plic sigilat cu sigiliul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., a dispus confiscarea și distrugerea următoarelor bunuri:

- 10 cartele SIM;

- un suport de cartelă;

- un ambalaj provenit de la o cartelă SIM pe care era inscripționat numărul de telefon 1;

- un suport de cartelă;

- un ambalaj provenit de la o cartelă SIM pe care era inscripționat numărul de telefon 2;

- un dispozitiv USB stick, ce conține o cartelă SIM;

- componentele unui telefon mobil marca Z.

A dispus atașarea la dosarul cauzei a mijloacelor de probă aflate în plicul sigilat cu sigiliul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, care conține următoarele mijloace de probă:

- agendă cu copertă de culoare roz;

- fotografie color în care se află A. și D.;

- fotografie color în care se află A. și patru persoane de sex masculin;

- bucată de hârtie pe care este notat un nume și un număr de telefon;

- bucată de hârtie pe care este notat numărul de telefon 3 și o adresă;

- 4 coli tip A4 ce conțin „Anexă contractuală - detalii” număr 4, emis pe numele D., pentru terminalul mobil marca X;

- fotografie color, ruptă în două bucăți, în care se află A. și o persoană de sex feminin despre care acesta a afirmat că se numește C.;

- o bucată de hârtie conținând însemnări olografe.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, Tribunalul Constanța a reținut următoarele:

Cu privire la infracțiunea de proxenetism comisă de către inculpat, vizând-o pe inculpata D., Tribunalul a reținut următoarele:

Inculpatul A., în luna mai 2013, a mai recrutat-o pe D., născută la data de 17 octombrie 1994, căreia i-a înlesnit practicarea prostituției, asigurându-i cazarea într-un apartament, materialele necesare, i-a furnizat clienți și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către aceasta, însușindu-și sumele de bani astfel obținute.

În luna mai 2013, inculpata D. presta servicii tip „videochat” și locuia efectiv în municipiul Constanța, unde își desfășura activitatea.

Aceasta a fost recrutată de către inculpatul A. prin aceeași metodă prin care le-a recrutat și pe părțile vătămate E. și C., respectiv metoda „loverboy”.

Inițial, inculpatul A. întreținea acte sexuale cu aceasta atunci când partea vătămată C. era plecată din apartamentul în care locuia cu acesta, iar, ulterior, a cazat-o și pe inculpata D. în același apartament.

Ulterior, la data de 27 mai 2013, inculpata D. a părăsit apartamentul în care locuia împreună cu inculpatul și a închiriat singură un apartament. Aceasta a fost ajutată de către un client care i-a împrumutat bani în acest sens (martorul F.). Inculpata D. a păstrat, însă, relația cu inculpatul A. și a continuat să practice prostituția în folosul acestuia.

De altfel, după plecarea părții vătămate C. din apartamentul situat în municipiul Constanța, ca urmare a temerii că-l va reclama la poliție, însuși inculpatul A. s-a ascuns o perioadă de timp în apartamentul în care practica prostituția inculpata D. Inculpatul chiar a plecat cu trenul, pentru câteva zile, în localitatea Deva, unde cunoștea, de pe un site de socializare, o tânără.

Pentru racolarea persoanelor de sex feminin cu care inculpata D. întreținea acte sexuale în schimbul unor sume de bani erau postate anunțuri pe internet.

Inculpata D. a folosit mai multe numere de telefon care au fost menționate în anunțuri, respectiv: 5, 6 și 7. Acesta din urmă a fost folosit inițial de către partea vătămată C., însă, din data de 25 mai 2013, a fost preluat de către inculpata D.

Astfel, au fost identificate mai multe anunțuri prin care se ofereau vădit servicii sexuale în schimbul unor sume de bani.

Sumele de bani obținute de către inculpata D. din practicarea prostituției au fost însușite de către inculpatul A. Din convorbirile telefonice rezultă că, după ce a plecat de la studioul de video-chat și s-a mutat cu inculpatul și partea vătămată C., în circa trei zile, aceasta a obținut, din practicarea prostituției, suma de 4.000 RON.

Inculpata D. a locuit doar câteva zile în apartamentul de pe str. x, după care a revenit să locuiască împreună cu inculpatul A. în apartamentul de pe Aleea x.

Inculpata D. a continuat să practice prostituția până la data de 12 mai 2013, când a fost efectuată percheziția domiciliară.

S-a reținut că situația de fapt arătată mai sus rezultă din următoarele mijloace de probă:

- declarația inculpatei D., care a confirmat situația de fapt reținută în cauză;

- declarația părții vătămate C., din cursul urmăririi penale, care a confirmat situația de fapt reținută în cauză;

- declarația martorului F., care a locuit o perioadă de timp în apartamentul închiriat de către inculpat, dar și în apartamentul închiriat de către inculpată;

- declarația martorului G., taximetrist de profesie, prin care a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul A., acesta solicitându-i să o sune pe inculpata D. și să îi ducă un buchet de flori, aceasta locuind pe str. xxx. Ulterior, martora a transportat-o de mai multe ori pe învinuita D. Într-una din nopți, a luat-o pe aceasta din localitatea Costinești și a transportat-o până în municipiul Constanța, la un bloc de pe Aleea x.

- declarația martorului H., care a declarat că, în ziua de 22 mai 2013, a sunat la numărul de telefon 7 pe care l-a luat dintr-un anunț postat pe internet și s-a deplasat la un apartament situat la etajul 3 al unui bloc. Martorul a întreținut acte sexuale în schimbul sumei de 200 RON cu inculpata D., pe care a recunoscut-o din fotografie. Aceasta i-a spus că mai avea o colegă care era plecată la un „american” (n.n.: martorul I.).

