ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2830/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2830/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra recursurilor penale
de față:
Constată
că, prin sentința penală nr. 72 din 07 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul
Constanța în dosarul penal nr. 12226/118/2011, s-a hotărât:
În baza art. 334 C. proc. pen.:
Dispune schimbarea încadrării juridice
a unor fapte reținute în sarcina inculpaților V.R. și C.T., astfel:
1.Pentru inculpatul V.R., din
infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 6 și 9 din Legea nr 78/2000 cu
referire la art. 255 C. pen., în infracțiunea de dare de mită prevăzută de art.
6 din Legea nr 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen.
Pentru inculpatul C.T., din
infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13
2
din Legea nr 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de
abuz în serviciu contra intereselor publice, ca infracțiune asimilată
infracțiunilor de corupție, în formă continuată, prevăzută de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.
În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.:
Condamnă pe inculpatul C.T. la
pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz
în serviciu contra intereselor publice, ca infracțiune asimilată infracțiunilor
de corupție, în formă continuată.
În baza art. 289 C. pen. condamnă pe
inculpatul C.T. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de fals intelectual.
În baza art. 33 lit a) - art. 34 lit
b) C. pen.:
Contopește pedepsele și dispune ca
inculpatul C.T. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen.:
Interzice inculpatului, pe durata
executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit a) teza a
Il-a lit b) și exercițiul dreptului de a ocupa o funcție publică, prev. de art.
64 lit c) C. pen.
În baza art. 11 pct 2 lit a) C. proc.
pen. raportat la art. 10 lit. b
1
) C. proc. pen.:
Achită pe inculpatul V.R. sub aspectul
săvârșirii infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000
raportat la art. 255 alin. (1) C. pen.
În baza art. 91 lit c) C. pen.
raportat la art. 18
1
alin. (3) C. pen.:
Aplică inculpatului V.R. amenda cu
caracter administrativ în sumă de 1000 (o mie) RON.
Ia act că inculpatul V.R. a fost
reținut 24 de ore în ziua de 11 din 12 septembrie 2011.
În baza art. 11 pct 2 lit a) C. proc.
pen. raportat la art. 10 lit. b
1
) C. proc. pen.:
Achită pe inculpata M.M.Ș. sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzută
de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 91 lit
c) C. pen. raportat la art. 18
1
alin. (3) C. pen.:
Aplică inculpatei M.M.Ș. amenda cu
caracter administrativ în sumă de 1000 (o mie) RON.
În baza art. 11 pct 2 lit a) C. proc.
pen. raportat la art. 10 lit. b
1
) C. proc. pen.:
Achită pe inculpata persoană juridică
SC E.C. SA Năvodari cu sediul în Năvodari, strada P.) sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291 C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 91 lit. c) C. pen.
raportat la art. 18
1
alin. (3) C. pen.:
Aplică inculpatei SC E.C. SA Năvodari
amenda cu caracter administrativ în sumă de 1000 (o mie) RON.
În baza art. 348 C. proc. pen.:
Desființează certificatul de urbanism
din 20 decembrie 2007, înregistrat la Primăria Năvodari sub nr. xx, eliberat
către SC E.C. SA Năvodari, referitor la construirea obiectivului „Centru de
Gospodărire Deșeuri Industriale".
În baza art. 14 și 346 C. proc. pen.
raportat la art. 998-999 și 1003 C. civ. 1864:
Respinge, ca nefondată, acțiunea
civilă formulată de partea civilă Orașul Năvodari împotriva inculpaților V.R., M.M.Ș.
și SC E.C. SA Năvodari.
Ia act că partea civilă Orașul
Năvodari nu a formulat acțiune civilă în contradictoriu cu inculpatul C.T.
În baza art. 191 alin. (1) și art. 192
pct. 1 lit. d) C. proc. pen.:
Obligă pe inculpații C.T., V.R., M.M.Ș.
și SC E.C. SA să plătească statului câte 2200 RON fiecare, reprezentând
cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 437/P/2011 din
12 septembrie 2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a dispus
trimiterea în judecată a inculpaților:
C.T., pentru săvârșirea infracțiunilor
de: abuz în serviciu prevăzută de art. 13
2
din Legea nr 78/2000
republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și fals intelectual
prevăzută de art. 289 C. pen. (faptă din 20 decembrie 2007);
V.R., pentru săvârșirea infracțiunii
de dare de mită în forma reglementată și incriminată de art. 6 și 9 din Legea
nr. 78/2000 cu referire la art. 255 C. pen.:
SC E.C. SA Năvodari, str. P., și M.M.Ș.
- ambele pentru săvârșirea irifracțiunii de uz de fals în formă continuată,
prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Pentru a dispune astfel prima instanță
a reținut, în esență, următoarele:
I. Pentru inculpatul C.T. s-a reținut
că, în calitate de primar al orașului Năvodari, în perioada 2004-2007, și-a
exercitat în mod defectuos atribuțiunile de serviciu, în manieră repetată, prin
acte materiale succesive, comise în realizarea aceleiași rezoluții
infracționale, în modul și modalitatea descrise în cuprinsul rechizitoriului,
respectiv și-a îndeplinit defectuos obligațiile sale de primar, așa cum sunt
definite principial în art. 61 alin. (2), art. 63 alin. (5) lit. a), f) și g)
din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, (in legătură
cu emiterea certificatelor de urbanism nr. 715/2004, 719/2005 și in mod cu
totul special nr. 718 din 20 decembrie 2007, primul și ultimul - care cuprind
mențiuni nereale privind regimul proprietății, prin nesolicitarea - în plus, în
toate trei cazurile, - a avizelor și autorizațiilor necesare, plus a unui PUZ),
cu consecința creării in favoarea SC E.C. SA, a unui avantaj efectiv și
substanțial, constând în deschiderea în această manieră a căii nelegale de
obținere a acordului de mediu și în consecință directă, ulterioară, a unor
sentințe judecătorești care obligau autoritatea publică locală să emită
autorizația de construcție pe terenul altei entități juridice și în lipsa
documentației necesare, urbanistice, tehnice și de mediu, care au avut ca efect
și inducerea în eroare a instanței de judecată cu privire la realitatea
tehnic/juridic/administrativă, toate acestea în contra dispozițiilor legale și
a voinței comunității, prin ocolirea în maniera descrisă a competențelor
Consiliului Local și cu consecința vătămării grave a intereselor întregii
comunități locale, confirmând prin semnătura sa datele false privind regimul
proprietății imobilului pe care se dorea edificarea depozitului de deșeuri în
actul emis și semnat în decembrie 2007;
II. Pentru inculpatul V.R., s-a
reținut că la data de 18 noiembrie 2010 a promis/oferit primarului orașului
Năvodari M.N. un beneficiu ilicit, de obținut prin intermediul unei societăți
cu sediul în străinătate, ce ar fi urmat să fie înființată/controlată de acesta
și al încheierii în acest scop a unui contract nereal, dar aparent de
consultanță, între această firmă și una din firmele controlate de inculpat,
beneficiu cuantificat la echivalentul a 4500 euro/lunar, pe o perioada
nedefinibilă, în schimbul căruia primarul trebuia să faciliteze depozitarea de
cianuri și alte deșeuri similare pe raza orașului, în depozitul SC E.C. SA,
prin efectuarea de controale de formă a materiei transportate, și bineînțeles
al emiterii autorizației administrative necesare în acest sens, cu scopul
evident al influențării acestei investiții italiene, deci internaționale.
