ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2830/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2830/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor penale

de față:

Constată

că, prin sentința penală nr. 72 din 07 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul

Constanța în dosarul penal nr. 12226/118/2011, s-a hotărât:

În baza art. 334 C. proc. pen.:

Dispune schimbarea încadrării juridice

a unor fapte reținute în sarcina inculpaților V.R. și C.T., astfel:

1.Pentru inculpatul V.R., din

infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 6 și 9 din Legea nr 78/2000 cu

referire la art. 255 C. pen., în infracțiunea de dare de mită prevăzută de art.

6 din Legea nr 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen.

infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de

abuz în serviciu contra intereselor publice, ca infracțiune asimilată

infracțiunilor de corupție, în formă continuată, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000

raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:

Condamnă pe inculpatul C.T. la

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz

în serviciu contra intereselor publice, ca infracțiune asimilată infracțiunilor

de corupție, în formă continuată.

În baza art. 289 C. pen. condamnă pe

inculpatul C.T. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de fals intelectual.

În baza art. 33 lit a) - art. 34 lit

b) C. pen.:

Contopește pedepsele și dispune ca

inculpatul C.T. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen.:

Interzice inculpatului, pe durata

executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a

Il-a lit b) și exercițiul dreptului de a ocupa o funcție publică, prev. de art.

64 lit c) C. pen.

În baza art. 11 pct 2 lit a) C. proc.

pen. raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen.:

Achită pe inculpatul V.R. sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000

raportat la art. 255 alin. (1) C. pen.

În baza art. 91 lit c) C. pen.

raportat la art. 18

1

alin. (3) C. pen.:

Aplică inculpatului V.R. amenda cu

caracter administrativ în sumă de 1000 (o mie) RON.

Ia act că inculpatul V.R. a fost

reținut 24 de ore în ziua de 11 din 12 septembrie 2011.

În baza art. 11 pct 2 lit a) C. proc.

pen. raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen.:

Achită pe inculpata M.M.Ș. sub

aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzută

de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 91 lit

c) C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (3) C. pen.:

Aplică inculpatei M.M.Ș. amenda cu

caracter administrativ în sumă de 1000 (o mie) RON.

În baza art. 11 pct 2 lit a) C. proc.

pen. raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen.:

Achită pe inculpata persoană juridică

SC E.C. SA Năvodari cu sediul în Năvodari, strada P.) sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 91 lit. c) C. pen.

raportat la art. 18

1

alin. (3) C. pen.:

Aplică inculpatei SC E.C. SA Năvodari

amenda cu caracter administrativ în sumă de 1000 (o mie) RON.

În baza art. 348 C. proc. pen.:

Desființează certificatul de urbanism

din 20 decembrie 2007, înregistrat la Primăria Năvodari sub nr. xx, eliberat

către SC E.C. SA Năvodari, referitor la construirea obiectivului „Centru de

Gospodărire Deșeuri Industriale".

În baza art. 14 și 346 C. proc. pen.

raportat la art. 998-999 și 1003 C. civ. 1864:

Respinge, ca nefondată, acțiunea

civilă formulată de partea civilă Orașul Năvodari împotriva inculpaților V.R., M.M.Ș.

și SC E.C. SA Năvodari.

Ia act că partea civilă Orașul

Năvodari nu a formulat acțiune civilă în contradictoriu cu inculpatul C.T.

În baza art. 191 alin. (1) și art. 192

pct. 1 lit. d) C. proc. pen.:

Obligă pe inculpații C.T., V.R., M.M.Ș.

și SC E.C. SA să plătească statului câte 2200 RON fiecare, reprezentând

cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 437/P/2011 din

12 septembrie 2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a dispus

trimiterea în judecată a inculpaților:

C.T., pentru săvârșirea infracțiunilor

de: abuz în serviciu prevăzută de art. 13

2

din Legea nr 78/2000

republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și fals intelectual

prevăzută de art. 289 C. pen. (faptă din 20 decembrie 2007);

V.R., pentru săvârșirea infracțiunii

de dare de mită în forma reglementată și incriminată de art. 6 și 9 din Legea

nr. 78/2000 cu referire la art. 255 C. pen.:

SC E.C. SA Năvodari, str. P., și M.M.Ș.

- ambele pentru săvârșirea irifracțiunii de uz de fals în formă continuată,

prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru a dispune astfel prima instanță

a reținut, în esență, următoarele:

I. Pentru inculpatul C.T. s-a reținut

că, în calitate de primar al orașului Năvodari, în perioada 2004-2007, și-a

exercitat în mod defectuos atribuțiunile de serviciu, în manieră repetată, prin

acte materiale succesive, comise în realizarea aceleiași rezoluții

infracționale, în modul și modalitatea descrise în cuprinsul rechizitoriului,

respectiv și-a îndeplinit defectuos obligațiile sale de primar, așa cum sunt

definite principial în art. 61 alin. (2), art. 63 alin. (5) lit. a), f) și g)

din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, (in legătură

cu emiterea certificatelor de urbanism nr. 715/2004, 719/2005 și in mod cu

totul special nr. 718 din 20 decembrie 2007, primul și ultimul - care cuprind

mențiuni nereale privind regimul proprietății, prin nesolicitarea - în plus, în

toate trei cazurile, - a avizelor și autorizațiilor necesare, plus a unui PUZ),

cu consecința creării in favoarea SC E.C. SA, a unui avantaj efectiv și

substanțial, constând în deschiderea în această manieră a căii nelegale de

obținere a acordului de mediu și în consecință directă, ulterioară, a unor

sentințe judecătorești care obligau autoritatea publică locală să emită

autorizația de construcție pe terenul altei entități juridice și în lipsa

documentației necesare, urbanistice, tehnice și de mediu, care au avut ca efect

și inducerea în eroare a instanței de judecată cu privire la realitatea

tehnic/juridic/administrativă, toate acestea în contra dispozițiilor legale și

a voinței comunității, prin ocolirea în maniera descrisă a competențelor

Consiliului Local și cu consecința vătămării grave a intereselor întregii

comunități locale, confirmând prin semnătura sa datele false privind regimul

proprietății imobilului pe care se dorea edificarea depozitului de deșeuri în

actul emis și semnat în decembrie 2007;

II. Pentru inculpatul V.R., s-a

reținut că la data de 18 noiembrie 2010 a promis/oferit primarului orașului

Năvodari M.N. un beneficiu ilicit, de obținut prin intermediul unei societăți

cu sediul în străinătate, ce ar fi urmat să fie înființată/controlată de acesta

și al încheierii în acest scop a unui contract nereal, dar aparent de

consultanță, între această firmă și una din firmele controlate de inculpat,

beneficiu cuantificat la echivalentul a 4500 euro/lunar, pe o perioada

nedefinibilă, în schimbul căruia primarul trebuia să faciliteze depozitarea de

cianuri și alte deșeuri similare pe raza orașului, în depozitul SC E.C. SA,

prin efectuarea de controale de formă a materiei transportate, și bineînțeles

al emiterii autorizației administrative necesare în acest sens, cu scopul

evident al influențării acestei investiții italiene, deci internaționale.