- declarația martorului F., din care a rezultat că a cunoscut-o pe inculpata D. ca prostituată și că a întreținut de mai multe ori acte sexuale cu aceasta, în schimbul unor sume de bani (300 RON, 500 RON, 100 RON), la locuința sa, dar și într-un apartament situat la etajul 3 al unui bloc situat pe Aleea x.

La un moment dat, inculpata D. i-a spus martorului că s-a certat cu colega de apartament, care practica și ea prostituția, și că voia să își închirieze un apartament. Martorul a ajutat-o pe învinuită să își închirieze un apartament pe str. x din municipiul Constanța și să își mute bagajele în acel imobil.

- declarația martorului J., taximetrist de profesie, care a declarat că l-a cunoscut la începutul lunii iunie pe inculpatul A., pe care l-a transportat până pe Aleea x, la un bloc, de unde a luat o fată pe care a transportat-o pe str. xx, unde aceasta s-a întâlnit cu un bărbat (n.n.: martorul F.) căruia i-a cerut suma de 200 RON, însă acesta i-a dat doar 12 RON. Înainte, l-a lăsat pe inculpat în dreptul unui magazin, iar după ce tânăra s-a întâlnit cu acel bărbat, l-a luat din nou pe inculpat în mașină.

Martorul a mai declarat că inculpatul A. i-a lăsat la un moment dat două numere de telefon, respectiv 3 și 8, solicitându-i să îl sune dacă află pe cineva interesat să închirieze un apartament pe str. x.

- declarația inculpatului A. care a confirmat că învinuita a locuit în apartamentul închiriat de el și că aceasta a practicat prostituția, însă a negat faptul că el a recrutat-o, i-a înlesnit practicarea prostituției și că a tras foloase de pe urma acestei activități;

- anunțurile postate pe internet, în vederea racolării persoanelor cu care inculpata D. întreținea acte sexuale, în schimbul unor sume de bani.

Astfel, au fost identificate mai multe anunțuri postate, începând cu data de 10 mai 2013, pe o adresă de anunțuri pe internet la categoria Matrimoniale, sub-categoria „De la Fete pentru Băieți”, având titlurile „NoUtAtE”, „Ceva deosebit!” și textele „Nu am sa-ti spun prea multe, ci am sa te las pe tine sa ma descoperi, sfatul meu este următorul: vrei sa te simți cel mai satisfăcut ??? ,formeaza-mi numărul!!!;)”, „SENZUALITATEA, FEMINITATEA ȘI BUNUL SIMT SUNT CALITĂȚILE CARE MA CARACTERIZEAZĂ. DACA EȘTI UN BĂRBAT CARE SE RESPECTA ȘI ȘTIE SA APRECIEZE O ESCORTA ATUNCI AȘTEPT TELEFONUL TAU. întâlnirea cu mine va fi una magica, speciala și de neuitat!”; „Sfatul meu este sa ma suni, cat poți de repede:) nu vei avea parte de, dezamăgiri ...ba chiar vei fii....SURPRINS”; „SENZUALITATEA, FEMINITATEA ȘI BUNUL SIMT SUNT CALITĂȚILE CARE MA CARACTERIZEAZĂ.. DACA EȘTI UN BĂRBAT CARE SE RESPECTA ȘI ȘTIE SA APRECIEZE O ESCORTA ATUNCI AȘTEPT TELEFONUL TA U. întâlnirea cu mine va fi una magica, speciala și de neuitat!”.

Având în vedere conținutul anunțurilor, fotografiile atașate acestora, precum și sumele de bani menționate, s-a constatat, fără îndoială, că D. oferea servicii sexuale în schimbul unor sume de bani.

- convorbirile și comunicările telefonice interceptate în cauză.

Inculpata D. a utilizat posturile telefonice mobile cu numerele 5, 6 și 7, pentru a racola persoanele cu care întreținea actele sexuale în schimbul unor sume de bani. Aceste numere de telefon au fost menționate în conținutul anunțurilor.

Prin autorizația din 21 mai 2013 a Tribunalului Constanța s-a dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor efectuate de la postul telefonic cu numărul 6, utilizat de către D., pentru o durată de 30 de zile, de la data de 21 mai 2013 până la data de 19 iunie 2013.

Prin autorizația din 21 mai 2013 a Tribunalului Constanța, s-a dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor și comunicărilor efectuate de la postul telefonic cu numărul 7, utilizat la data autorizării de către partea vătămată C., pentru o durată de 30 de zile, de la data de 21 mai 2013 până la data de 19 iunie 2013.

Din conținutul convorbirilor și comunicărilor interceptate rezultă, fără îndoială, că inculpata D. practica prostituția și că A. îi înlesnea practicarea prostituției și trăgea foloase de pe urma acestei activități.

Cu referire la activitatea de traficare a victimelor E. și C., de către inculpatul A., Tribunalul a reținut următoarele:

La data de 14 ianuarie 2013, partea vătămată E. a formulat o plângere împotriva inculpatului A. cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

Partea vătămată a declarat că l-a cunoscut pe inculpat în vara anului 2012 și că a început o relație de prietenie, pe parcursul căreia inculpatul i-a oferit diverse cadouri, precum și un inel de logodnă, cerând-o în căsătorie.

În acest mod, inculpatul i-a câștigat încrederea persoanei vătămate. La sfârșitul lunii septembrie 2012, partea vătămată, întrucât s-a îndrăgostit de inculpat, a acceptat să-l însoțească pe acesta în Germania, unde i-a spus că are afaceri.