III. Pentru inculpatele M.M.Ș. și SC
E.C. SA, s-a reținut că au folosit repetat, în intervalul 10 august 2004 - 20
decembrie 2007 - anul 2010, certificatele de urbanism false, respectiv cele
emise sub nr. 715 din 10 august 2004 și 719 din 20 decembrie 2007, cunoscând că
au mențiuni false la rubrica privind regimul proprietății, în interesul
promovării, susținerii și finalizării procedurii de obținere a acordului de
mediu de la Agenția Națională de Protecție a Mediului, adică relativ la dosarul
astfel format, plus în cadrul proceselor civile purtate între SC E.C. SA și
Orașul Năvodari, în scopul - realizat al - obținerii unor sentințe
judecătorești favorabile.
SC M.F. SA a fost înființată în anul
1999 prin cumpărarea activelor F. SA de către firma SC M. SRL, transformată
apoi în SC M.F. SA. Această societate are mai mulți acționari, printre care S.E.
cu un număr majoritar de acțiuni, V.R. și M.M.Ș.
Prin contract de vânzare-cumpărare, SC
M.F. SA a dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de
1.821.387,50 m.p., situată în zona industrială a orașului Năvodari, trup A, pe
teritoriul fostei USAS (Fertilchim) astfel cum rezultă din actele scrise și
planșele depuse la dosar.
În suprafața acestui teren aparținând
SC M.F. SA sunt incluse și 3 depozite de fosfogips pline și acoperite cu pământ
sub forma unor excavații în pământ, cu taluz, (denumite batalele nr 1, 2 și 3),
precum și un astfel de batal amenajat însă nefolosit (gol), denumit batalul nr.
Construcția batalului nr. 4 a fost aprobată în anul 1988, iar recepția
acestuia (finalizarea lucrărilor) s-a realizat la 15 august 1996, din comisia
de recepție făcând parte, printre alții martorul M.D., ca reprezentant al Primăriei
Năvodari, și martora S.F. în calitate de cadru de specialitate al F. SA.
După preluarea F. de către SC M. SRL,
martora S.F. a fost angajată la aceasta din urmă în calitate de director tehnic.
SC E.C. SA a fost înființată în anul
2002, având ca date de identificare J. xxx/2002, CUI zzz, sediul social fiind în
incinta SC M.F., din NĂVODARI, str. P. Acționarul principal al acestei firme
este SC M.F. SA, cu o participare de 99,60% din capitalul social, printre
ceilalți acționari fiind V.R. și M.M.Ș.
SC M.F. SA a adus ca aport în natură
la capitalul social un teren în suprafață de 10.320 m.p. din care suprafață
construită aprox. 5700 m.p., acesta făcând parte din terenul total dobândit
anterior prin preluarea activelor F.
Obiectul principal de activitate al SC
E.C. SA este tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase, iar printre
obiectele secundare de activitate se numără colectarea deșeurilor
nepericuloase, colectarea deșeurilor periculoase, tratarea deșeurilor
nepericuloase.
În perioada 2004 -2009 conducerea
executivă a SC E.C. SA a fost asigurată de inculpata M.M.Ș., în calitate de
administrator.
În perioada anterioară anului 2004,
primarul orașului Năvodari a fost D.I., acesta decedând ulterior finalizării
mandatului.
Începând cu data de 20 iunie 2004,
funcția de primar al orașului Năvodari a fost exercitată de inculpatul C.T.,
până la data de 20 iunie 2008.
Începând cu data de 20 iunie 2008,
funcția de primar al orașului Năvodari a fost exercitată de martorul M.N.
Anterior anului 2004, SC M.F. SA a
întreprins o serie de demersuri pentru a prospecta posibilitatea înființării
unei activități de colectare și tratare deșeuri periculoase și menajere.
Potrivit declarațiilor inculpaților V.R. și M.M., confirmate printr-o serie de
înscrisuri din dosar, aceștia au fost contactați și au purtat discuții cu
reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai Agenției de protecție a Mediului,
în scopul înființării unui depozit de deșeuri de o capacitate mare, care să fie
raportat de România ca argument în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Astfel, prin contractul nr. AA/2000,
SC M.F. SA a solicitat către I.C.I.M. București întocmirea unui „Studiu privind
gestiunea deșeurilor periculoase produse în România".
Prin contractul nr. BB/2002, în baza
căruia s-a emis factura fiscală din 04 martie 2002, I.C.I.M. București - INCDPM
a realizat pentru SC M.F. SA un „Studiu de soluție privind realizarea a două
depozite de deșeuri - periculoase, respectiv menajere". S-a redactat un
studiu de impact asupra mediului, un raport la studiul de impact, documentația
fiind predată beneficiarului la 06 martie 2002.
După înființarea SC E.C. SA, cu obiect
de activitate specific activității de colectare/depozitare și tratare deșeuri
periculoase și nepericuloase, această societate a continuat demersurile pentru
înființarea unei astfel de activități pe raza orașului Năvodari.
În acest sens, la data de 09 iunie 2004,
la Primăria Orașului Năvodari, a fost înregistrată cererea depusă de SC E.C. SA
Năvodari, în sensul solicitării de a se emite un certificat de urbanism în
vederea edificării unei investiții denumite „Centru de gospodărire deșeuri
industriale", propus a fi edificat pe o suprafață de 40.000 m.p. teren,
situată în Năvodari, str. P.
Au fost anexate la cererea depusă
înscrisuri, mai precis un memoriu de prezentare și un plan de amplasament ca
parte desenată.
La data de 10 august 2004, a fost emis
certificatul de urbanism nr. CC/2004, sub semnătura numiților D.I., în calitate
de primar al orașului, B.D. (în prezent P.) secretara primăriei și M.D. -
arhitect șef.
