ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 53/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 53/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Ședința publică de la 18 ianuarie 2012
Asupra recursului de
față;
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, sub nr. 3032/104/2009, reclamanta T.C. a
chemat în judecată pe pârâta SC C.V. SA Craiova, solicitând instanței să
dispună obligarea pârâtei la reluarea furnizării energiei electrice la punctul
de consum situat în satul Falcuieni, comuna Potcoava, județul Olt.
Prin sentința nr. 916/2009 a
Tribunalului Olt a fost anulată, ca netimbrată, acțiunea promovată de
reclamanta T.C., iar prin decizia nr. 270/2009 pronunțată de Curtea de Apel
Craiova a fost admis apelul formulat de reclamanta T.C., a fost desființată
sentința nr. 916/2009 a Tribunalului Olt, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
După casarea cu
trimitere, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 269/104/2010,
iar prin sentința nr. 230/2010 pronunțată de Tribunalul Olt a fost respinsă
excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC C.V. SA Craiova –
Punct de Lucru Slatina și în consecință a fost admisă acțiunea formulată de
reclamanta T.C., în contradictoriu cu pârâta, aceasta fiind obligată să reia
furnizarea energiei electrice la punctul de consum cu destinație de locuință
situată în localitatea Potcoava, sat Fălcuieni, județul Olt.
Împotriva sentinței
menționate a declarat apel pârâta SC C.V. SA, iar prin decizia comercială nr. 144
din 28 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, a fost admis apelul
formulat, a fost schimbată sentința apelată, în sensul că a fost admisă
excepția lipsei calității procesuale pasive
a pârâtei cu
consecința respingerii acțiunii
.
În motivarea
deciziei, instanța de apel a reținut, în esență, că pârâta SC C.V. SA nu are
calitatea de a relua furnizarea energiei electrice ci doar pe aceea de a
factura și comercializa energia electrică, calitatea de a relua furnizarea așa
cum a solicitat reclamantul revenind SC C.D. SA care transportă energia
electrică și o măsoară, societate care a și efectuat operațiunea de deconectare
de la rețeaua electrică a reclamantei.
Potrivit Legii nr. 13/2007,
energia electrică se transportă către punctul de consum și se măsoară de
operatorul de distribuție C.D. SA, iar C.V. SA facturează și comercializează
energia electrică pe baza măsurătorilor efectuate de operatorul de distribuție.
Persoana ce ar trebui
obligată în raportul dedus judecății este distribuitorul SC C.D. SA și nu SC C.V.
SA care nu are calitatea de a furniza energie electrică în sensul asigurării
acesteia la punctul de consum.
Ca urmare, pârâta SC C.V. SA nu are
calitate procesuală în prezenta cauză, motiv pentru care a fost admisă excepția
lipsei calității procesuale pasive, acțiunea fiind respinsă pe această
excepție.
Împotriva deciziei
comerciale nr. 144 din 28 iunie 2010 a declarat recurs reclamanta T.C. prin
care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul
respingerii apelului și menținerii sentinței pronunțate de prima instanță.
În dezvoltarea
motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc.
civ., recurenta arată că în mod greșit instanța de apel a concluzionat că
pârâta SC C.V. SA nu are calitate procesuală invocând dispozițiile art. 3 pct. 28
din Legea nr. 13/2007.
Instanța a
interpretat greșit raportul juridic dedus judecății făcând trimitere la o terță
persoană care ar trebui chemată în judecată față de care nu există raporturi
contractuale.
Printr-o greșită
aplicare a legii speciale în materia furnizării energiei electrice și printr-o
interpretare greșită a dispozițiilor art. 969 și urm. C. civ., instanța de apel
a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC C.V. SA.
Intimata pârâtă SC C.V.
SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefundat,
motivat de faptul că în raport de Legea nr. 13/2007 care a statuat separarea
activităților de distribuitor de cea de furnizor a energiei electrice nu are
calitate procesuală în cauză.
Analizând decizia
recurată în raport de criticile formulate și temeiul de drept invocat se
constată că recursul este nefondat.
Prin hotărârea
recurată, instanța de apel a soluționat excepția lipsei calității procesuale
pasive a SC C.V. SA, cu respectarea dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ.,
arătând motivele de fapt și de drept ce au format convingerea instanței,
argumentând pe larg soluția pronunțată astfel că dispozițiile art. 304 pct. 7 C.
proc. civ., invocate formal de recurent nu-și găsesc incidența în cauză.
Nu subzistă nici
motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., care vizează
interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, textul menționat
vizând actele juridice în sens de negotium iuris, recurenta invocând
dispozițiile legale fără a arăta în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate
în raport de textul menționat, criticile vizând interpretarea și aplicarea
Legii nr. 13/2007.
Nu se poate reține că instanța de apel
a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale Legii nr. 13/2007 motiv de
recurs ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în
condițiile în care prin adoptarea Legii nr. 13/2007 privind energia electrică
au fost separate activitatea de distribuție de cea de furnizare a energiei
electrice.
Astfel, art. 3 alin.
(1) pct. 21 din Legea nr. 13/2007, definește noțiunea de distribuție a energiei
electrice, iar pct. 23 din același articol, definește noțiunea de furnizare a
energiei electrice.
Instanța de apel a
interpretat corect dispozițiile legale incidente, intimata pârâtă SC C.V. SA
având atribuții de facturare și comercializare a energiei electrice și nu de
furnizare în sensul asigurării acesteia la punctul de consum.
Prin cererea de
chemare în judecată, reclamantul a solicitat reluarea furnizării energiei
electrice la punctul de consum dar furnizarea energiei electrice la punctul de
consum este atributul exclusiv al SC C.D. SA în raport de dispozițiile Legii nr.
13/2007.
Dispozițiile art. 56 alin.
(3) din același act normativ,, dă posibilitatea legală operatorului de
distribuție să deconecteze pe consumator de la rețeaua electrică în cazul
consumului fraudulos, același operator având dreptul și obligația de conectare
a consumatorului la rețeaua electrică.
În temeiul art. 56 alin.
(3) din Legea nr. 13/2007, SC C.D. SA a încheiat nota de constatare nr. 702 din
13 februarie 2009 vizând consumul fraudulos și a întrerupt furnizarea de
energie electrică.
Este evident că
operatorul care a întrerupt furnizarea energiei electrice la consumator are
posibilitatea de a relua furnizarea de energie electrică, iar instanța de apel
a interpretat și aplicat corect dispozițiile Legii nr. 13/2007 având în vedere
că prin acest act normativ s-a dispus separarea activităților de distribuire de
cea de furnizare precum și drepturile/obligațiile: SC C.V. SA, SC C.D. SA și
ale consumatorilor.
Ținând cont de
pretenția recurentei reclamante, vizând „reluarea furnizării energiei
electrice” și dispozițiile Legii nr. 13/2007, în mod corect instanța de apel a
admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC C.V. SA care nu
are atribuții de furnizare a energiei electrice ci de facturare și
comercializare.
În
consecință, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., va r
espinge recursul declarat de reclamanta T.C. împotriva
deciziei nr. 144 din 28 iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția comercială
ca nefondat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta T.C. împotriva deciziei nr.
144 din 28 iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 18 ianuarie
2012.