Astfel, la data de 30 septembrie 2012, inculpatul și partea vătămată au plecat în Germania. În Frankfurt, cei doi au fost așteptați de martorul K., care i-a condus la un hotel.

Partea vătămată E. și inculpatul A. au locuit împreună cu martorul K. și cu prietena acestuia, care, după cum a aflat, practica prostituția într-un club tip FKK.

La începutul perioadei petrecute în Germania cei doi au cheltuit banii cu care venise A. din țară, fapt pentru care inculpatul A. i-a solicitat persoanei vătămate să se prostitueze, motivând că afacerile i-au mers prost și că nu mai avea bani pentru a se deplasa în Irlanda sau pentru a se întoarce în România.

Întrucât partea vătămată E. a refuzat, inculpatul A. a exercitat acte de violență fizică și psihică asupra acesteia, determinând-o astfel să se prostitueze.

În perioada următoare, timp de aproximativ o săptămână, partea vătămată a practicat prostituția într-un club, banii astfel obținuți fiind luați de către inculpatul A.

Partea vătămată a declarat că în prima zi a întreținut acte sexuale cu 7 bărbați, obținând suma de 280 euro, din care suma de 95 euro a revenit clubului, iar în decursul acelei săptămâni a obținut aproximativ 3.000 euro.

Întrucât partea vătămată a refuzat să mai meargă la acel club, întrucât a fost mușcată de un client, inculpatul A. a dus-o pe aceasta la un alt club, situat la aproximativ 30 km de localitatea Worms, unde a practicat prostituția 3-4 zile, timp în care a obținut suma de aproximativ 2.000 euro.

Partea vătămată a mai arătat că era însoțită până la club de către inculpatul A. care îi lua și banii obținuți din practicarea prostituției.

Întrucât la alte două cluburi la care au fost nu erau clienți, inculpatul a hotărât să meargă în Irlanda.

Astfel, inculpatul și partea vătămată au plecat la sfârșitul lunii octombrie 2012 în Dublin, unde au locuit într-un apartament împreună cu vărul inculpatului, numitul L. și cu numita M., care practica și ea prostituția.

Inculpatul A. i-a făcut părții vătămate fotografii erotice pe care le-a atașat anunțurilor postate pe un site cu scopul racolării clienților în vederea practicării prostituției, după care s-au mutat la hotel. Tot inculpatul i-a cumpărat părții vătămate o cartelă SIM cu numărul 9, pentru a putea fi contactată de clienți.

Timp de o lună, partea vătămată a practicat prostituția, întreținând zilnic acte sexuale cu clienții, obținând, potrivit declarației acesteia, aproximativ 20.000 euro.

Partea vătămată a declarat că inculpatul A. o bătea atunci când îi cerea acestuia să se întoarcă acasă.

În continuare, partea vătămată s-a prostituat timp de aproximativ o săptămână, fiind cazată împreună cu inculpatul la hotel, obținând suma de 10.000 euro, după care inculpatul A. a cazat-o la hotel, unde, timp de 4-5 zile, a practicat prostituția.

Ulterior, inculpatul A. a închiriat un apartament în localitatea Kildare Sallins, aflată în apropierea orașului Dublin. Timp de o săptămână, partea vătămată a practicat prostituția, obținând suma de 10.000 euro.

La data de 04 decembrie 2012, inculpatul A., partea vătămată E. și numita N., aceasta din urmă practicând și ea prostituția în apartament, s-au întors în România.

A mai declarat partea vătămată că, înainte de a pleca spre România, inculpatul A. a bătut-o.

După întoarcerea în România, inculpatul A. a cheltuit banii cu care venise din Irlanda (7.000 euro), astfel că i-a solicitat persoanei vătămate să plece din nou în Irlanda, pentru a practica prostituția. Acesta a bătut-o și a amenințat-o de mai multe ori, determinând-o în acest fel să plece în Irlanda.

începând cu data de 13 decembrie 2012, timp de patru zile, partea vătămată E. a practicat prostituția fiind cazată la hotelul din Dublin, obținând suma de 2.000 euro, din care suma de 1.000 euro a trimis-o inculpatului A.

În continuare, în perioada 16-26 decembrie 2012, partea vătămată a practicat prostituția, fiind cazată într-un apartament din localitatea Kildare Sallins, obținând suma de 6.000 euro, din care a trimis inculpatului suma de 1.600 euro.

La data de 26 decembrie 2012, partea vătămată E. s-a întors în România.

Inculpatul A. a amenințat-o pe partea vătămată că îi va spune mamei sale cele întâmplate, determinând-o astfel să se întâlnească cu acesta. Inculpatul a bătut-o, întrucât aceasta nu voia să îi dea suma de 650 euro pe care partea vătămată îi mai avea, iar ulterior, în luna ianuarie 2013, i-a amanetat un telefon mobil oferit cadou părții vătămate de către mama sa. Și cu acea ocazie inculpatul a bătut-o.

La începutul lunii ianuarie 2013, inculpatul A. i-a solicitat părții vătămate să se prostitueze în municipiul Constanța, întrucât aceasta a refuzat să se mai deplaseze în Irlanda. Inculpatul i-a solicitat să locuiască în acest sens într-un apartament, împreună cu o minoră, numita O. Întrucât partea vătămată a refuzat, acesta a bătut-o.

La data de 12 ianuarie 2013, partea vătămată E. i-a relatat mamei sale cele întâmplate, iar apoi a formulat plângerea penală împotriva inculpatului.