La data emiterii actului menționat, la
Primăria Orașului Năvodari, funcția de primar o îndeplinea inculpatul C.T.,
acesta fiind ales în funcție de la data de 20 iunie 2004 și nu D.I.
În legătură cu condițiile în care a
fost emis acest certificat de urbanism, tribunalul a constatat că, din probele
dosarului că nu se poate a reținut vreo faptă de natură penală în sarcina
vreunuia dintre inculpații trimiși în judecată.
Astfel, martorii M.D., P.D. și R.D. au
explicat concordant care a fost circuitul cererii de eliberare a certificatului
de urbanism și care este explicația faptului că acest certificat a fost
eliberat de primărie , sub semnătura fostului primar D.I. la o dată când acesta
nu mai îndeplinea funcția de primar.
În esență, s-a explicat faptul că
certificatul de urbanism a parcurs toate etapele de eliberare, respectiv
examinarea cererii, redactarea certificatului de către biroul urbanism sub semnătura
arhitectului șef M.D., verificarea legalității acestuia sub semnătura
secretarului primăriei P.D., și inclusiv semnarea acestui certificat de urbanism
de către primarul. D.I., la un moment în care mai îndeplinea încă funcția de
primar (până cel mai târziu la data de 19 iunie 2004). Se poate constata că de
la data depunerii cererii - 09 iunie 2004 - și până în ultima zi a mandatului
lui D.I. este un interval de timp suficient pentru a fi posibilă parcurgerea
acestor etape.
Având în vedere că certificatul de
urbanism se eliberează după achitarea unei taxe către primărie, și că această
taxă a fost plătită de către SC E.C. SA abia la data de 10 august 2004,
certificatul de urbanism a primit număr și a fost eliberat efectiv la această
din urmă dată, aceste activități fiind unele pur administrative de evidență, și
care nu necesită decizia expresă a primarului. Astfel se explică faptul că
certificatul de urbanism nr. CC/2004 a fost emis din primărie la o dată când
persoana ce l-a semnat nu mai îndeplinea funcția de primar.
Tribunalul a reținut că s-a consemnat
în acest act faptul că terenul aferent investiției preconizate, în suprafață de
40.000 m.p., este proprietatea persoanei juridice SC E.C. SA.
În acest certificat de urbanism nu se
consemnează procentul de ocupare a terenului (POT), nu se consemnează
coeficientul de utilizare a terenului (CUT); de asemenea, se mai a reținut de
către Ministerul Public că trebuia să se solicite un aviz de la Autoritatea
Aeronautică Civilă, având în vedere înălțimea depozitului de deșeuri proiectat
și faptul că în zonă funcționează aeroportul Mihail Kogălniceanu.
Având în vedere împrejurarea că,
potrivit probelor expuse mai sus, certificatul de urbanism nu a fost emis de
inculpatul C.T., tribunalul a reținut că nu poate fi atrasă răspunderea penală
a acestuia sub aspectul activității de emitere a actului respectiv, inclusiv cu
privire la mențiunile eronate sau omise din cuprinsul acestuia.
La data de 24 februarie 2005, s-a
emis, de către Consiliul Local Năvodari, hotărârea de consiliu local (HCL) nr
37/2005, prin care s-a stabilit că este interzisă amplasarea de depozite de
deșeuri industriale toxice pe raza administrativă a orașului Năvodari.
La data de 14 octombrie 2005, SC E.C.
SA Năvodari a depus din nou, la Primăria Orașului Năvodari cererea nr. 14074/2005,
prin care solicită eliberarea unui nou certificat de urbanism, în vederea
realizării obiectivului.
În ce privește denumirea acestuia,
tribunalul a reținut, astfel cum se va dezvolta mai jos, că SC E.C. SA prin
intermediul martorei S.F. a depus o cerere în care se menționa denumirea
inițială „Centru de gospodărire deșeuri industriale", cerere modificată în
sensul adăugirii la titulatură a cuvintelor „Netoxice și nepericuloase".
La data de 14 decembrie 2005, sub nr. DD,
sub semnătura inculpatului C.T. și a martorilor M.D. și B.D. se eliberează un
al doilea certificat de urbanism, care menționează că este emis pentru
suprafața de teren de 154.000 m.p. și pentru obiectivul „Centru de gospodărire
deșeuri industriale netoxice și nepericuloase"
În acest certificat de urbanism se
menționează la rubrica „Regimul juridic" faptul că terenul aparține în
proprietate SC M.F. SA.
În acest act nu se consemnează
valoarea procentului de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a
terenului, iar Parchetul a reținut că în acest act trebuia solicitat avizul
conform de la autoritatea Aeronautică civilă și un Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
La data de 20 decembrie 2005, între SC
E.C. SA Năvodari și SC M.F. SA Năvodari a fost încheiat un act numit
„Protocol", prin care se constituie în favoarea celei dintâi un drept de
folosință asupra unei suprafețe de 30 ha teren, echivalent cu 300.000 mp (un
hectar = 10.000 mp) și asupra rețelelor de utilități.
La data de 10 decembrie 2007, SC E.C.
SA Năvodari, a depus, pentru a treia oară, la Primăria Orașului Năvodari,
cererea nr. 2252/2007 - prin care solicită emiterea unui certificat de urbanism,
în referire la obiectivul „Centru de Gospodărire Deșeuri Industriale" .
La data de 20 decembrie 2007 Primăria
Năvodari emite, sub semnătura primarului C.T., a secretarei orașului P.D. și a
arhitectului șef M.D., certificatul de urbanism nr. FF/2007, în care se
consemnează că acest act se referă la terenul în suprafață de 290.000 m.p. și
la construirea obiectivului „Centru de gospodărire deșeuri industriale".
La rubrica „Regimul juridic" se
consemnează că terenul ce face obiectul certificatului de urbanism este
proprietatea SC E.C. SA.
În acest act nu se consemnează
valoarea procentului de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a
terenului, iar Parchetul a reținut că în acest act trebuia solicitat avizul
conform de la autoritatea Aeronautică civilă și un Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
În paralel cu derularea evenimentelor
expuse anterior, din anul 2004 SC E.C. SA a efectuat demersuri pentru obținerea
unui acord de mediu de la Agenția de Protecție a Mediului competentă, necesar
pentru a putea obține autorizația de construire a obiectivului, acord solicitat
ca obligatoriu de primărie în toate cele trei certificate de urbanism
eliberate.
