ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6112/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6112/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin
sentința civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj a
fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A.,
S.E.M., în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Cluj - Napoca,
Consiliul local al municipiului Cluj - Napoca, Primăria municipiului Cluj -
Napoca, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj, Regia Autonomă
a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. și s-a dispus anularea Dispoziției nr.
1263/2005 și restituirea în natură reclamanților a dreptului de proprietate în
cota de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj - Napoca, strada Universității,
județul Cluj, în privința apartamentelor rămase libere, cu părțile indivize
comune aferente, respectiv apartamentele nr.: 1, 7 - 11, 32, 33, 38, 40, 42,
43, 45, 46, 48, 49 și 50 identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul
în care apartamentele specificate nu corespund acestei cote, să propună
despăgubiri.
Au fost respinse restul capetelor de
cerere.
Totodată, a fost respinsă cererea de
intervenție formulată de intervenienta SC C.B.T. SRL și obligarea pârâtului
Primarul Municipiului Cluj-Napoca și intervenientei la plata cheltuielilor de
judecată în sumă de 10.725 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de fond a reținut că reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.E.M., au
formulat notificarea din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R. înregistrată la
Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 prin care au solicitat
restituirea in natură a cotei de 26/60-a parte din imobilul situat in Cluj-Napoca,
strada Universității, județul Cluj. Această notificare a fost redactată prin
avocat E.K.O., care a avut mandat de reprezentare, pentru notificare la Legea nr.
10/2001, însă primarul a considerat că mandatul dat de reclamanți a fost unul
general fără a se indica imobilul și fără a se da împuternicire pentru și în
numele revendicatorului.
Prin Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005
a Primarului Municipiului Cluj-Napoca s-a respins această notificare, deoarece
notificarea nu ar îndeplini condițiile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001,
nu emană de la persoanele îndreptățite și nu există delegație sau procură
specială de reprezentare.
Instanța de fond a considerat însă că
în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001, persoana care se
consideră îndreptățită va notifica persoana juridică deținătoare a imobilului,
nefiind specificat faptul că notificarea nu ar putea fi făcută prin avocat iar
în cazul de față, tocmai datorită faptului că reclamanții au avut domicilii
diferite au înțeles să apeleze la serviciile unui avocat și prin urmare nu se
poate considera că reclamanții nu ar fi revendicat acest imobil prin
îndeplinirea condiției mai sus arătate.
Pe de altă parte, există o diferență
între lipsa calității de persoană îndreptățită și lipsa calității de
reprezentant al persoanei îndreptățite, noțiuni care în dispoziția atacată se
confundă.
Potrivit Hotărârii nr. 61 din 22 iulie
1999 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 Cluj în
conformitate cu sentința civilă nr. 7891/1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a
considerat că S.C.A.E. are vocație succesorală după coproprietarul tabular S.I.
și s-a hotărât acordarea de despăgubiri pentru cota de 11/60-a parte din
imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, înscris în CF.
Imobilul situat în strada
Universității, a fost înscris inițial în C.F. individuală Cluj-Napoca, fiind
compus din 42 de apartamente, cu părți indivize comune înscrise în C.F. Cluj și
a aparținut: soției lui L.I., născut S.B. în cotă de 8/60-a parte, L.G., în
cotă de 1/60 parte, văduva lui L.I., născut S.B. în cotă de 1/60 parte, soția
lui F.T. născut S.J. in cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. cota
de 10/60-a parte, S.L. cota de 10/60-a parte, S.E. în cotă de 15/50 parte, S.T.
în cota de 5/60 parte.
O serie de apartamente din acest
imobil au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, respectiv
apartamentele 15, 23, 29 și 36 au devenit P. lui S.I., S.L., S.E., S.T., precum
și a altor persoane, respectiv soția lui B.Z., născută B.I., L.L., G.T. și G.D.V.
Ulterior, în baza Decretului nr. 92/1950
apartamentele nr. 1-14, 16-22, 24-28, 37-42 și părțile indivize comune aferente
au trecut în P. statului.
În prezent, apartamentele fac parte
din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, au format în mare
parte obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, în baza Legii nr. 112/1995,
precum și a unor alte acte normative anterioare, respectiv apartamentele nr. 12,
13, 14,15, 16, 17, 18,19, 20, 21, 22, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 36,
37, 39, 41, 47, iar apartamentele nr. 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42, 43, 45, 46,
48, 49 și 50 face obiectul unor contracte de închiriere către intervenienta în
interes propriu, precum și alte persoane fizice și juridice. Apartamentul nr. 6
este în posesia Regiei Autonome a Distribuției și Exploatarea Filmului Romania
Film, în acesta funcționând Cinematograful A.
În ce privește solicitarea
reclamanților de a beneficia de restituirea în natură a întregului imobil s-a
reținut că antecesorii reclamanților au deținut cota de 26/60 parte, cotă
pentru care s-a și formulat notificarea nr. 1189/2000.
Este real faptul că potrivit art. 4 alin.