III. Pentru inculpatele M.M.Ș. și SC

E.C. SA, s-a reținut că au folosit repetat, în intervalul 10 august 2004 - 20

decembrie 2007 - anul 2010, certificatele de urbanism false, respectiv cele

emise sub nr. 715 din 10 august 2004 și 719 din 20 decembrie 2007, cunoscând că

au mențiuni false la rubrica privind regimul proprietății, în interesul

promovării, susținerii și finalizării procedurii de obținere a acordului de

mediu de la Agenția Națională de Protecție a Mediului, adică relativ la dosarul

astfel format, plus în cadrul proceselor civile purtate între SC E.C. SA și

Orașul Năvodari, în scopul - realizat al - obținerii unor sentințe

judecătorești favorabile.

SC M.F. SA a fost înființată în anul

1999 prin cumpărarea activelor F. SA de către firma SC M. SRL, transformată

apoi în SC M.F. SA. Această societate are mai mulți acționari, printre care S.E.

cu un număr majoritar de acțiuni, V.R. și M.M.Ș.

Prin contract de vânzare-cumpărare, SC

M.F. SA a dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de

1.821.387,50 m.p., situată în zona industrială a orașului Năvodari, trup A, pe

teritoriul fostei USAS (Fertilchim) astfel cum rezultă din actele scrise și

planșele depuse la dosar.

În suprafața acestui teren aparținând

SC M.F. SA sunt incluse și 3 depozite de fosfogips pline și acoperite cu pământ

sub forma unor excavații în pământ, cu taluz, (denumite batalele nr 1, 2 și 3),

precum și un astfel de batal amenajat însă nefolosit (gol), denumit batalul nr.

acestuia (finalizarea lucrărilor) s-a realizat la 15 august 1996, din comisia

de recepție făcând parte, printre alții martorul M.D., ca reprezentant al Primăriei

Năvodari, și martora S.F. în calitate de cadru de specialitate al F. SA.

După preluarea F. de către SC M. SRL,

martora S.F. a fost angajată la aceasta din urmă în calitate de director tehnic.

SC E.C. SA a fost înființată în anul

2002, având ca date de identificare J. xxx/2002, CUI zzz, sediul social fiind în

incinta SC M.F., din NĂVODARI, str. P. Acționarul principal al acestei firme

este SC M.F. SA, cu o participare de 99,60% din capitalul social, printre

ceilalți acționari fiind V.R. și M.M.Ș.

SC M.F. SA a adus ca aport în natură

la capitalul social un teren în suprafață de 10.320 m.p. din care suprafață

construită aprox. 5700 m.p., acesta făcând parte din terenul total dobândit

anterior prin preluarea activelor F.

Obiectul principal de activitate al SC

E.C. SA este tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase, iar printre

obiectele secundare de activitate se numără colectarea deșeurilor

nepericuloase, colectarea deșeurilor periculoase, tratarea deșeurilor

nepericuloase.

În perioada 2004 -2009 conducerea

executivă a SC E.C. SA a fost asigurată de inculpata M.M.Ș., în calitate de

administrator.

În perioada anterioară anului 2004,

primarul orașului Năvodari a fost D.I., acesta decedând ulterior finalizării

mandatului.

Începând cu data de 20 iunie 2004,

funcția de primar al orașului Năvodari a fost exercitată de inculpatul C.T.,

până la data de 20 iunie 2008.

Începând cu data de 20 iunie 2008,

funcția de primar al orașului Năvodari a fost exercitată de martorul M.N.

Anterior anului 2004, SC M.F. SA a

întreprins o serie de demersuri pentru a prospecta posibilitatea înființării

unei activități de colectare și tratare deșeuri periculoase și menajere.

Potrivit declarațiilor inculpaților V.R. și M.M., confirmate printr-o serie de

înscrisuri din dosar, aceștia au fost contactați și au purtat discuții cu

reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai Agenției de protecție a Mediului,

în scopul înființării unui depozit de deșeuri de o capacitate mare, care să fie

raportat de România ca argument în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Astfel, prin contractul nr. AA/2000,

SC M.F. SA a solicitat către I.C.I.M. București întocmirea unui „Studiu privind

gestiunea deșeurilor periculoase produse în România".

Prin contractul nr. BB/2002, în baza

căruia s-a emis factura fiscală din 04 martie 2002, I.C.I.M. București - INCDPM

a realizat pentru SC M.F. SA un „Studiu de soluție privind realizarea a două

depozite de deșeuri - periculoase, respectiv menajere". S-a redactat un

studiu de impact asupra mediului, un raport la studiul de impact, documentația

fiind predată beneficiarului la 06 martie 2002.

După înființarea SC E.C. SA, cu obiect

de activitate specific activității de colectare/depozitare și tratare deșeuri

periculoase și nepericuloase, această societate a continuat demersurile pentru

înființarea unei astfel de activități pe raza orașului Năvodari.

În acest sens, la data de 09 iunie 2004,

la Primăria Orașului Năvodari, a fost înregistrată cererea depusă de SC E.C. SA

Năvodari, în sensul solicitării de a se emite un certificat de urbanism în

vederea edificării unei investiții denumite „Centru de gospodărire deșeuri

industriale", propus a fi edificat pe o suprafață de 40.000 m.p. teren,

situată în Năvodari, str. P.

Au fost anexate la cererea depusă

înscrisuri, mai precis un memoriu de prezentare și un plan de amplasament ca

parte desenată.

La data de 10 august 2004, a fost emis

certificatul de urbanism nr. CC/2004, sub semnătura numiților D.I., în calitate

de primar al orașului, B.D. (în prezent P.) secretara primăriei și M.D. -

arhitect șef.

La data emiterii actului menționat, la

Primăria Orașului Năvodari, funcția de primar o îndeplinea inculpatul C.T.,

acesta fiind ales în funcție de la data de 20 iunie 2004 și nu D.I.