Astfel, în prima fază, SC E.C. SA a
depus la Agenția Regională de Protecție a Mediului Galați documentația cerută
pentru obținerea acordului de mediu, printre care se regăsea și certificatul de
urbanism nr. CC/2004 - depus la 26 august 2004, un Studiu de evaluare impact
asupra mediului la 08 iunie 2006, completat în etape la 10 noiembrie 2006 și 12
martie 2007, listă cu deșeurile nepericuloase, etc.
S-a inițiat procedura de verificare,
în acest scop A.R.P.M. Galați apreciind că poate delega competențele către
Agenția de Protecție a Mediului Constanța, și în consecință SC E.C. SA depunând
și la această instituție documentația - în principiu aceeași cu cea depusă la A.R.P.M.
Galați.
În anul 2006 SC G.T. SA, a realizat,
cu concursul ing T.P., „Studiul de evaluare impact asupra mediului" ,
referitor la obiectivul „Centru de gospodărire deșeuri industriale"
După obținerea certificatului de
urbanism nr. DD/2005, a fost depus și acesta la A.N.P.M., la data de 21 august
2007.
Pe parcursul anilor 2004 - 2008 s-au
organizat mai multe Comisii de Analiză Tehnică, pentru a dezbate proiectul
tehnic și condițiile de realizare a obiectivului, în concordanță cu legislația
de mediu în vigoare.
Astfel, la data de 20 octombrie 2004
s-a desfășurat o astfel de ședință a CAT, la care a participat din partea
Primăriei Năvodari martorul P.I., șef serviciu avizări, acesta precizând că se
află la ședința respectivă pentru a se informa (evident, în numele primăriei).
În cadrul acestei ședințe proiectantul
T.P. a prezentat investiția, iar în cadrul acesteia a prezentat instalația de
tratare mobilă.
La data de 19 octombrie 2005 s-a
desfășurat o ședință CAT la sediul Agenției de protecție a mediului Constanța.
În cursul anului 2006 s-a desfășurat o
ședință de informare la sediul SC E.C. SA, la care a participat, din partea Primăriei
Năvodari, martora R.M.
La datele de 24 martie 2006 și 11 iulie
2008 s-au desfășurat alte ședințe CAT, la care nu au participat reprezentanți
ai Primăriei Năvodari.
După stabilirea competenței de
soluționare a cererii de emitere a acordului de mediu în favoarea Agenției
Naționale de Protecție a Mediului, în raport de faptul că volumul de deșeuri
propus a fi introdus în depozit depășea 10 tone/zi, dosarul a fost înaintat
acestei instituții.
Ulterior, a fost depus un raport la studiul
de impact asupra mediului, realizat de martorii P.T. și Ș.A., și certificatul
de urbanism nr. FF/2007 la data de 26 mai 2008.
La data de 31 iulie 2008 SC E.C. SA
emite un anunț public prin care aduce la cunoștință că A.N.P.M. a luat decizia
de emitere a acordului de mediu pentru „Centrul de gospodărire deșeuri
industriale". Anunțul a fost comunicat Primăriei Năvodari, primit și
înregistrat din 31 iulie 2008, observându-se că s-a rezoluționat cu mențiunea
„La compartimentul Mediu" sub semnătura primarului în funcție la data
respectivă, M.N.; în declarația dată la instanță acesta și-a recunoscut
semnătura pusă pe anunț, însă nu și scrisul din rezoluție. Tribunalul a reținut
că acest aspect nu are importanță (rezoluția putând fi scrisă anterior
semnăturii de secretara cabinetului primarului), întrucât, atât timp cât a
depus semnătura pe act, înseamnă că M.N. l-a avut în față și a putut să-l
citească.
Agenția Națională pentru Protecția
Mediului a emis către SC E.C. SA acordul de mediu din 15 august 2008 referitor
la realizarea unei investiții denumite Centru de Gospodărire Deșeuri
Industriale.
Referitor la parcurgerea acestei
proceduri pentru obținerea acordului de mediu, tribunalul a reținut că
inculpații nu au fost trimiși în judecată pentru fapte legate de aceasta.
Pe de altă parte, din declarațiile
martorilor persoane de specialitate în materia protecției mediului - B.G., A.A.,
M.M.C., T.C., P.T., Ș.A., tribunalul a reținut că parcurgerea procedurii în
fața autorității de mediu s-a desfășurat în condiții legale.
În esență, nu se pot reține efecte
concrete negative pentru siguranța protecției mediului și a cetățenilor
orașului Năvodari, decurgând din emiterea acordului de mediu -și implicit din
permisiunea, din acest punct de vedere, de a se construi Centrul de gospodărire
deșeuri industriale.
La data de 09 decembrie 2008, se
depune la Primăria Orașului Năvodari, cererea de emitere a autorizației de
construire a acestui Centru de Gospodărire Deșeuri Industriale din partea SC E.C.
SA Năvodari; anexat acestei cereri s-a depus și acordul de mediu din 20 august.
Cererea a fost rezoluționată de
primarul M.N., în sensul ca Biroul de Urbanism să răspundă în scris referitor
la interdicția de amplasare a depozitului în cauză, de asemenea primarul
solicitând a se face propunere în consiliul local pentru modificarea HCL nr
37/2005, în sensul de a se interzice amplasarea oricărui tip de depozit de
deșeuri pe teritoriul orașului Năvodari.
Ca urmare a refuzului primarului de a
emite autorizația de construire, SC E.C. SA a introdus cerere de chemare în judecată
a primarului, înregistrată la Tribunalul Constanța, secția contencios
administrativ, sub nr 3966/118/2009, prin care se solicita obligarea primarului
să emită autorizația de construire.
Ca înscrisuri în dovedire, s-au depus
la această cerere, printre altele, certificatele de urbanism nr. CC/2004 și nr.
FF/2007.
Prin sentința civilă nr. 759 din 12
august 2009 a Tribunalului Constanța, menținută ulterior de către Curtea de
Apel Constanța prin decizia civilă nr. 63/CA din 28 ianuarie 2010, primarul orașului
Năvodari este obligat de instanță să emită autorizația de construire cerută de
SC E.C. SA Năvodari.
Ca urmare a refuzului în continuare al
primarului M.N. de a emite autorizația de construire, SC E.C. SA a inițiat o
nouă acțiune civilă - Dosar nr. 2439/118/2010, prin care solicita aplicarea
unei amenzi administrative primarului, de 20% din venitul minim pe economie, pe
zi de întârziere până la emiterea autorizației de construire.
În paralel, primarul a introdus
contestație în anulare și respectiv revizuire împotriva hotărârilor
defavorabile, acestea fiind respinse.