La sfârșitul lunii ianuarie 2013, partea vătămată a fost din nou constrânsă de către inculpat să se prostitueze, fiind cazată de către acesta. Inculpatul locuia împreună cu partea vătămată și posta anunțuri pe internet, folosind fotografiile efectuate în Irlanda.

După aproximativ o săptămână, partea vătămată a fugit.

Ulterior, în ziua de 31 martie 2013, partea vătămată E., aflându-se în municipiul Constanța, s-a întâlnit cu inculpatul A., care a încercat să o ia cu el în mașină. Întrucât partea vătămată s-a opus, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri, acesta solicitându-i să-și retragă plângerea formulată.

Audiată în cursul cercetării judecătorești, partea vătămată E. a menținut în totalitate declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Declarațiile persoanei vătămate E. sunt susținute de declarațiile martorilor K., P. și Q.

Audiat în cursul urmăririi penale, martorul K. a declarat că, în luna august sau septembrie 2012, inculpatul A. a venit în Germania, însoțit de partea vătămată E., pe care i-a prezentat-o ca fiind prietena și viitoarea lui soție, cu intenția de a-și căuta un loc de muncă. Au locuit împreună în jur de 3-4 zile, timp în care, a declarat martorul, cei doi se certau des și făceau multă gălăgie, iar inculpatul A. exercita acte de violență asupra părții vătămate. A declarat martorul că a auzit, la un moment dat că A. voia să o ducă pe partea vătămată să lucreze la un club de noapte.

Audiat în cursul cercetării judecătorești, martorul K. a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale.

Declarația martorului K. nu susține declarația inculpatului, potrivit căreia B. putea fără nici un ajutor să se angajeze pe teritoriul Germaniei, într-un club de noapte, acesta declarând că E. nu vorbea limba germană, iar în Germania, pentru a te descurca și a-ți găsi un loc de muncă, trebuie să vorbești limba germană, și că, în aceste condiții, aceasta nu se putea descurca singură, în sensul găsirii unui loc de muncă într-un club de noapte de pe teritoriul Germaniei în care să practice prostituția. A declarat martorul că din Germania cei doi au plecat în Irlanda.

Audiat în cursul urmăririi penale, martorul Q. a declarat că l-a transportat pe inculpatul A. și pe partea vătămată în luna decembrie 2012 la Aeroportul Otopeni, iar înainte să plece spre București, a asistat în apartamentul din municipiul Constanța, în care locuia inculpatul, la o scenă în care acesta se certa cu partea vătămată, aceasta îi spunea inculpatului că nu vrea să mai plece, iar el a lovit-o cu pumnii și picioarele. Martorul a precizat că partea vătămată urma să plece în Irlanda.

Audiat în cursul cercetării judecătorești, martorul Q. a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale, susținând faptul că, înainte să plece spre București, i-a găsit pe cei doi în apartament certându-se, a auzit-o pe E. spunându-i inculpatului că nu mai vrea să plece la muncă, reacția inculpatului fiind una violentă; totodată, a auzit-o pe partea vătămată spunând că vrea să-și ia bagajul să plece la mama ei acasă.

Martora P. a declarat că a avut o relație cu inculpatul, la începutul anului 2013, însă i-a pus punct, întrucât și-a dat seama că inculpatul încerca să profite de ea.

Din declarația martorei R., din cursul urmăririi penale, rezultă că, în luna decembrie 2012, l-a cunoscut pe inculpatul A. și a ieșit în oraș, împreună cu acesta, de câteva ori; astfel, a aflat de la inculpat că prietena acestuia se afla în Irlanda, unde practica prostituția, iar banii astfel obținuți îi trimitea acestuia.

A mai declarat martora că inculpatul A. i-a spus că mama lui E (pe care a recunoscut-o din fotografie ca fiind partea vătămată E.) a formulat o plângere la poliție împotriva sa și că se aștepta din moment în moment să fie arestat.

Martora a cunoscut-o, ulterior, și pe partea vătămată C., dar și pe D.

Audiată în cursul cercetării judecătorești, martora a arătat că menține declarația dată în cursul urmăririi penale, precizând că aspectele consemnate în declarație sunt reale.

A arătat martora că după aproximativ 1-2 luni după ce l-a cunoscut pe inculpat, a cunoscut-o și pe iubita acestuia, iar din câte a putut observa, aceasta îl iubea pe A. și era în stare să facă orice pentru el.

Când l-a cunoscut pe inculpat, acesta avea bani și apărea ca fiind un bărbat cu mulți bani, întrucât, când ieșeau în oraș, făcea cinste, plătea toată consumația, era darnic. A declarat martora că, în perioada în care Iulia a fost plecată în străinătate, A. cheltuia foarte mulți bani, dar, după ce aceasta a revenit în țară, acesta nu mai cheltuia la fel de mult. Martora, în conturarea portretului inculpatului, a arătat că acesta nu avea un loc de muncă, iar uneori îi spunea că ar vrea să-și găsească un loc de muncă, dar nu este genul care să lucreze în fiecare zi și la sfârșitul lunii să primească 1.000 RON. Din câte cunoaște martora, A. nu avea alte surse de venit, singurii bani pe care-i avea erau trimiși de Iulia.

Afirmațiile părții vătămate E., potrivit cărora banii obținuți din practicarea prostituției îi trimitea inculpatului, sunt susținute și de înscrisurile privind transferurile de bani, din care rezultă că, la datele de 17 și 19 decembrie 2012, partea vătămată E. i-a trimis inculpatului A. sumele de 300, respectiv 800 euro.