În legătură cu condițiile în care a

fost emis acest certificat de urbanism, tribunalul a constatat că, din probele

dosarului că nu se poate a reținut vreo faptă de natură penală în sarcina

vreunuia dintre inculpații trimiși în judecată.

Astfel, martorii M.D., P.D. și R.D. au

explicat concordant care a fost circuitul cererii de eliberare a certificatului

de urbanism și care este explicația faptului că acest certificat a fost

eliberat de primărie , sub semnătura fostului primar D.I. la o dată când acesta

nu mai îndeplinea funcția de primar.

În esență, s-a explicat faptul că

certificatul de urbanism a parcurs toate etapele de eliberare, respectiv

examinarea cererii, redactarea certificatului de către biroul urbanism sub semnătura

arhitectului șef M.D., verificarea legalității acestuia sub semnătura

secretarului primăriei P.D., și inclusiv semnarea acestui certificat de urbanism

de către primarul. D.I., la un moment în care mai îndeplinea încă funcția de

primar (până cel mai târziu la data de 19 iunie 2004). Se poate constata că de

la data depunerii cererii  - 09 iunie 2004 - și până în ultima zi a mandatului

lui D.I. este un interval de timp suficient pentru a fi posibilă parcurgerea

acestor etape.

Având în vedere că certificatul de

urbanism se eliberează după achitarea unei taxe către primărie, și că această

taxă a fost plătită de către SC E.C. SA abia la data de 10 august 2004,

certificatul de urbanism a primit număr și a fost eliberat efectiv la această

din urmă dată, aceste activități fiind unele pur administrative de evidență, și

care nu necesită decizia expresă a primarului. Astfel se explică faptul că

certificatul de urbanism nr. CC/2004 a fost emis din primărie la o dată când

persoana ce l-a semnat nu mai îndeplinea funcția de primar.

Tribunalul a reținut că s-a consemnat

în acest act faptul că terenul aferent investiției preconizate, în suprafață de

40.000 m.p., este proprietatea persoanei juridice SC E.C. SA.

În acest certificat de urbanism nu se

consemnează procentul de ocupare a terenului (POT), nu se consemnează

coeficientul de utilizare a terenului (CUT); de asemenea, se mai a reținut de

către Ministerul Public că trebuia să se solicite un aviz de la Autoritatea

Aeronautică Civilă, având în vedere înălțimea depozitului de deșeuri proiectat

și faptul că în zonă funcționează aeroportul Mihail Kogălniceanu.

Având în vedere împrejurarea că,

potrivit probelor expuse mai sus, certificatul de urbanism nu a fost emis de

inculpatul C.T., tribunalul a reținut că nu poate fi atrasă răspunderea penală

a acestuia sub aspectul activității de emitere a actului respectiv, inclusiv cu

privire la mențiunile eronate sau omise din cuprinsul acestuia.

La data de 24 februarie 2005, s-a

emis, de către Consiliul Local Năvodari, hotărârea de consiliu local (HCL) nr

37/2005, prin care s-a stabilit că este interzisă amplasarea de depozite de

deșeuri industriale toxice pe raza administrativă a orașului Năvodari.

La data de 14 octombrie 2005, SC E.C.

SA Năvodari a depus din nou, la Primăria Orașului Năvodari cererea nr. 14074/2005,

prin care solicită eliberarea unui nou certificat de urbanism, în vederea

realizării obiectivului.

În ce privește denumirea acestuia,

tribunalul a reținut, astfel cum se va dezvolta mai jos, că SC E.C. SA prin

intermediul martorei S.F. a depus o cerere în care se menționa denumirea

inițială „Centru de gospodărire deșeuri industriale", cerere modificată în

sensul adăugirii la titulatură a cuvintelor „Netoxice și nepericuloase".

La data de 14 decembrie 2005, sub nr. DD,

sub semnătura inculpatului C.T. și a martorilor M.D. și B.D. se eliberează un

al doilea certificat de urbanism, care menționează că este emis pentru

suprafața de teren de 154.000 m.p. și pentru obiectivul „Centru de gospodărire

deșeuri industriale netoxice și nepericuloase"

În acest certificat de urbanism se

menționează la rubrica „Regimul juridic" faptul că terenul aparține în

proprietate SC M.F. SA.

În acest act nu se consemnează

valoarea procentului de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a

terenului, iar Parchetul a reținut că în acest act trebuia solicitat avizul

conform de la autoritatea Aeronautică civilă și un Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

La data de 20 decembrie 2005, între SC

E.C. SA Năvodari și SC M.F. SA Năvodari a fost încheiat un act numit

„Protocol", prin care se constituie în favoarea celei dintâi un drept de

folosință asupra unei suprafețe de 30 ha teren, echivalent cu 300.000 mp (un

hectar = 10.000 mp) și asupra rețelelor de utilități.

La data de 10 decembrie 2007, SC E.C.

SA Năvodari, a depus, pentru a treia oară, la Primăria Orașului Năvodari,

cererea nr. 2252/2007 - prin care solicită emiterea unui certificat de urbanism,

în referire la obiectivul „Centru de Gospodărire Deșeuri Industriale" .

La data de 20 decembrie 2007 Primăria

Năvodari emite, sub semnătura primarului C.T., a secretarei orașului P.D. și a

arhitectului șef M.D., certificatul de urbanism nr. FF/2007, în care se

consemnează că acest act se referă la terenul în suprafață de 290.000 m.p. și

la construirea obiectivului „Centru de gospodărire deșeuri industriale".

La rubrica „Regimul juridic" se

consemnează că terenul ce face obiectul certificatului de urbanism este

proprietatea SC E.C. SA.

În acest act nu se consemnează

valoarea procentului de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a

terenului, iar Parchetul a reținut că în acest act trebuia solicitat avizul

conform de la autoritatea Aeronautică civilă și un Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

În paralel cu derularea evenimentelor

expuse anterior, din anul 2004 SC E.C. SA a efectuat demersuri pentru obținerea

unui acord de mediu de la Agenția de Protecție a Mediului competentă, necesar

pentru a putea obține autorizația de construire a obiectivului, acord solicitat

ca obligatoriu de primărie în toate cele trei certificate de urbanism

eliberate.

Astfel, în prima fază, SC E.C. SA a

depus la Agenția Regională de Protecție a Mediului Galați documentația cerută

pentru obținerea acordului de mediu, printre care se regăsea și certificatul de

urbanism nr. CC/2004 - depus la 26 august 2004, un Studiu de evaluare impact

asupra mediului la 08 iunie 2006, completat în etape la 10 noiembrie 2006 și 12

martie 2007, listă cu deșeurile nepericuloase, etc.