La data de 18 noiembrie 2010 între
inculpatul V.R. și primarul M.N. s-a purtat o discuție în sediul Primăriei
Năvodari, referitoare la găsirea unei soluții de rezolvare a situației, discuție
înregistrată ambiental cu autorizarea procurorului de caz, confirmată ulterior
de instanță.
Referitor la infracțiunea de abuz în
serviciu în formă continuată, ca infracțiune de corupție, prevăzută de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen., pentru care a fost
trimis în judecată inculpatul C.T.:
Tribunalul a constatat că infracțiunea
prevăzută de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 poate avea trei forme
distincte, prin trimitere la infracțiunile prevăzute de art. 246, 247 și 248 C.
pen., fiecare din acestea având propriile sale elemente constitutive.
Din conținutul situației de fapt
prezentate în rechizitoriu, și în special din a reținerea aspectului că actele
materiale ale inculpatului C.T., realizate în exercițiul atribuțiilor de serviciu
în calitate de primar, ar fi produs vătămări grave intereselor întregii
comunități locale, prima instanță a concluzionat că încadrarea juridică
completă este cea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă
continuată, ca infracțiune asimilată celor de corupție, prevăzută de art. 13
2
din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen.; în consecință, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus
schimbarea corespunzătoare a încadrării juridice (în sensul completării
acesteia).
Totodată Tribunalul Constanța a
reținut din probele dosarului că, în perioada 2004 - decembrie 2007 s-au
succedat următoarele activități cu relevanță în ceea ce privește stabilirea
actelor materiale și a formei de vinovăție a inculpatului, astfel:
a. În octombrie 2004 s-a desfășurat la
Agenția Regională pentru Protecția Mediului Galați o ședință referitoare la
analiza respectării protecției mediului de către investiția preconizată de SC E.C.
SA, și anume „Centru de gospodărire deșeuri industriale".
Din declarația inculpatului C.T. și
cea a martorului P.I. a rezultat că primarul de la acea dată, C.T., a fost
informat cu privire la această procedură derulată la A.P.M. Galați și l-a
delegat pe P.I. să participe ca reprezentant din partea primăriei.
Din declarația martorului rezultă că
acesta nu a primit nici un fel de informații sau directive din partea
primarului, pentru a putea susține un punct de vedere argumentat la ședința
respectivă sau pentru a ridica probleme legate de legalitatea sau oportunitatea
creării depozitului de deșeuri, cu excepția faptului că inculpatul i-ar fi
cerut să exprime dezacordul primăriei în legătură cu înființarea depozitului de
deșeuri.
Martorul mai susține că anumite
considerații pe care le-a expus în cadrul ședinței le-a ridicat ca urmare a
propriilor sale cunoștințe și experiență în domeniul poluării orașului
Năvodari, în calitate de locuitor al acestuia din anul 1970, și nu datorită
contribuției primarului C.T. sau a altei persoane desemnate de acesta în acest
sens.
În ce privește contradicția dintre
declarația inculpatului C.T. și cea a martorului în această privință - inculpatul
susținând în esență că se preocupa de conținutul dezbaterilor respective, că le
monitoriza - tribunalul a reținut ca exprimând realitatea declarația
martorului, deoarece aceasta se coroborează cu cea a martorei R.M., de asemenea
desemnată să participe din partea primăriei la dezbatere la sediul SC E.C. SA,
și care a relatat, în esență, aceeași lipsă de preocupare a primarului de a îi
da instrucțiuni precise și informațiile necesare pentru a putea susține activ
dezbaterea respectivă.
De altfel, s-a reținut că declarațiile
inculpatului C.T. conțin numeroase contradicții evidente, conturându-se astfel
interesul acestuia de a prezenta denaturat anumite stări de fapt.
În cadrul ședinței de lucru de la A.P.M.
Galați s-a concluzionat și s-a menționat în procesul verbal că Primăria
Năvodari urmează a prezenta un punct de vedere scris, în termen de 5 zile.
Acest punct de vedere nu a fost conceput și prezentat niciodată.
b. în data de 18 ianuarie 2005 a fost
difuzată la postul de televiziune T. o emisiune referitoare la intenția de
constituire a unui depozit de deșeuri pe raza localității Năvodari.
Pornind de la această informație, d-na
consilier local C.N. a solicitat informații de la primarul C.T. în ședința de
consiliu local din 28 ianuarie 2005. Potrivit procesului verbal de ședință, C.T.
a menționat că a avut o discuție cu actualul investitor, și că acesta a arătat
că a inițiat dezbateri publice cu conducerea primăriei, începând cu anul 2003,
și că deține certificat de urbanism eliberat în anul 2003. Afirmațiile sunt
confirmate implicit prin aceea că, într-adevăr, primarul C.T. cunoștea, cel
puțin din octombrie 2004, despre intenția de construire a unui depozit de
deșeuri.
De asemenea, primarul C.T. a mai
menționat că în cursul discuției cu investitorul, el a propus ca acest
investitor să înființeze o groapă de deșeuri menajere, însă investitorul nu a
fost de acord. A mai precizat că acest investitor a subliniat că vor intenta
acțiune judecătorească dacă primăria se opune la înființarea depozitului de
deșeuri.
Tot în cursul explicațiilor date de
primarul C.T. doamnei consilier C.N., acesta și-a exprimat opinia că nu este de
acord cu înființarea gropii de deșeuri, deoarece, dacă sunt de natură
periculoasă, nu există posibilitatea de a le controla efectele. Tribunalul a
reținut astfel că inculpatul a conștientizat posibilitatea ca deșeurile ce se
vor a fi depozitate să aibă o natură periculoasă.
În legătură cu problema depozitării
deșeurilor, d-l consilier local T.P. a reamintit o discuție mai veche, din 2001,
privind înființarea unei gropi ecologice de deșeuri, în colaborare cu comuna
Lumina, în zona Sitorman (zonă cunoscută drept carieră de exploatare de
calcar), solicitând reluarea în discuție a acelei propuneri.
În concluzia discuției, d-na consilier
C.N. a anunțat că va iniția un proiect de hotărâre de consiliu local, prin care
să se interzică înființarea „gropii ecologice" anunțate la postul de
televiziune.
Tribunalul a reținut, din conținutul
acestor informații, coroborate cu alte probe ale dosarului, că discuția s-a
referit la intenția SC E.C. SA de înființare a unui depozit de deșeuri, chiar
dacă numele societății sau al reprezentanților ei nu a fost menționat, iar
unele informații au fost percepute ușor eronat. În acest sens, este de observat
că, potrivit cutumei, la următoarea ședință de consiliu local, din 24 februarie
2005, consilierul T.P. a solicitat completarea procesului verbal din ședința
anterioară, în sensul că discuția despre groapa ecologică s-a referit la SC
M.F. SA; având în vedere că această societate este acționarul principal al SC
E.C. SA, și că aceasta din urmă funcționa în același sediu, cu același
personal, folosind același teren și aceleași utilități, confuzia dintre SC M.F.