Cu privire la incidentul din data de 31 martie 2013, partea vătămată a prezentat certificatul medico-legal din data de 02 aprilie 2013, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța, potrivit căruia partea vătămată a suferit leziuni de violență (echimoze la brațe și gamba dreaptă) care necesitau 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Declarațiile părții vătămate sunt susținute și de convorbirile și comunicările telefonice interceptate în cauză.

Audiat, inculpatul A., atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptei.

Declarațiile inculpatului de nerecunoaștere a săvârșirii faptei sunt combătute de mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv de declarațiile părții vătămate și ale martorilor, așa cum au fost prezentate anterior, declarații care se coroborează între ele și din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul ducea un trai parazitar, procurându-și mijloacele de existență prin exploatarea tinerelor pe care le recruta, în scopul practicării prostituției, în folosul său, în aceeași situație fiind și partea vătămată E., pe care a determinat-o, prin declarații de iubire, prin oferirea de cadouri și a unui inel de logodnă, să se îndrăgostească de el, și, câștigând încrederea, atât a părții vătămate, cât și a mamei acesteia, precum a declarat chiar inculpatul, a transportat-o în Germania, sub pretextul că avea afaceri de rezolvat acolo, iar ulterior în Irlanda, unde a cazat-o în hoteluri și a obligat-o, prin acte de violență fizică și psihică, să practice prostituția în diverse cluburi din Germania și Irlanda, iar ulterior, în ianuarie 2013, a cazat-o într-un apartament din municipiul Constanța și a obligat-o prin acte de violență fizică și amenințare să practice prostituția.

În drept, activitatea infracțională a inculpatului A. care, cu intenție, în perioada septembrie 2012-decembrie 2013, a recrutat-o, prin înșelăciune, pe partea vătămată E., afirmând că o iubește, oferindu-i cadouri și un inel de logodnă, determinând-o astfel să se îndrăgostească de el și a transportat-o în Germania, sub pretextul că avea treburi de rezolvat acolo, iar ulterior în Irlanda, a cazat-o în hoteluri și într-un apartament, a obligat-o prin acte de violență fizică să practice prostituția în diverse cluburi din Germania și Irlanda, iar ulterior, în ianuarie 2013, a cazat-o într-un apartament din municipiul Constanța și a obligat-o prin acte de violență fizică și amenințare să practice prostituția, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane.

La data de 01 februarie 2014 a intrat în vigoare noul C. pen. (Legea nr. 286/2009) și Legea de punere în aplicare a acestuia - Legea nr. 187/2012. Analizând încadrarea juridică prin prisma aplicării legii penale mai favorabile, Tribunalul a constatat, având în vedere că limitele de pedeapsă prevăzute de dispozițiile art. 210 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. sunt mai mici, că dispozițiile actuale care reglementează traficul de persoane sunt mai favorabile inculpatului.

Totodată, a constatat că fapta a fost săvârșită de inculpat în stare de recidivă postexecutorie.

Potrivit art. 39 alin. (4) C. pen. din 1969 , în cazul recidivei prev. de art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special, iar dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor de până la 10 ani.

Potrivit art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) din C. pen. actual, dacă, după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate, respectiv cu 5 ani.

Pentru aceste considerente, în baza art. 386 C. proc. pen., Tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de trafic de persoane reținută în sarcina inculpatului A., prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 (parte vătămată B.) în infracțiunea prev. de art. 210 alin. (1) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 43 alin. (5) C. pen.

Din investigațiile efectuate în cauză, urmare a plângerii formulate de partea vătămată E., a rezultat că inculpatul A. a continuat să recruteze persoane de sex feminin, în scopul exploatării acestora, prin însușirea sumelor de bani obținute de către acestea din practicarea prostituției.

Astfel, a fost identificată partea vătămată C., în vârstă de 15 ani.

Din actele și lucrările dosarului a rezultat că partea vătămată C. a fost recrutată în luna aprilie 2013, de către inculpatul A., în scopul exploatării prin practicarea prostituției, și găzduită de către acesta în apartamente situate în municipiul Constanța, unde aceasta a și practicat prostituția.

Inculpatul i-a înlesnit practicarea prostituției prin asigurarea materialelor necesare (laptop, prezervative, etc), prin postarea anunțurilor pe internet pentru racolarea clienților, prin găsirea unor clienți, i-a asigurat protecția și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată, însușindu-și banii astfel obținuți.

Inculpatul A. a locuit, inițial, la niște prieteni, împreună cu partea vătămată C., precum și în apartamentul uneia dintre surorile sale, însă, ulterior, a închiriat imobilul în care a locuit, situat în municipiul Constanța, Aleea x, în care a găzduit-o pe partea vătămată C., în perioada aprilie 2013-02 iunie 2013.

Partea vătămată C. a practicat prostituția, întreținând actele sexuale în schimbul unor sume de bani, în apartamentul în care locuia.

Pentru racolarea persoanelor cu care partea vătămată C. întreținea acte sexuale în schimbul unor sume de bani, erau postate anunțuri pe internet.

Inculpatul A. a pus la dispoziția părții vătămate, pentru a posta anunțuri, un laptop.

Partea vătămată a folosit mai multe numere de telefon care au fost menționate în anunțuri, respectiv: 10, 7 și 1.

Astfel, au fost identificate mai multe anunțuri prin care se ofereau vădit servicii sexuale în schimbul unor sume de bani, postate pe internet.