S-a inițiat procedura de verificare,

în acest scop A.R.P.M. Galați apreciind că poate delega competențele către

Agenția de Protecție a Mediului Constanța, și în consecință SC E.C. SA depunând

și la această instituție documentația - în principiu aceeași cu cea depusă la A.R.P.M.

Galați.

În anul 2006 SC G.T. SA, a realizat,

cu concursul ing T.P., „Studiul de evaluare impact asupra mediului" ,

referitor la obiectivul „Centru de gospodărire deșeuri industriale"

După obținerea certificatului de

urbanism nr. DD/2005, a fost depus și acesta la A.N.P.M., la data de 21 august

2007.

Pe parcursul anilor 2004 - 2008 s-au

organizat mai multe Comisii de Analiză Tehnică, pentru a dezbate proiectul

tehnic și condițiile de realizare a obiectivului, în concordanță cu legislația

de mediu în vigoare.

Astfel, la data de 20 octombrie 2004

s-a desfășurat o astfel de ședință a CAT, la care a participat din partea

Primăriei Năvodari martorul P.I., șef serviciu avizări, acesta precizând că se

află la ședința respectivă pentru a se informa (evident, în numele primăriei).

În cadrul acestei ședințe proiectantul

T.P. a prezentat investiția, iar în cadrul acesteia a prezentat instalația de

tratare mobilă.

La data de 19 octombrie 2005 s-a

desfășurat o ședință CAT la sediul Agenției de protecție a mediului Constanța.

În cursul anului 2006 s-a desfășurat o

ședință de informare la sediul SC E.C. SA, la care a participat, din partea Primăriei

Năvodari, martora R.M.

La datele de 24 martie 2006 și 11 iulie

2008 s-au desfășurat alte ședințe CAT, la care nu au participat reprezentanți

ai Primăriei Năvodari.

După stabilirea competenței de

soluționare a cererii de emitere a acordului de mediu în favoarea Agenției

Naționale de Protecție a Mediului, în raport de faptul că volumul de deșeuri

propus a fi introdus în depozit depășea 10 tone/zi, dosarul a fost înaintat

acestei instituții.

Ulterior, a fost depus un raport la studiul

de impact asupra mediului, realizat de martorii P.T. și Ș.A., și certificatul

de urbanism nr. FF/2007 la data de 26 mai 2008.

La data de 31 iulie 2008 SC E.C. SA

emite un anunț public prin care aduce la cunoștință că A.N.P.M. a luat decizia

de emitere a acordului de mediu pentru „Centrul de gospodărire deșeuri

industriale". Anunțul a fost comunicat Primăriei Năvodari, primit și

înregistrat din 31 iulie 2008, observându-se că s-a rezoluționat cu mențiunea

„La compartimentul Mediu" sub semnătura primarului în funcție la data

respectivă, M.N.; în declarația dată la instanță acesta și-a recunoscut

semnătura pusă pe anunț, însă nu și scrisul din rezoluție. Tribunalul a reținut

că acest aspect nu are importanță (rezoluția putând fi scrisă anterior

semnăturii de secretara cabinetului primarului), întrucât, atât timp cât a

depus semnătura pe act, înseamnă că M.N. l-a avut în față și a putut să-l

citească.

Agenția Națională pentru Protecția

Mediului a emis către SC E.C. SA acordul de mediu din 15 august 2008 referitor

la realizarea unei investiții denumite Centru de Gospodărire Deșeuri

Industriale.

Referitor la parcurgerea acestei

proceduri pentru obținerea acordului de mediu, tribunalul a reținut că

inculpații nu au fost trimiși în judecată pentru fapte legate de aceasta.

Pe de altă parte, din declarațiile

martorilor persoane de specialitate în materia protecției mediului - B.G., A.A.,

M.M.C., T.C., P.T., Ș.A., tribunalul a reținut că parcurgerea procedurii în

fața autorității de mediu s-a desfășurat în condiții legale.

În esență, nu se pot reține efecte

concrete negative pentru siguranța protecției mediului și a cetățenilor

orașului Năvodari, decurgând din emiterea acordului de mediu -și implicit din

permisiunea, din acest punct de vedere, de a se construi Centrul de gospodărire

deșeuri industriale.

La data de 09 decembrie 2008, se

depune la Primăria Orașului Năvodari, cererea de emitere a autorizației de

construire a acestui Centru de Gospodărire Deșeuri Industriale din partea SC E.C.

SA Năvodari; anexat acestei cereri s-a depus și acordul de mediu din 20 august.

Cererea a fost rezoluționată de

primarul M.N., în sensul ca Biroul de Urbanism să răspundă în scris referitor

la interdicția de amplasare a depozitului în cauză, de asemenea primarul

solicitând a se face propunere în consiliul local pentru modificarea HCL nr

37/2005, în sensul de a se interzice amplasarea oricărui tip de depozit de

deșeuri pe teritoriul orașului Năvodari.

Ca urmare a refuzului primarului de a

emite autorizația de construire, SC E.C. SA a introdus cerere de chemare în judecată

a primarului, înregistrată la Tribunalul Constanța, secția contencios

administrativ, sub nr 3966/118/2009, prin care se solicita obligarea primarului

să emită autorizația de construire.

Ca înscrisuri în dovedire, s-au depus

la această cerere, printre altele, certificatele de urbanism nr. CC/2004 și nr.

FF/2007.

Prin sentința civilă nr. 759 din 12

august 2009 a Tribunalului Constanța, menținută ulterior de către Curtea de

Apel Constanța prin decizia civilă nr. 63/CA din 28 ianuarie 2010, primarul orașului

Năvodari este obligat de instanță să emită autorizația de construire cerută de

SC E.C. SA Năvodari.

Ca urmare a refuzului în continuare al

primarului M.N. de a emite autorizația de construire, SC E.C. SA a inițiat o

nouă acțiune civilă - Dosar nr. 2439/118/2010, prin care solicita aplicarea

unei amenzi administrative primarului, de 20% din venitul minim pe economie, pe

zi de întârziere până la emiterea autorizației de construire.

În paralel, primarul a introdus

contestație în anulare și respectiv revizuire împotriva hotărârilor

defavorabile, acestea fiind respinse.

La data de 18 noiembrie 2010 între

inculpatul V.R. și primarul M.N. s-a purtat o discuție în sediul Primăriei

Năvodari, referitoare la găsirea unei soluții de rezolvare a situației, discuție

înregistrată ambiental cu autorizarea procurorului de caz, confirmată ulterior

de instanță.