și SC E.C. a fost firească pentru persoane ce nu cunoșteau situația în mod
exact. Mai mult, această precizare, alături și de declarațiile unor martori - P.I.
- conturează faptul că cetățenii orașului în general și membrii Consiliului
local și ai primăriei, în special, aveau reprezentarea faptului că terenul
fostei fabrici F. a fost cumpărat/preluat de firma M.F. SA.
Tribunalul Constanța a reținut că se
mai confirmă și faptul că SC E.C. SA a efectuat demersuri, chiar dinainte de anul
2003, inclusiv prin discuții cu primarul D.I., pentru înființarea depozitului
de deșeuri. De asemenea, se confirmă faptul că SC E.C. deținea - din 2004, și
nu din 2003 - certificat de urbanism referitor la Centrul de gospodărire
deșeuri industriale, acesta incluzând în componență, ca element central,
depozitul de deșeuri nepericuloase.
Tribunalul Constanța a mai reținut că
primarul C.T. era bine informat cu privire la intențiile și documentele
deținute de investitor, și că purtase o discuție amănunțită cu reprezentantul
acestuia, discuție în care avansase inclusiv propunerea de înlocuire a
depozitului de deșeuri -în percepția sa periculoase -cu unul de deșeuri
menajere.
De asemenea, rezultă că inculpatul C.T.
era deja avizat asupra faptului că ar putea apare probleme juridice și litigii
în instanță, având în vedere certificatul de urbanism deja emis, în cazul în
care primăria se va opune la edificarea depozitului; în același timp, din
opinia proprie și din cea a consilierilor, se preconiza faptul că comunitatea
din Năvodari, prin organele reprezentative și executive, se va opune
construirii depozitului de deșeuri.
Astfel fiind, concluzia care se
desprinde din această primă ședință de consiliu local este că primarul C.T.
avea la momentul respectiv toate informațiile necesare pentru a dispune
examinarea cu atenție a problemei edificării unui depozit de deșeuri, atât în
momentul respectiv cât și pe viitor, în momentul în care vor apare solicitări
ale „investitorului".
Această examinare cu atenție includea
verificarea certificatului de urbanism deja emis (nr. CC/2004) și a actelor
anexate cererii, ce se găseau în posesia primăriei, includea analizarea cu
compartimentul de specialitate a avizelor ce trebuiau solicitate și a etapelor
ce trebuiau respectate pentru a se satisface eventual cererea SC E.C., sau
pentru a fi respinsă motivat, fără riscul pierderii litigiului în instanță.
Totodată s-a precizat că, încă de la
momentul ianuarie 2005, inculpatul C.T. avea percepția faptului că edificarea
unui depozit de deșeuri periculoase pe raza localității prezintă riscuri pentru
mediu și comunitate.
c. în ședința de consiliu local din 24
februarie 2005, la pct 4 al ordinii de zi, d-na consilier C.N. a prezentat un
proiect de hotărâre cu privire la interzicerea amplasării pe teritoriul
orașului Năvodari a unui depozit pentru depunerea deșeurilor industriale
toxice. Proiectul a fost însoțit de expunerea de motive și de referatul
compartimentului de specialitate - întocmit de martora R.M., de avizul comisiei
de specialitate. S-au purtat dezbateri pe tema tipurilor de deșeuri ce urmează
a fi interzise la depozitare, inclusiv primarul C.T. avansând o propunere în
acest sens, respectiv a fi interzise deșeurile ce au caracteristica de a fi
„industriale toxice și periculoase".
În urma dezbaterilor, s-a hotărât
adoptarea hotărârii referitoare la interzicerea depozitării deșeurilor
industriale toxice.
Astfel, la aceeași dată de 24
februarie 2005, s-a emis de către Consiliul Local Năvodari, H.C.L. nr 37/2005,
care interzicea amplasarea de depozite de deșeuri industriale toxice pe raza
administrativă a orașului Năvodari.
Tribunalul Constanța a reținut că, în
această conjunctură, primarul C.T. a luat la cunoștință în mod oficial despre
poziția reprezentanților cetățenilor orașului Năvodari, cu privire la intenția
SC E.C. SA de edificare a unui depozit de deșeuri industriale.
Prin adresa din 16 august 2005 a
Primăriei Năvodari, semnată de primarul C.T. și de arhitectul șef M.D.,
înregistrată la SC E.C. sub nr. 1056 din 19 august 2005, s-a comunicat faptul
că se respinge cererea de prelungire a valabilității certificatului de urbanism
nr. CC/2004. Prima instanță a concluzionat astfel că problema certificatului de
urbanism emis în considerarea intenției de construire a centrului de
gospodărire deșeuri industriale a fost analizată de inculpat, ulterior
adoptării H.C.L. nr 37/2005.
La data de 14 octombrie 2005, SC E.C.
SA Năvodari a depus la Primăria Orașului Năvodari cererea nr. 14074/2005, prin
care cere un nou certificat de urbanism, în vederea realizării obiectivului
"Centru de Gospodărire Deșeuri Industriale", obiectiv care se dorea a
fi edificat pe o suprafață de 15,4 ha.
Cu privire la faptul că pe cererea
depusă de SC E.C. SA se menționează titulatura „Centru de Gospodărire Deșeuri
Industriale Netoxice și Nepericuloase", din examinarea vizuală a acesteia
tribunalul a reținut că cuvintele „Netoxice și Nepericuloase" au fost
adăugate ulterior, acest lucru reieșind din poziționarea lor după mențiunea
privind anexarea documentației în două exemplare, astfel titulatura completă
fiind practic fracționată în două, lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă
titulatura în întregul ei s-ar fi scris cursiv.
Din declarațiile concordante ale
inculpaților V.R., M.M.Ș., și ale martorilor S.F., M.D. și R.D., precum și din
conținutul convorbirii ambientale înregistrate la 18 noiembrie 2010 între V.R.
și M.N., din conținutul copiei cererii de emitere a certificatului de urbanism
prezentate de inculpați, care nu conține cuvintele „netoxice și
nepericuloase", tribunalul a reținut că adăugarea la titulatura
obiectivului a acestor două cuvinte s-a realizat fără acordul reprezentanților
SC E.C. SA, de către un funcționar al biroului urbanism - M.l. - la solicitarea
lui M.D., în considerarea existenței H.C.L. nr. 37/2005.