De asemenea, partea vătămată a utilizat și posturile telefonice cu numerele 2 și 11, prin intermediul cărora lua legătura cu martorul I., care a cunoscut-o pe partea vătămată C. prin intermediul anunțurilor postate pe internet și a întreținut acte sexuale cu aceasta, în schimbul unor sume de bani.

Martorul I. i-a solicitat să nu mai posteze anunțuri pe internet, întrucât își dorea să aibă o relație cu partea vătămată, urmând să o întrețină acesta.

Inculpatul A. i-a procurat părții vătămate C. cartele SIM cu numere de telefon distincte de cele postate în anunțuri și i-a solicitat minorei să îi ceară martorului I. sume de bani în schimbul întreținerii actelor sexuale.

Partea vătămată C. a primit sume mari de bani, respectiv 5.000 RON, 2.000 RON, de la I.

Aceste sume, ca și cele obținute de către partea vătămată din practicarea prostituției, au fost însușite de către inculpatul A.

Inculpatul cunoștea vârsta părții vătămate, așa cum rezultă și din declarația acestuia, dar și din convorbirea telefonică din data de 14 mai 2013, ora 04:09:39, dintre acesta și D.: „Păi are 16 ani! Tu te aștepți la aia să te educe pe tine, să te aducă... A.: Nu, mă! Dar nu e problema ta! Și tu, când te mai sun io, tu nu mai vorbești cu mine-n telefon toate prostiile astea! Și nu e problema ta ce fac io și cu cine fac io!”.

De asemenea, într-o convorbire telefonică purtată la data de 08 mai 2013, ora 01:42:51, inculpatul A. îi relatează unei prietene aflată în Elveția, unde aceasta practica prostituția și obținea 1.000 euro pe seară, că are două „gagici” dintre care una de 19 ani (referindu-se la D.) și una despre care lasă să se înțeleagă în mod evident faptul că este minoră („Are interdicție să iasă din țară”, „De astea, mă... cum se zice, mă... când trebuie să facem petrecerea aia când devii... mai mare, m-ai înțeles și că dacă prima era de acord o putea convinge și pe minoră să locuiască împreună cu amândouă („dacă tu accepți mai mult așa, io intru în capul lui aialaltă și îi zic imediat și acceptă să stau... să stau cu amândouă, mă! N-auzi ce nenorocit pot să fiu?”).

Când partea vătămată C. urma să întrețină acte sexuale cu clienții, în apartament, inculpatul A. ieșea afară, iar, după ce clientul pleca, partea vătămată îl chema pe inculpat.

Situația de fapt arătată mai sus rezultă din următoarele mijloace de probă:

- declarația părții vătămate C. din cursul urmăririi penale în care a confirmat situația de fapt reținută în cauză, susținând că se consideră o victimă a infracțiunii de trafic de minori.

Aceasta a declarat că l-a cunoscut pe inculpat în club, deși nu a vrut să îi dea numărul de telefon, inculpatul a reușit să îl afle, a sunat-o, s-au întâlnit și s-au împrietenit. Întrucât nu se înțelegea cu tatăl său a plecat de acasă și a locuit la mai multe adrese împreună cu inculpatul. La un moment dat inculpatul i-a propus să practice prostituția pentru a reuși să se întrețină, aducându-i la cunoștință că a mai avut și alte fete care s-au prostituat pentru el. Susține partea vătămată că a acceptat să practice prostituția întrucât nu avea altă alternativă, nu avea cum să se întoarcă acasă, întrucât „mă certasem cu tatăl meu, iar acestuia nu-i păsa de mine”. În continuare, a arătat partea vătămată modul în care inculpatul i-a înlesnit practicarea prostituției prin asigurarea materialelor necesare, prin postarea anunțurilor pe internet pentru racolarea clienților, prin găsirea unor clienți, i-a asigurat protecția și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată, însușindu-și banii astfel obținuți.

În cursul cercetării judecătorești, s-a prezentat la termenul din 08 august 2013 partea vătămată C., în vârstă de 16 ani, care a precizat că nu păstrează legătura cu părinții săi, precizând că locuiește la o prietenă, a cărei adresă nu o poate menționa.

Urmare a intervenției Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, minora a revenit în familie, tatăl său asumându-și responsabilitatea în ceea ce privește creșterea, educarea și supravegherea acesteia, stabilindu-se, totodată, că minora este însărcinată.

Prezentă la termenul din data de 18 septembrie 2013, C. a depus la dosarul cauzei o scrisoare despre care a susținut că a primit-o de la inculpatul A. și prin care acesta îi solicita să își schimbe declarația.

Audiată la termenul din 30 octombrie 2014, partea vătămată a revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, susținând că a început să practice prostituția la propunerea unei prietene i-a comunicat inculpatului intenția ei, acesta la început nu a fost de acord, dar în cele din urmă a lăsat-o să facă ce vroia. Partea vătămată a susținut că inculpatul nu a bătut-o niciodată și nu i-a cerut să-și schimbe declarația.

Pentru a putea produce efecte, revenirea asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală trebuie să fie temeinic motivată și convingător dovedită, și totodată, să se coroboreze cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

Tribunalul a constatat că C. nu a motivat temeinic revenirea asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală și nici nu a dovedit convingător această poziție. Declarația sa din faza de cercetare judecătorească nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

Instanța a reținut declarațiile date de aceasta în faza de urmărire penală, declarații date, atât în fața lucrătorilor de poliție, cât și în fața procurorului, în prezența avocatului desemnat din oficiu și în prezența unui psiholog, în care partea vătămată a declarat că a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului.