Referitor la infracțiunea de abuz în

serviciu în formă continuată, ca infracțiune de corupție, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen., pentru care a fost

trimis în judecată inculpatul C.T.:

Tribunalul a constatat că infracțiunea

prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 poate avea trei forme

distincte, prin trimitere la infracțiunile prevăzute de art. 246, 247 și 248 C.

pen., fiecare din acestea având propriile sale elemente constitutive.

Din conținutul situației de fapt

prezentate în rechizitoriu, și în special din a reținerea aspectului că actele

materiale ale inculpatului C.T., realizate în exercițiul atribuțiilor de serviciu

în calitate de primar, ar fi produs vătămări grave intereselor întregii

comunități locale, prima instanță a concluzionat că încadrarea juridică

completă este cea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă

continuată, ca infracțiune asimilată celor de corupție, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.; în consecință, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus

schimbarea corespunzătoare a încadrării juridice (în sensul completării

acesteia).

Totodată Tribunalul Constanța a

reținut din probele dosarului că, în perioada 2004 - decembrie 2007 s-au

succedat următoarele activități cu relevanță în ceea ce privește stabilirea

actelor materiale și a formei de vinovăție a inculpatului, astfel:

a. În octombrie 2004 s-a desfășurat la

Agenția Regională pentru Protecția Mediului Galați o ședință referitoare la

analiza respectării protecției mediului de către investiția preconizată de SC E.C.

SA, și anume „Centru de gospodărire deșeuri industriale".

Din declarația inculpatului C.T. și

cea a martorului P.I. a rezultat că primarul de la acea dată, C.T., a fost

informat cu privire la această procedură derulată la A.P.M. Galați și l-a

delegat pe P.I. să participe ca reprezentant din partea primăriei.

Din declarația martorului rezultă că

acesta nu a primit nici un fel de informații sau directive din partea

primarului, pentru a putea susține un punct de vedere argumentat la ședința

respectivă sau pentru a ridica probleme legate de legalitatea sau oportunitatea

creării depozitului de deșeuri, cu excepția faptului că inculpatul i-ar fi

cerut să exprime dezacordul primăriei în legătură cu înființarea depozitului de

deșeuri.

Martorul mai susține că anumite

considerații pe care le-a expus în cadrul ședinței le-a ridicat ca urmare a

propriilor sale cunoștințe și experiență în domeniul poluării orașului

Năvodari, în calitate de locuitor al acestuia din anul 1970, și nu datorită

contribuției primarului C.T. sau a altei persoane desemnate de acesta în acest

sens.

În ce privește contradicția dintre

declarația inculpatului C.T. și cea a martorului în această privință - inculpatul

susținând în esență că se preocupa de conținutul dezbaterilor respective, că le

monitoriza - tribunalul a reținut ca exprimând realitatea declarația

martorului, deoarece aceasta se coroborează cu cea a martorei R.M., de asemenea

desemnată să participe din partea primăriei la dezbatere la sediul SC E.C. SA,

și care a relatat, în esență, aceeași lipsă de preocupare a primarului de a îi

da instrucțiuni precise și informațiile necesare pentru a putea susține activ

dezbaterea respectivă.

De altfel, s-a reținut că declarațiile

inculpatului C.T. conțin numeroase contradicții evidente, conturându-se astfel

interesul acestuia de a prezenta denaturat anumite stări de fapt.

În cadrul ședinței de lucru de la A.P.M.

Galați s-a concluzionat și s-a menționat în procesul verbal că Primăria

Năvodari urmează a prezenta un punct de vedere scris, în termen de 5 zile.

Acest punct de vedere nu a fost conceput și prezentat niciodată.

b. în data de 18 ianuarie 2005 a fost

difuzată la postul de televiziune T. o emisiune referitoare la intenția de

constituire a unui depozit de deșeuri pe raza localității Năvodari.

Pornind de la această informație, d-na

consilier local C.N. a solicitat informații de la primarul C.T. în ședința de

consiliu local din 28 ianuarie 2005. Potrivit procesului verbal de ședință, C.T.

a menționat că a avut o discuție cu actualul investitor, și că acesta a arătat

că a inițiat dezbateri publice cu conducerea primăriei, începând cu anul 2003,

și că deține certificat de urbanism eliberat în anul 2003. Afirmațiile sunt

confirmate implicit prin aceea că, într-adevăr, primarul C.T. cunoștea, cel

puțin din octombrie 2004, despre intenția de construire a unui depozit de

deșeuri.

De asemenea, primarul C.T. a mai

menționat că în cursul discuției cu investitorul, el a propus ca acest

investitor să înființeze o groapă de deșeuri menajere, însă investitorul nu a

fost de acord. A mai precizat că acest investitor a subliniat că vor intenta

acțiune judecătorească dacă primăria se opune la înființarea depozitului de

deșeuri.

Tot în cursul explicațiilor date de

primarul C.T. doamnei consilier C.N., acesta și-a exprimat opinia că nu este de

acord cu înființarea gropii de deșeuri, deoarece, dacă sunt de natură

periculoasă, nu există posibilitatea de a le controla efectele. Tribunalul a

reținut astfel că inculpatul a conștientizat posibilitatea ca deșeurile ce se

vor a fi depozitate să aibă o natură periculoasă.

În legătură cu problema depozitării

deșeurilor, d-l consilier local T.P. a reamintit o discuție mai veche, din 2001,

privind înființarea unei gropi ecologice de deșeuri, în colaborare cu comuna

Lumina, în zona Sitorman (zonă cunoscută drept carieră de exploatare de

calcar), solicitând reluarea în discuție a acelei propuneri.

În concluzia discuției, d-na consilier

C.N. a anunțat că va iniția un proiect de hotărâre de consiliu local, prin care

să se interzică înființarea „gropii ecologice" anunțate la postul de

televiziune.

Tribunalul a reținut, din conținutul

acestor informații, coroborate cu alte probe ale dosarului, că discuția s-a

referit la intenția SC E.C. SA de înființare a unui depozit de deșeuri, chiar

dacă numele societății sau al reprezentanților ei nu a fost menționat, iar

unele informații au fost percepute ușor eronat. În acest sens, este de observat

că, potrivit cutumei, la următoarea ședință de consiliu local, din 24 februarie

2005, consilierul T.P. a solicitat completarea procesului verbal din ședința

anterioară, în sensul că discuția despre groapa ecologică s-a referit la SC

M.F. SA; având în vedere că această societate este acționarul principal al SC

E.C. SA, și că aceasta din urmă funcționa în același sediu, cu același

personal, folosind același teren și aceleași utilități, confuzia dintre SC M.F.