Susținerea acestui din urmă martor
potrivit căreia adăugarea s-a realizat de către S.F. sau de o altă persoană din
cadrul SC E.C. SA nu se confirmă; pe de o parte, caracteristicile scrisului
martorei diferă de cele observabile în cele două cuvinte adăugate, iar pe de
altă parte nu este verosimil ca o altă persoană din cadrul SC E.C. să fi făcut
adăugarea, din moment ce însăși S.F. era persoana ce se ocupa de documentația
pentru obținerea certificatului de urbanism. Nu mai puțin, solicitările
imperative în scris formulate de SC E.C. în perioada ianuarie - iulie 2007
pentru schimbarea titulaturii din certificatul de urbanism, astfel încât să
corespundă cu titlul proiectului, dovedesc faptul că reprezentanții SC E.C. SA
nu au fost implicați în adăugirea de pe cerere, preluată apoi (incomplet) și în
certificatul de urbanism nr. DD/2005 - incomplet prin aceea că se omite
cuvântul „industriale".
Cu privire la diferența dintre scrisul
martorei S.F. și scrisul ce a adăugat cuvintele „Netoxice și
nepericuloase", este de observat modul diferit de efectuare a literelor S
(nelegat, respectiv legat de următoarea literă), P (printr-o singură linie
verticală, respectiv printr-o linie dublă descendent/ascendentă), U (cu codiță
de legătură către următoarea literă, respectivă fără) I (cu punct deasupra,
respectiv cu cerculeț), precum și mai este de observat aspectul general al
scrisului, mai legat și mai rapid în cazul celor două cuvinte adăugate.
Un alt aspect definitoriu ce indică
faptul că cele două cuvinte sunt adăugate de către cel ce a întocmit certificatul
de urbanism (M.l.) este identitatea dintre modul de redactare a celor două
cuvinte „Netoxice și Nepericuloase" din cerere și modul de redactare a
certificatului de urbanism nr. DD/2005, observându-se că acestea au fost
redactate de aceeași persoană; or, pe de o parte, scrisul din certificatul de
urbanism nr. DD/2005 diferă evident de scrisul martorei R.D. aflat pe celelalte
două certificate de urbanism, deci certificatul de urbanism nr. DD/2005 nu a
fost completat de către aceasta; pe de altă parte, în mod evident certificatul
de urbanism a fost completat de un funcționar al Biroului Urbanism, și
nicidecum de către S.F.
Astfel, în condițiile în care M.D.
recunoaște că a discutat personal și expres cu S.F. despre eliberarea
certificatului de urbanism cu respectarea H.C.L. nr. 37/2005, și în condițiile
în care acesta este șeful biroului urbanism, rezultă că el este persoana care a
dispus completarea atât a certificatului de urbanism nr. DD/2005 cât și a
cuvintelor „Netoxice și nepericuloase" de pe cererea de eliberare a
certificatului de urbanism.
La data de 14 decembrie 2005, sub nr. DD,
sub semnătura inculpatului C.T. (primar) și a martorilor M.D. (arhitect șef,
șeful biroului urbanism) și B.D. (secretarul primăriei), în calitățile susmenționate,
s-a emis acest al doilea certificat de urbanism, în care se consemnează corect
la rubrica privind titularul dreptului de proprietate faptul că proprietarul
terenului pe care se intenționa edificarea Centrului de Gospodărire deșeuri
industriale este „SC M.F. SA Năvodari".
Tribunalul apreciază că completarea
corectă a rubricii referitoare la titularul dreptului de proprietate s-a
datorat tocmai faptului că certificatul de urbanism a fost redactat sub
supravegherea șefului biroului urbanism M.D., care în această calitate și în
considerarea cunoștințelor de specialitate aprofundate în domeniu pe care le
deține, a manifestat exigența corespunzătoare pentru înscrierea datelor
corecte, spre deosebire de comportamentul neresponsabil al martorei R.D. - constatat
chiar din declarația acesteia.
Un alt aspect ce diferențiază acest
certificat de urbanism de certificatele nr. CC/2004 și FF/2007 se referă la
suprafața de teren menționată pentru care se solicită eliberarea certificatului.
Astfel, în cazul cu nr. DD/2005 se menționează suprafața totală de 154.000 m.p.,
această suprafață corespunzând strict cu suprafața batalului nr. 4 pe locul
căruia se intenționa edificarea depozitului de deșeuri nepericuloase. Prin.
urmare, potrivit certificatului de urbanism nr. DD/2005, primăria acorda
posibilitatea construirii strict a depozitului de deșeuri nepericuloase, cu
excluderea tuturor celorlalte obiective ce fac parte din centrul de gospodărire
deșeuri industriale și care ar fi urmat să fie realizate pe suprafețe de teren
distincte față de suprafața de 154.000 m.p. (instalația de inertizare, drumuri,
laborator, birou primire, rezervor decantare, bazin colectare apă epurată,
instalație tratare ape menajere, etc. (a se vedea lista obiectelor).
Conform rechizitoriului, în acest
certificat de urbanism (nr. DD/2005) nu s-au consemnat, în vederea respectării
lor, „procentul de ocupare a terenului (POT)", „coeficientul de utilizare
a terenului (CUT)", și nu s-a solicitat avizul conform de la Autoritatea
Aeronautică Civilă, în condițiile în care amplasamentul preconizat al
obiectivului menționat este inclus în regiunile de control ale Aeroportului
Internațional Mihail Kogălniceanu.
De asemenea, s-a reținut că nu s-a
solicitat, prin certificatul de urbanism întocmirea unui plan urbanistic zonal
(PUZ).
În cursul urmăririi penale s-a
realizat un raport de expertiză de către domnul expert în domeniul urbanistic
V.A., prin care s-a concluzionat că:
- POT în zona obiectivului a fost
evaluat orientativ la 50%, iar investiția respectă acest indicator;
- CUT evaluat orientativ în zona
obiectivului investițional este echivalent unei construcții cu P+6E, în timp ce
depozitul de deșeuri, proiectat a avea o înălțime de +48 de metri de la sol ar
fi echivalent unei construcții cu P+15E, deci nu ar respecta CUT în zonă.
În ce privește relevanța lipsei
mențiunilor referitoare la procentul de ocupare a terenului și la coeficientul
de utilizare a terenului pentru stabilirea vinovăției/nevinovăției inculpaților
C.T., M.M. și SC E.C. SA, în raport de infracțiunile pentru care au fost
trimiși în judecată, tribunalul a reținut, în primul rând, că aceste două
elemente (POT și CUT) sunt subliniate pe act de către persoana ce a redactat
efectiv certificatul de urbanism (M.I.), indicându-se că trebuie menținuți
indicatorii existenți în zonă. Nu se menționează însă mărimea indicatorilor
respectivi.