Tribunalul a reținut că retractarea declarației date de C. în cursul cercetării judecătorești, s-a făcut ca urmare a puternicelor presiuni exercitate de către inculpat pe întreg parcursul procesului penal. Acesta, deși aflat în stare de arest preventiv, a trimis părții vătămate scrisori, prin care, profitând de starea vulnerabilă în care se afla, urmare a vârstei de doar 16 ani și a stării de graviditate, folosindu-se de aceleași metode pe care le-a folosit și pe parcursul desfășurării activității infracționale, respectiv declarându-i că o iubește, că se va căsători cu ea, că îi va recunoaște copilul, i-a solicitat să revină asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale și să îl ajute în acest fel să scape de acuzații.

Declarația părții vătămate din cursul urmăririi penale este susținută de următoarele probe:

- declarația inculpatei D. care a confirmat situația de fapt reținută în cauză, declarând că a locuit o perioadă de timp împreună cu C. și cu A., timp în care au practicat prostituția, clienții erau procurați prin anunțuri pe internet, pe care le posta A. când era acasă, dacă nu, trebuiau să le pună ele, iar banii obținuți din practicarea prostituției îi puneau într-un plic și îi dădeau inculpatului. Martora a văzut cum C. a fost lovită de inculpat.

- declarațiile martorului F., care a locuit o perioadă de timp în apartamentul situat pe Aleea x, închiriat de inculpatul A., dar și în apartamentul situat pe str. x, închiriat de E. Acesta a declarat că a văzut când inculpatul A. o lovea pe partea vătămată C. Martorul apare și în convorbirile telefonice ale inculpatului A., când acesta din urmă îi solicită chiar să posteze anunțuri. De asemenea, martorul a declarat că în apartamentul închiriat de către D. a mai venit o tânără, care a locuit acolo câteva zile și care se prostitua.

A declarat martorul că A. îl punea să pună anunțuri pe internet la rubrica „Matrimoniale” pentru D. și C., prin care ofereau servicii sexuale contra cost, iar când, în urma anunțurilor postate, veneau clienți pentru a întreține raporturi sexuale, martorul ieșea împreună cu A. afară; când fetele terminau, îl sunau pe A. și reveneau în apartament. Fetele împărțeau banii obținuți din practicarea prostituției jumătate jumătate cu inculpatul A., care se distra.

Martorul a declarat că inculpatul i-a propus să se mute împreună cu el, spunându-i să nu se mai ducă la muncă, să stea acasă să posteze anunțuri pe internet, că pentru această activitate îi va da el bani. Deși nu i-a dat niciun ban, a susținut martorul că ieșeau împreună, seara, în oraș, iar consumația era plătită de inculpat. Totodată, a arătat martorul, inculpatul era cel care plătea chiria apartamentului. Martorul a declarat că A. a lovit-o pe C., despre care știe că la un moment dat a fugit din apartamentul în care locuiau. Martorul a susținut că inculpatul se ocupa cu prostituția, în sensul că avea femei care produceau, adică întrețineau raporturi sexuale contra cost pentru el, acesta neavând alte surse de venit. A arătat martorul că nu știe cum au ajuns D. și C. să se prostitueze, însă a putut constata că acestea „erau femeile inculpatului pe care acesta le punea să se prostitueze pentru el și ele acceptau pentru că îl iubeau”.

- declarațiile martorului S., care, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, a afirmat că a fost sunat de către partea vătămată C., care i-a solicitat să o sune și să se dea drept client pentru a putea pleca de la locuința inculpatului A.. Acesta s-a întâlnit, ulterior, cu partea vătămată în localitatea Mihail Kogălniceanu, care i-a relatat că a locuit împreună cu inculpatul într-un apartament din municipiul Constanța, unde a practicat prostituția. I-a mai spus că inculpatul o bătea și că venea acasă noaptea împreună cu prieteni, că beau și se drogau.

- declarațiile martorului Ș., taximetrist de profesie, din care rezultă că l-a cunoscut pe inculpatul A., dar și pe partea vătămată C. și pe D. Martorul a declarat că, în cursul lunii mai 2013, s-a deplasat împreună cu inculpatul, partea vătămată C. și D., la Aeroportul Otopeni, de unde l-au luat pe martorul I. Cu această ocazie, inculpatul i-a prezentat-o pe D. ca fiind fata cu care urma să se căsătorească, iar pe C. ca fiind logodnica bărbatului pe care urma să îl ia de la aeroport, respectiv logodnica martorului I..

Martorul Ș. a efectuat mai multe curse cu taxiul, la solicitarea inculpatului A., transportând-o pe partea vătămată C., inculpatul spunându-i că aceasta „avea treabă”. A mai declarat martorul că a bănuit că inculpatul A. era proxenet.

- declarațiile martorului J., care a arătat că, în ziua de 30 mai 2013, a sunat la mai multe numere de telefon pe care le-a luat de pe internet și că s-a deplasat la adresa din municipiul Constanța, Aleea x, însă nu s-a înțeles la preț cu fata care locuia acolo.

- declarațiile martorului T., care a afirmat că, în ziua de 31 mai 2013, a sunat la numărul de telefon 1 (utilizat de către partea vătămată C.) pe care l-a luat de pe internet (telegrafonline) și a vorbit cu o tânără despre serviciile sexuale pe care le oferea, însă nu s-a deplasat la locuința acesteia.