și SC E.C. a fost firească pentru persoane ce nu cunoșteau situația în mod

exact. Mai mult, această precizare, alături și de declarațiile unor martori - P.I.

- conturează faptul că cetățenii orașului în general și membrii Consiliului

local și ai primăriei, în special, aveau reprezentarea faptului că terenul

fostei fabrici F. a fost cumpărat/preluat de firma M.F. SA.

Tribunalul Constanța a reținut că se

mai confirmă și faptul că SC E.C. SA a efectuat demersuri, chiar dinainte de anul

2003, inclusiv prin discuții cu primarul D.I., pentru înființarea depozitului

de deșeuri. De asemenea, se confirmă faptul că SC E.C. deținea - din 2004, și

nu din 2003 - certificat de urbanism referitor la Centrul de gospodărire

deșeuri industriale, acesta incluzând în componență, ca element central,

depozitul de deșeuri nepericuloase.

Tribunalul Constanța a mai reținut că

primarul C.T. era bine informat cu privire la intențiile și documentele

deținute de investitor, și că purtase o discuție amănunțită cu reprezentantul

acestuia, discuție în care avansase inclusiv propunerea de înlocuire a

depozitului de deșeuri -în percepția sa periculoase -cu unul de deșeuri

menajere.

De asemenea, rezultă că inculpatul C.T.

era deja avizat asupra faptului că ar putea apare probleme juridice și litigii

în instanță, având în vedere certificatul de urbanism deja emis, în cazul în

care primăria se va opune la edificarea depozitului; în același timp, din

opinia proprie și din cea a consilierilor, se preconiza faptul că comunitatea

din Năvodari, prin organele reprezentative și executive, se va opune

construirii depozitului de deșeuri.

Astfel fiind, concluzia care se

desprinde din această primă ședință de consiliu local este că primarul C.T.

avea la momentul respectiv toate informațiile necesare pentru a dispune

examinarea cu atenție a problemei edificării unui depozit de deșeuri, atât în

momentul respectiv cât și pe viitor, în momentul în care vor apare solicitări

ale „investitorului".

Această examinare cu atenție includea

verificarea certificatului de urbanism deja emis (nr. CC/2004) și a actelor

anexate cererii, ce se găseau în posesia primăriei, includea analizarea cu

compartimentul de specialitate a avizelor ce trebuiau solicitate și a etapelor

ce trebuiau respectate pentru a se satisface eventual cererea SC E.C., sau

pentru a fi respinsă motivat, fără riscul pierderii litigiului în instanță.

Totodată s-a precizat că, încă de la

momentul ianuarie 2005, inculpatul C.T. avea percepția faptului că edificarea

unui depozit de deșeuri periculoase pe raza localității prezintă riscuri pentru

mediu și comunitate.

c. în ședința de consiliu local din 24

februarie 2005, la pct 4 al ordinii de zi, d-na consilier C.N. a prezentat un

proiect de hotărâre cu privire la interzicerea amplasării pe teritoriul

orașului Năvodari a unui depozit pentru depunerea deșeurilor industriale

toxice. Proiectul a fost însoțit de expunerea de motive și de referatul

compartimentului de specialitate - întocmit de martora R.M., de avizul comisiei

de specialitate. S-au purtat dezbateri pe tema tipurilor de deșeuri ce urmează

a fi interzise la depozitare, inclusiv primarul C.T. avansând o propunere în

acest sens, respectiv a fi interzise deșeurile ce au caracteristica de a fi

„industriale toxice și periculoase".

În urma dezbaterilor, s-a hotărât

adoptarea hotărârii referitoare la interzicerea depozitării deșeurilor

industriale toxice.

Astfel, la aceeași dată de 24

februarie 2005, s-a emis de către Consiliul Local Năvodari, H.C.L. nr 37/2005,

care interzicea amplasarea de depozite de deșeuri industriale toxice pe raza

administrativă a orașului Năvodari.

Tribunalul Constanța a reținut că, în

această conjunctură, primarul C.T. a luat la cunoștință în mod oficial despre

poziția reprezentanților cetățenilor orașului Năvodari, cu privire la intenția

SC E.C. SA de edificare a unui depozit de deșeuri industriale.

Prin adresa din 16 august 2005 a

Primăriei Năvodari, semnată de primarul C.T. și de arhitectul șef M.D.,

înregistrată la SC E.C. sub nr. 1056 din 19 august 2005, s-a comunicat faptul

că se respinge cererea de prelungire a valabilității certificatului de urbanism

nr. CC/2004. Prima instanță a concluzionat astfel că problema certificatului de

urbanism emis în considerarea intenției de construire a centrului de

gospodărire deșeuri industriale a fost analizată de inculpat, ulterior

adoptării H.C.L. nr 37/2005.

La data de 14 octombrie 2005, SC E.C.

SA Năvodari a depus la Primăria Orașului Năvodari cererea nr. 14074/2005, prin

care cere un nou certificat de urbanism, în vederea realizării obiectivului

"Centru de Gospodărire Deșeuri Industriale", obiectiv care se dorea a

fi edificat pe o suprafață de 15,4 ha.

Cu privire la faptul că pe cererea

depusă de SC E.C. SA se menționează titulatura „Centru de Gospodărire Deșeuri

Industriale Netoxice și Nepericuloase", din examinarea vizuală a acesteia

tribunalul a reținut că cuvintele „Netoxice și Nepericuloase" au fost

adăugate ulterior, acest lucru reieșind din poziționarea lor după mențiunea

privind anexarea documentației în două exemplare, astfel titulatura completă

fiind practic fracționată în două, lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă

titulatura în întregul ei s-ar fi scris cursiv.

Din declarațiile concordante ale

inculpaților V.R., M.M.Ș., și ale martorilor S.F., M.D. și R.D., precum și din

conținutul convorbirii ambientale înregistrate la 18 noiembrie 2010 între V.R.

și M.N., din conținutul copiei cererii de emitere a certificatului de urbanism

prezentate de inculpați, care nu conține cuvintele „netoxice și

nepericuloase", tribunalul a reținut că adăugarea la titulatura

obiectivului a acestor două cuvinte s-a realizat fără acordul reprezentanților

SC E.C. SA, de către un funcționar al biroului urbanism - M.l. - la solicitarea

lui M.D., în considerarea existenței H.C.L. nr. 37/2005.

Susținerea acestui din urmă martor

potrivit căreia adăugarea s-a realizat de către S.F. sau de o altă persoană din

cadrul SC E.C. SA nu se confirmă; pe de o parte, caracteristicile scrisului

martorei diferă de cele observabile în cele două cuvinte adăugate, iar pe de

altă parte nu este verosimil ca o altă persoană din cadrul SC E.C. să fi făcut

adăugarea, din moment ce însăși S.F. era persoana ce se ocupa de documentația

pentru obținerea certificatului de urbanism. Nu mai puțin, solicitările

imperative în scris formulate de SC E.C. în perioada ianuarie - iulie 2007

pentru schimbarea titulaturii din certificatul de urbanism, astfel încât să

corespundă cu titlul proiectului, dovedesc faptul că reprezentanții SC E.C. SA

nu au fost implicați în adăugirea de pe cerere, preluată apoi (incomplet) și în

certificatul de urbanism nr. DD/2005 - incomplet prin aceea că se omite

cuvântul „industriale".

Cu privire la diferența dintre scrisul

martorei S.F. și scrisul ce a adăugat cuvintele „Netoxice și

nepericuloase", este de observat modul diferit de efectuare a literelor S

(nelegat, respectiv legat de următoarea literă), P (printr-o singură linie

verticală, respectiv printr-o linie dublă descendent/ascendentă), U (cu codiță

de legătură către următoarea literă, respectivă fără) I (cu punct deasupra,

respectiv cu cerculeț), precum și mai este de observat aspectul general al

scrisului, mai legat și mai rapid în cazul celor două cuvinte adăugate.

Un alt aspect definitoriu ce indică

faptul că cele două cuvinte sunt adăugate de către cel ce a întocmit certificatul

de urbanism (M.l.) este identitatea dintre modul de redactare a celor două

cuvinte „Netoxice și Nepericuloase" din cerere și modul de redactare a

certificatului de urbanism nr. DD/2005, observându-se că acestea au fost

redactate de aceeași persoană; or, pe de o parte, scrisul din certificatul de

urbanism nr. DD/2005 diferă evident de scrisul martorei R.D. aflat pe celelalte

două certificate de urbanism, deci certificatul de urbanism nr. DD/2005 nu a

fost completat de către aceasta; pe de altă parte, în mod evident certificatul

de urbanism a fost completat de un funcționar al Biroului Urbanism, și

nicidecum de către S.F.

Astfel, în condițiile în care M.D.

recunoaște că a discutat personal și expres cu S.F. despre eliberarea

certificatului de urbanism cu respectarea H.C.L. nr. 37/2005, și în condițiile

în care acesta este șeful biroului urbanism, rezultă că el este persoana care a

dispus completarea atât a certificatului de urbanism nr. DD/2005 cât și a

cuvintelor „Netoxice și nepericuloase" de pe cererea de eliberare a

certificatului de urbanism.

La data de 14 decembrie 2005, sub nr. DD,

sub semnătura inculpatului C.T. (primar) și a martorilor M.D. (arhitect șef,

șeful biroului urbanism) și B.D. (secretarul primăriei), în calitățile sus­menționate,

s-a emis acest al doilea certificat de urbanism, în care se consemnează corect

la rubrica privind titularul dreptului de proprietate faptul că proprietarul

terenului pe care se intenționa edificarea Centrului de Gospodărire deșeuri

industriale este „SC M.F. SA Năvodari".

Tribunalul apreciază că completarea

corectă a rubricii referitoare la titularul dreptului de proprietate s-a

datorat tocmai faptului că certificatul de urbanism a fost redactat sub

supravegherea șefului biroului urbanism M.D., care în această calitate și în

considerarea cunoștințelor de specialitate aprofundate în domeniu pe care le

deține, a manifestat exigența corespunzătoare pentru înscrierea datelor

corecte, spre deosebire de comportamentul neresponsabil al martorei R.D. - constatat

chiar din declarația acesteia.

Un alt aspect ce diferențiază acest

certificat de urbanism de certificatele nr. CC/2004 și FF/2007 se referă la

suprafața de teren menționată pentru care se solicită eliberarea certificatului.

Astfel, în cazul cu nr. DD/2005 se menționează suprafața totală de 154.000 m.p.,

această suprafață corespunzând strict cu suprafața batalului nr. 4 pe locul

căruia se intenționa edificarea depozitului de deșeuri nepericuloase. Prin.

urmare, potrivit certificatului de urbanism nr. DD/2005, primăria acorda

posibilitatea construirii strict a depozitului de deșeuri nepericuloase, cu

excluderea tuturor celorlalte obiective ce fac parte din centrul de gospodărire

deșeuri industriale și care ar fi urmat să fie realizate pe suprafețe de teren

distincte față de suprafața de 154.000 m.p. (instalația de inertizare, drumuri,

laborator, birou primire, rezervor decantare, bazin colectare apă epurată,

instalație tratare ape menajere, etc. (a se vedea lista obiectelor).

Conform rechizitoriului, în acest

certificat de urbanism (nr. DD/2005) nu s-au consemnat, în vederea respectării

lor, „procentul de ocupare a terenului (POT)", „coeficientul de utilizare

a terenului (CUT)", și nu s-a solicitat avizul conform de la Autoritatea

Aeronautică Civilă, în condițiile în care amplasamentul preconizat al

obiectivului menționat este inclus în regiunile de control ale Aeroportului

Internațional Mihail Kogălniceanu.

De asemenea, s-a reținut că nu s-a

solicitat, prin certificatul de urbanism întocmirea unui plan urbanistic zonal

(PUZ).

În cursul urmăririi penale s-a

realizat un raport de expertiză de către domnul expert în domeniul urbanistic

V.A., prin care s-a concluzionat că:

- POT în zona obiectivului a fost

evaluat orientativ la 50%, iar investiția respectă acest indicator;

- CUT evaluat orientativ în zona

obiectivului investițional este echivalent unei construcții cu P+6E, în timp ce

depozitul de deșeuri, proiectat a avea o înălțime de +48 de metri de la sol ar

fi echivalent unei construcții cu P+15E, deci nu ar respecta CUT în zonă.

În ce privește relevanța lipsei

mențiunilor referitoare la procentul de ocupare a terenului și la coeficientul

de utilizare a terenului pentru stabilirea vinovăției/nevinovăției inculpaților

C.T., M.M. și SC E.C. SA, în raport de infracțiunile pentru care au fost

trimiși în judecată, tribunalul a reținut, în primul rând, că aceste două

elemente (POT și CUT) sunt subliniate pe act de către persoana ce a redactat

efectiv certificatul de urbanism (M.I.), indicându-se că trebuie menținuți

indicatorii existenți în zonă. Nu se menționează însă mărimea indicatorilor

respectivi.

