ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2616/2015

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin

demersul judiciar înregistrat pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 15

decembrie 2014, reclamantul D.C. a solicitat obligarea pârâtului Serviciul Județean

de Ambulanță Mehedinți la plata sporului de 15% prevăzut de OMS nr. 547/2010, Anexa

nr. 3 lit. B) pct. 7.

Prin sentința civilă nr. 871 din 26

februarie 2015, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale,

a respins acțiunea.

Prin decizia civilă nr. 2669 din 4 iunie

2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat,

apelul declarat de reclamant.

Reclamantul D.C. a declarat recurs împotriva

deciziei nr. 2669 din 4 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

I civilă, cale de atac înregistrată pe rolul instanței supreme la data de 06 iulie

2015 și repartizată aleatoriu completului CF 11.

Prin rezoluția din 07 septembrie 2015,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus întocmirea raportului

asupra admisibilității în principiu a recursului.

La data de 21 septembrie 2015, s-a procedat

la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, iar Completul

de filtru nr. 11, la data de 24 septembrie 2015, constatând întrunite condițiile

prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către

părțile cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum

prevede art. 493 alin. (4) C. proc. civ.; comunicarea raportului a fost îndeplinită

potrivit dovezilor de la dosarul de recurs.

Recurentul a depus punct de vedere la raport,

prin care a arătat că recursul este admisibil, iar intimatul, prin punctul de vedere

la raport, a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

Constatându-se încheiată procedura de filtrare,

în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea

căii de atac la data de 19 noiembrie 2015, fără citarea părților.

Examinând recursul, în condițiile art.

493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate, reținută

prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte urmează a-l respinge, ca inadmisibil,

pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentului dosar îi reprezintă

un conflict de muncă, astfel cum este acesta definit prin dispozițiile art. 231

C. muncii.

Dispozițiile art. 480 alin. (6) C. proc.

civ., invocate de către recurent, prevăd următoarele „Când se constată că există

un alt motiv de nulitate decât cel prevăzut la alin. (5), iar prima instanță a judecat

în fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată în fața

primei instanțe și hotărârea atacată, va reține procesul spre judecare, pronunțând

o hotărâre susceptibilă de recurs, dacă este cazul".

Însă, potrivit dispozițiilor art. XVIII

alin. (2) din Legea nr. 2/2013, „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate

în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i), în cele privind navigația

civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale,

în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin

erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până

la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date

de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță

sunt supuse numai apelului".

Prin urmare, sintagma din finalul art.

480 alin. (6) C. proc. civ., hotărâre susceptibilă de recurs, daca este cazul nu

are aplicabilitate în speța de față, câtă vreme în litigiile de muncă nu este prevăzută

calea de atac a recursului.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum

și cele neatacate cu recurs.

Față de dispozițiile legale anterior menționate,

decizia civilă nr. 2669 din 04 iunie 2015, pronunțată Curtea de Apel Craiova, secția

I civilă, (pronunțată în soluționarea apelului în litigiul având ca obiect conflict

de muncă), atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului pe niciuna

din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin.

(1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute

de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legal rezultă

că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute

de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista

în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile

art. 129 din Constituție.

Pentru aceste considerente, în aplicarea

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil,

recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de către reclamantul D.C. împotriva deciziei civile nr. 2669 din 4 iunie 2015, pronunțată

în Dosarul nr. 8872/101/2014 al Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin.

(5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

19 noiembrie 2015.