Conform raportului de expertiză
urbanistică, chiar dacă nu s-a menționat procentul de ocupare a terenului
necesar a fi respectat, investiția preconizată respecta acest coeficient.
Tribunalul Constanța reține din
cuprinsul Regulamentului de urbanism local aprobat prin H.C.L. nr. 69/2004, că
pentru zona industrială F., POT este stabilit la 50%, iar în ce privește
regimul de înălțime, se stabilește regimul maxim de P+2 E.
Astfel, emiterea certificatului de
urbanism fără precizarea expresă a regimului de înălțime stabilit în zonă a
atras consecința parcurgerii procedurii de obținere a acordului de mediu pentru
un depozit de deșeuri a cărei înălțime finală (P +15E) ar fi depășit cu mult
înălțimea maximă reglementată prin documentația de urbanism (P +2E).
În altă ordine de idei, tribunalul a
reținut că în dosar nu sunt probe din care să rezulte că inculpatele M.M. și SC
E.C. SA au conștientizat lipsa mențiunilor referitoare la POT și CUT din
cuprinsul certificatului de urbanism, precum și eventualele efecte nelegale ale
lipsei acestor indicatori asupra procesului de obținere a acordului de mediu și
ulterior a autorizației de construcție, câtă vreme acestea nu au fost direct
implicate în emiterea certificatului de urbanism, nu rezultă că au intervenit
în vreun mod sau că au avut vreun interes în nemenționarea expresă a POT și
CUT, nu rezultă că au analizat și conștientizat importanța menționării celor
două elemente pe certificatul de urbanism nr. DD/2005.
În ce privește nesolicitarea prin
certificatul de urbanism a avizului conform de la Autoritatea Aeronautică
Civilă, tribunalul a reținut - având în vedere declarația martorului M.D.
referitoare la acest aspect, precum și lipsa oricăror altor probe în sens
contrar - că acest aviz, nefiind unul de uz curent în activitatea primăriei (de
fapt rezultând că un astfel de aviz nu a fost solicitat niciodată în anii
2004-2007) , nu a fost intuit ca fiind necesar, nici de către primarul C.T., și
nici de către inculpatele M.M. și SC E.C. SA. În acest sens, tribunalul a
apreciat - în aplicarea principiului „in dubio pro reo" și având în vedere
lipsa probelor contrarii - că, dacă persoana cu cea mai înaltă competență în
domeniu din primărie și cu atribuții de serviciu orientate către solicitarea
avizelor pentru diferite construcții - în speță arhitectul șef M.D., șeful
serviciului Urbanism - nu a realizat necesitatea solicitării unui aviz de la
Autoritatea Aeronautică Civilă, cu atât mai puțin puteau prevede această
necesitate inculpații C.T., M.M. sau SC E.C. SA (prin reprezentanți persoane
fizice)
Pe de altă parte, tribunalul reține,
având în vedere în special mijloacele de probă obiective - constând în fotografii
și planuri de situație, proiectul unui coș de fum, ale zonei combinatului chimic
în cadrul căruia se preconiza edificarea depozitului de deșeuri cu cota +95 m -
că Autoritatea Aeronautică Civilă și Aeroportul Mihail Kogălniceanu erau
avizați asupra faptului că în zona combinatului din vestul localității Năvodari
sunt amplasate construcții cu cote mai înalte decât înălțimea maximă ce se preconiza
a fi atinsă de depozit. Astfel, în concret lipsa solicitării avizului de la
Autoritatea Aeronautică Civilă nu avea capacitatea de a afecta siguranța
zborurilor pe aeroportul Mihail Kogălniceanu.
Cu privire la nesolicitarea prin
certificatul de urbanism a unui plan urbanistic zonal (PUZ) care să delimiteze
zona și caracteristicile tehnice ale Centrului de Gospodărire Deșeuri
Industriale, tribunalul a reținut în esență că obligativitatea, pentru primarul
C.T., a solicitării acestui PUZ în situația concretă era stabilită atât prin
art. 47 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 350/2001, cât și prin prevederile
Regulamentului de Urbanism aprobat prin H.C.L. nr. 69/2004, tribunalul urmând a
dezvolta această constatare în analiza emiterii certificatului de urbanism nr. FF/2007.
În cursul anului 2006, la sediul SC E.C.
SA s-a desfășurat o ședință CAT, la care a participat, printre alții, și
martora R.M., în calitate de reprezentant din partea Primăriei Năvodari.
Ca și P.I., această martoră a precizat
că nu a primit de la factorii de decizie din primărie nici un fel de informații
sau directive concrete care să o ajute să înțeleagă scopul dezbaterii,
importanța participării reprezentantului primăriei la aceasta, problemele de
interes al comunității ce trebuiau ridicate în ședința respectivă.
De asemenea, martora nu a putut face
precizări asupra faptului dacă a informat conducerea primăriei - primar,
viceprimar, secretar - despre concluziile dezbaterii.
Tribunalul a constatat astfel
pasivitatea inculpatului C.T., în calitate de primar, în monitorizarea cu
atenție a aspectelor tehnice și juridice ale unei astfel de viitoare investiții,
care - potrivit propriei aprecieri anterioare - ar fi putut crea consecințe
poluante și deci prejudicii locuitorilor orașului.
Durata certificatului de urbanism nr. DD/2005
a fost de un an de zile, situație în care urma să expire la 14 decembrie 2006.
Anterior acestei date, SC E.C. SA a solicitat prelungirea cu un an de zile a
valabilității certificatului de urbanism, cerere ce a fost aprobată de
primărie, în speță de inculpatul C.T.
Conform declarației martorului M.D.,
în cursul anului 2007, în lunile ianuarie, martie, iunie, între SC E.C. SA și
Primăria Năvodari s-a purtat o corespondență scrisă în care, în esență, SC E.C.
SA solicita eliberarea unui certificat de urbanism care să cuprindă titulatura
investiției așa cum a fost solicitată inițial, și anume „Centru de gospodărire
deșeuri industriale", și nu „Centru de gospodărire deșeuri industriale
netoxice și nepericuloase".
Astfel, există adresa din 18 iunie
2007 a SC E.C. SA către Primăria Năvodari, prin care (urmare a unei cereri
anterioare a primăriei) se comunică lista deșeurilor industriale ce urmează a
fi depozitate în obiectivul preconizat și prin care se comunică faptul că
obiectivul depozit de deșeuri nepericuloase nu se încadrează în prevederile H.C.L.
nr. 37