Conform raportului de expertiză

urbanistică, chiar dacă nu s-a menționat procentul de ocupare a terenului

necesar a fi respectat, investiția preconizată respecta acest coeficient.

Tribunalul Constanța reține din

cuprinsul Regulamentului de urbanism local aprobat prin H.C.L. nr. 69/2004, că

pentru zona industrială F., POT este stabilit la 50%, iar în ce privește

regimul de înălțime, se stabilește regimul maxim de P+2 E.

Astfel, emiterea certificatului de

urbanism fără precizarea expresă a regimului de înălțime stabilit în zonă a

atras consecința parcurgerii procedurii de obținere a acordului de mediu pentru

un depozit de deșeuri a cărei înălțime finală (P +15E) ar fi depășit cu mult

înălțimea maximă reglementată prin documentația de urbanism (P +2E).

În altă ordine de idei, tribunalul a

reținut că în dosar nu sunt probe din care să rezulte că inculpatele M.M. și SC

E.C. SA au conștientizat lipsa mențiunilor referitoare la POT și CUT din

cuprinsul certificatului de urbanism, precum și eventualele efecte nelegale ale

lipsei acestor indicatori asupra procesului de obținere a acordului de mediu și

ulterior a autorizației de construcție, câtă vreme acestea nu au fost direct

implicate în emiterea certificatului de urbanism, nu rezultă că au intervenit

în vreun mod sau că au avut vreun interes în nemenționarea expresă a POT și

CUT, nu rezultă că au analizat și conștientizat importanța menționării celor

două elemente pe certificatul de urbanism nr. DD/2005.

În ce privește nesolicitarea prin

certificatul de urbanism a avizului conform de la Autoritatea Aeronautică

Civilă, tribunalul a reținut - având în vedere declarația martorului M.D.

referitoare la acest aspect, precum și lipsa oricăror altor probe în sens

contrar - că acest aviz, nefiind unul de uz curent în activitatea primăriei (de

fapt rezultând că un astfel de aviz nu a fost solicitat niciodată în anii

2004-2007) , nu a fost intuit ca fiind necesar, nici de către primarul C.T., și

nici de către inculpatele M.M. și SC E.C. SA. În acest sens, tribunalul a

apreciat - în aplicarea principiului „in dubio pro reo" și având în vedere

lipsa probelor contrarii - că, dacă persoana cu cea mai înaltă competență în

domeniu din primărie și cu atribuții de serviciu orientate către solicitarea

avizelor pentru diferite construcții - în speță arhitectul șef M.D., șeful

serviciului Urbanism - nu a realizat necesitatea solicitării unui aviz de la

Autoritatea Aeronautică Civilă, cu atât mai puțin puteau prevede această

necesitate inculpații C.T., M.M. sau SC E.C. SA (prin reprezentanți persoane

fizice)

Pe de altă parte, tribunalul reține,

având în vedere în special mijloacele de probă obiective - constând în fotografii

și planuri de situație, proiectul unui coș de fum, ale zonei combinatului chimic

în cadrul căruia se preconiza edificarea depozitului de deșeuri cu cota +95 m -

că Autoritatea Aeronautică Civilă și Aeroportul Mihail Kogălniceanu erau

avizați asupra faptului că în zona combinatului din vestul localității Năvodari

sunt amplasate construcții cu cote mai înalte decât înălțimea maximă ce se preconiza

a fi atinsă de depozit. Astfel, în concret lipsa solicitării avizului de la

Autoritatea Aeronautică Civilă nu avea capacitatea de a afecta siguranța

zborurilor pe aeroportul Mihail Kogălniceanu.

Cu privire la nesolicitarea prin

certificatul de urbanism a unui plan urbanistic zonal (PUZ) care să delimiteze

zona și caracteristicile tehnice ale Centrului de Gospodărire Deșeuri

Industriale, tribunalul a reținut în esență că obligativitatea, pentru primarul

C.T., a solicitării acestui PUZ în situația concretă era stabilită atât prin

art. 47 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 350/2001, cât și prin prevederile

Regulamentului de Urbanism aprobat prin H.C.L. nr. 69/2004, tribunalul urmând a

dezvolta această constatare în analiza emiterii certificatului de urbanism nr. FF/2007.

În cursul anului 2006, la sediul SC E.C.

SA s-a desfășurat o ședință CAT, la care a participat, printre alții, și

martora R.M., în calitate de reprezentant din partea Primăriei Năvodari.

Ca și P.I., această martoră a precizat

că nu a primit de la factorii de decizie din primărie nici un fel de informații

sau directive concrete care să o ajute să înțeleagă scopul dezbaterii,

importanța participării reprezentantului primăriei la aceasta, problemele de

interes al comunității ce trebuiau ridicate în ședința respectivă.

De asemenea, martora nu a putut face

precizări asupra faptului dacă a informat conducerea primăriei - primar,

viceprimar, secretar - despre concluziile dezbaterii.

Tribunalul a constatat astfel

pasivitatea inculpatului C.T., în calitate de primar, în monitorizarea cu

atenție a aspectelor tehnice și juridice ale unei astfel de viitoare investiții,

care - potrivit propriei aprecieri anterioare - ar fi putut crea consecințe

poluante și deci prejudicii locuitorilor orașului.

Durata certificatului de urbanism nr. DD/2005

a fost de un an de zile, situație în care urma să expire la 14 decembrie 2006.

Anterior acestei date, SC E.C. SA a solicitat prelungirea cu un an de zile a

valabilității certificatului de urbanism, cerere ce a fost aprobată de

primărie, în speță de inculpatul C.T.

Conform declarației martorului M.D.,

în cursul anului 2007, în lunile ianuarie, martie, iunie, între SC E.C. SA și

Primăria Năvodari s-a purtat o corespondență scrisă în care, în esență, SC E.C.

SA solicita eliberarea unui certificat de urbanism care să cuprindă titulatura

investiției așa cum a fost solicitată inițial, și anume „Centru de gospodărire

deșeuri industriale", și nu „Centru de gospodărire deșeuri industriale

netoxice și nepericuloase".

Astfel, există adresa din 18 iunie

2007 a SC E.C. SA către Primăria Năvodari, prin care (urmare a unei cereri

anterioare a primăriei) se comunică lista deșeurilor industriale ce urmează a

fi depozitate în obiectivul preconizat și prin care se comunică faptul că

obiectivul depozit de deșeuri nepericuloase nu se încadrează în prevederile H.C.L.

nr. 37