- declarațiile martorului Ț., care a declarat că, în ziua de 31 mai 2013, a căutat pe internet și a găsit mai multe anunțuri ale unor tinere care întrețineau acte sexuale în schimbul unor sume de bani. Martorul a declarat că una dintre aceste tinere, care folosea numărul de telefon 1 (utilizat de către partea vătămată C.), i-a spus unde locuiește, însă nu s-a deplasat la locuința acesteia întrucât nu i-a convenit prețul.

- declarațiile martorului U., care a declarat că, în ziua de 02 iunie 2013, a căutat pe internet și a găsit mai multe anunțuri ale unor tinere care întrețineau acte sexuale în schimbul unor sume de bani, una dintre aceste tinere, care folosea postul telefonic cu numărul 1 (utilizat de către partea vătămată C.) i-a spus că unde locuiește, însă s-a deplasat la locuința altei tinere.

- declarațiile martorului I., care, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, a declarat că a cunoscut-o pe partea vătămată C. ca prostituată, însă s-a îndrăgostit de aceasta și s-a hotărât să o întrețină cu condiția ca aceasta să nu mai practice prostituția. Martorul a declarat că partea vătămată i l-a prezentat pe inculpatul A., împreună cu care locuia într-un apartament.

Martorul a mai declarat că i-a dat părții vătămate în decurs de două-trei săptămâni în jur de 8.000-9.000 RON.

În ziua de 02 iunie 2013, după ce partea vătămată C. a plecat de la inculpat, martorul a aflat de la aceasta că numitul era, de fapt, proxenetul ei, și că acesta a determinat-o să îl mintă pentru a obține, astfel, bani.

Martorul a declarat că, după ce s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, acesta i-a trimis un SMS și două scrisori, prin care îl ruga să îl ajute, scrisori care se regăsesc depuse la dosarul cauzei.

- declarațiile martorei V., din care rezultă că inculpatul A. a închiriat apartamentul situat pe Aleea x;

- anunțurile postate pe internet, în vederea racolării persoanelor cu care partea vătămată întreținea acte sexuale, în schimbul unor sume de bani.

Având în vedere conținutul anunțurilor, fotografiile atașate acestora, precum și sumele de bani menționate, Tribunalul a constatat, fără îndoială, că partea vătămată C. oferea servicii sexuale în schimbul unor sume de bani.

Declarațiile inculpatului, de nerecunoaștere a săvârșirii faptei, sunt combătute de mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv de declarațiile părții vătămate C., date în cursul urmăririi penale, declarațiile martorilor, așa cum au fost prezentate anterior, declarații care se coroborează între ele și din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul a recrutat-o, în scopul practicării prostituției, în folosul său, pe partea vătămată C., pe care a determinat-o prin declarații de iubire, prin oferirea de cadouri, să se îndrăgostească de el și a obligat-o prin acte de violență fizică și psihică să practice prostituția.

În drept, activitatea infracțională a inculpatului A., care, cu intenție, în luna aprilie 2013, a recrutat-o pe partea vătămată C., în vârstă de 15 ani, în scopul exploatării prin practicarea prostituției, și a găzduit-o într-un apartament situat în municipiul Constanța, unde aceasta a practicat prostituția, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori.

Analizând încadrarea juridică prin prisma aplicării legii penale mai favorabile, Tribunalul a constatat, având în vedere că limitele de pedeapsă prevăzute de dispozițiile art. 211 alin. (1) C. pen. sunt mai mici, că dispozițiile actuale care reglementează traficul de minori sunt mai favorabile inculpatului.

Totodată, Tribunalul a constatat că fapta a fost săvârșită de inculpat în stare de recidivă postexecutorie.

Potrivit art. 39 alin. (4) C. pen. din 1969, în cazul recidivei prev. de art. 37 lit. b) C. pen. din 1969, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special, iar dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor de până la 10 ani.

Potrivit art. art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) din C. pen. actual, dacă, după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată, se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate, respectiv cu 5 ani.

Pentru aceste considerente, în baza art. 386 C. proc. pen., Tribunalul a hotărât schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. din 1969 (parte vătămată C.) în infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 211 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (5) C. pen.

În raport de ansamblul materialului probator administrat în cauză, așa cum a fost prezentat, Tribunalul a constatat că apărările inculpatului A. sunt nefondate și nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză.

A constatat că este nefondată și cererea formulată de avocatul ales al inculpatului, de schimbare a încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului, acesta solicitând schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 213 alin. (1) C. pen., în ce privește pe partea vătămată B., urmând să se rețină disp.art. 213 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 41 alin. (1) C. pen. pentru părțile vătămate D. și E.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, Tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 13 din Legea nr. 678/2001, infracțiunea de trafic de minori constă în recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, iar în alin. (2) se prevăd limite de pedeapsă mai ridicate în cazul în care infracțiunea este comisă prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra minorului.

În legislația actuală art. 13 din Legea nr. 678/2001 a fost preluat în dispozițiile art. 210 C. pen.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 678/2001, infracțiunea de trafic de persoane constă în recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 12 din Legea nr. 678/2001 își găsește corespondent în dispozițiile art. 211 C. pen.

Potrivit art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., constituie infracțiunea de proxenetism „îndemnul ori înlesnirea practicării prostituției sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o persoană” și „recrutarea unei persoane pentru prostituție ori traficul de persoane în acest scop, precum și constrângerea la prostituție”.

Infracțiunea prev. de art. 329 C. pen. are corespondent în prevederile art. 213 C. pen. actual.

Prin decizia nr. 16 din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, s-a stabilit (la pct. 4) că, în situația unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin amenințare, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrâng

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă