ÎCCJ, decizie (scj.ro #83353)

3.

Contract în formă simplificată. Condiții

Cuprins pe

materii:

Drept comercial.

Contracte.

Contract în

formă simplificată

Index

alfabetic:

-contract

perfect

-executarea

imediată a comenzii

C.com.,

art.36

Potrivit art.36

C.com., când proprietarul cere executarea imediată a contractului și

un răspuns prealabil de acceptare nu este

cerut și

nici chiar necesar după natura contractului, atunci contractul este

perfect îndată ce partea cealaltă a întreprins executarea lui.

(Secția

comercială, decizia nr.897 din 27 februarie 2007)

Prin sentința nr.261 din 6

februarie 2004, Tribunalul Bacău-Secția comercială și

contencios administrativ, a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanta S.C. B. & D. C. SRL Bacău în contradictoriu cu pârâta S.C.

T. București și, a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de

936.376.274 de lei, reprezentând preț marfă, urmând a fi

actualizată în raport cu indicele de inflație la data

plății.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că prin comanda nr.10/10 februarie

2002, pârâta a comandat reclamantei livrarea cantității de 228 tone

tablă neagră fără a se specifica prețul acesteia

și nici alte date legate de livrare. Reclamanta a procedat la livrarea

mărfii, respectiv a cantității de 206,721 tone tablă în

valoare de 3.393.856.398 lei în perioada 18 februarie – 15 martie 2002 pentru

care

a

emis trei facturi, deși pârâta îi mai

datora 997.282.240 lei.

La rândul său, reclamanta a

emis trei comenzi pârâtei la 1, 6 și respectiv 7 martie 2002, pentru

livrarea a 135 tone benzină și 45 tone motorină, fără

a specifica prețul de livrare, marfă ce a fost livrată, urmând

ca plata să se facă prin compensare.

Deși pârâta a pretins că

cele trei facturi au fost restituite reclamantei pentru a fi refăcute, ea

nefiind de acord cu prețul trecut de reclamantă, la solicitarea

acesteia de a-i fi restituită tabla livrată, pârâta nu s-a conformat

întrucât tabla a fost utilizată, astfel cum rezultă din expertiza

contabilă efectuată în cauză, decontarea ei făcându-se prin

procesul verbal de compensare nr.73/17 aprilie 2002.

Instanța de fond a mai

reținut că utilizarea de către pârâtă a mărfii

ce

i-a fost livrată prezumă achiesarea acesteia la

prețul stabilit de reclamantă.

Cererea de obligare la dobânzi a

fost respinsă, întrucât părțile nu au convenit asupra

acordării acestora, nestabilind nici

un

termen de

livrare sau de plată în funcție de care să se calculeze

numărul zilelor de întârziere.

Curtea de Apel Bacău,

Secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia

nr.208 din 14 octombrie 2004, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva

sentinței pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins

acțiunea promovată de reclamantă ca nefondată.

Instanța de apel a

reținut, pe baza expertizelor efectuate la fond și în apel, că

pârâta a lansat către intimată la 19 februarie 2002 o comandă

unică pentru 225 tone tablă neagră pentru onorarea căreia

s-a adresat unui intermediar, achiziționarea fiind făcută la

prețul de producție, tabla fiind apoi livrată apelantei în

două tranșe. Reclamanta a primit în contrapartidă de la

pârâtă produse petroliere achiziționate tot la preț de

producție de la S.C. R. SA, părțile încheind un act de

compensare pentru cantitatea de 52.352 tone tablă (a 2-a livrare), în act

fiind menționat „preț S.”.

A mai reținut instanța de

apel că între părți

a

existat o

convenție unică, în baza căreia apelanta a făcut două

livrări și cum pentru a doua livrare a existat o compensare, în care

valoarea s-a calculat pe baza prețului de producție, înseamnă

că întreaga convenție a părților a avut aceeași regulă,

conform art.969 C. civ.

Împotriva acestei decizii,

reclamanta a declarat recurs pentru motivele prevăzute de art.304 pct.7

,9

și 10 C. proc.civ., aratând că instanța de

apel a ignorat faptul că facturile fiscale pentru plata

cantității de 52 tone tablă au fost acceptate de intimată,

prețul menționat fiind cu 15% mai mare decât al producătorului

S.C. S. Galați întrucât a fost intermediată de S.C. K. Brașov

și S.C. L.Brașov; intimata a recepționat și folosit tabla,

nefiind de acord cu restituirea ei.

Recursul

este

fondat.

Părțile

din proces au stabilit relații comerciale în forma simplificată

prevăzută de art.36

C.com.,

a comenzii

urmată de executare.

Marfa pentru care pârâta

a

emis comanda, comandă în care nu a propus însă

și prețul, a fost livrată de reclamanta recurentă,

recepționată și utilizată de intimată, aceasta

acceptând facturile.

Faptul că la o dată

ulterioară, intimata i-a solicitat reclamantei să refacă

facturile, sub aspectul prețului menționat , fără a fi

însă de acord cu solicitarea reclamantei, ca, în acest caz, să-i

restituie marfa livrată, face dovada intenției de renegociere a

contractului, ulterior executării lui, contrar prevederilor art.36 C.

com..

Este adevărat că

părțile au încheiat o multitudine de convenții comerciale nescrise,

dar fiecare dintre ele are individualitatea și autonomia ei, neputându-se

opera un transfer de acord de voință, cum, în mod

greșit, a procedat instanța de apel

ignorând faptul că factura pentru a doua livrare nu a fost

refăcută sub aspectul prețului.

Înalta Curte,

pentru considerentele care preced, a admis recursul, a modificat decizia

atacată, în sensul că a respins apelul pârâtei SC TMUCB Buc, filiala

Bacău, împotriva sentinței nr.261 din 6 februarie 2004 a Tribunalului

București.