(4) din Legea nr. 10/2001, de cota moștenitorilor care nu au urmat procedura
prevăzută la Cap. III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite
care au depus în termen cererea de restituire însă reclamanții nu au demonstrat
faptul că sunt moștenitorii persoanelor înscrise ca proprietari în cartea
funciară pentru diferența de cotă până la întreg din dreptul de P. asupra
imobilului în litigiu. Astfel, actele depuse atât la Primarul Municipiului
Cluj-Napoca ce fac obiectul dosarului intern din Legea nr. 10/2001 cât și
celelalte acte depuse în cursul judecății nu atestă că reclamanții ar avea
dreptul la restituirea sau propunerea de despăgubiri în ce privește întregul
imobil situat în strada Universității.
În conformitate cu art. 26 din Legea nr.
10/2001, tribunalul a apreciat că Primarul Municipiului Cluj-Napoca prin
dispoziția atacată a încălcat prevederile art. 3, 4, 21 și 25, și ca urmare a
anulat Dispoziția nr. 1263/2005, considerând că reclamanții sunt îndreptățiți
la restituirea cotei de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității,
a dispus restituirea în natura privitor la această cotă în privința
apartamentelor rămase libere, cu părțile indivize comune aferente, respectiv
apartamentele: 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42 43, 45, 46, 48, 49 și 50
identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul îi care apartamentele
specificate nu corespund acestei cote, să propună despăgubiri.
Chiar dacă instanța poate dispune
restituirea în natură a imobilului despăgubirile în cazul în care reclamanții
urmează să le primească vor fi stabilite în condițiile Titlului VII din Legea nr.
247/2005, iar evaluarea stabilită prin decizie de Comisia centrală pentru
stabilirea despăgubirilor va putea atacată la Curtea de Apel.
În ceea ce privește restul
apartamentelor acestea au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare,
care au fost intabulate în favoarea unor terțe persoane în cartea funciară,
persoane care nu au fost chemate în judecată și fără a fi pus în discuție
titlul lor juridic, apartamentele nu pot face obiectul restituirii în natură.
Restul capetelor de cerere au fost
respinse pe considerentul că în urma restituirii și a efectuării unei
documentații cadastrale, reclamanții vor urma să-și intabuleze dreptul de
proprietate fără ca instanța să dispună in acest sen conform prevederilor art. 48
din Legea nr. 7/1996 și pe motivul că reclamanții sunt îndreptățiți doar la
cota de 26/60 parte.
Cererea de intervenție formulată în
conformitate cu art. 52 C. proc. civ., a fost respinsă pentru că intervenientul
nu a invocat un drept de proprietate asupra spațiului pe care îl deține cu
titlu de chirie, iar eventualitatea cumpărării spațiului în condițiile în care
reclamanților le-ar fi respinsă cererea de restituire în baza Legii nr. 550/2002,
nu poate fi invocată în cadrul unui proces întemeiat pe prevederile Legii nr. 10/2001.
Potrivit art. 274 C. proc. civ., instanța
a obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca și intervenientul la plata
cheltuielilor de judecată în sumă de 10.725 lei, reprezentând cota din onorariu
de expert, apreciat ca datorat raportat la modalitatea de admitere a acțiunii.
La data de 04 februarie 2009,
reclamanții S.C.E.A. și S.A.N., au formulat o cerere de completare a
dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008, cu privire la
solicitarea formulată de reclamanți de restituire în natură a apartamentului nr.
6, situat în Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj, înscris inițial
în C.F. Cluj, în favoarea antecesorilor reclamanților, în prezent înscris în CF
cât și în CF Cluj, aflat în P. Statului Român și în administrarea Regiei
Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., în care funcționează
cinematograful „Arta”; solicitarea formulată de reclamanți pentru restituirea
în natură a mansardei imobilului situat în Cluj-Napoca, strada Universității,
județul Cluj, menționată inițial în C.F. Cluj, în prezent menționată în C.F.
Cluj; solicitarea privitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a
Primăriei municipiului Cluj-Napoca și a Consiliului local al municipiului
Cluj-Napoca, formulată de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca.
La data de 18 martie 2009
intervenienta SC C.B.T. SRL a formulat o cerere de aderare la cererea de
completare a dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008.
Prin sentința civilă nr. 271 din 30
aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte cererea de
completare a dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008 și,
în consecință a fost completat dispozitivul sentinței, în sensul că s-a dispus
restituirea în natură către reclamanți și a apartamentului nr. 6 și a
mansardei, mai puțin a coridorului, spălătoriei și WC-ului care constituie
părți indivize comune, conform C.F. col. nr. Cluj și a apartamentului nr. 48,
49 și 50 care au fost deja restituite prin sentința menționată, din același
imobil, situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Universității, în aceleași
condiții stabilite prin dispozitivul sentinței completate.
S-a respins cererea de aderare la
cererea de completare a dispozitivului formulată de către intervenienta SC
C.B.T. SRL ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție,
tribunalul a reținut că atât în cererea introductivă care a făcut inițial
obiectul Dosarului civil nr. 6694/2005 al Tribunalului Cluj, cât și în
precizarea de acțiune realizată în Dosarul civil nr. 2850/117/2007 al aceleiași
instanțe (fila 24, Vol. I dosar), reclamanții au solicitat restituirea în
natură a întregului imobil situat în municipiul Cluj - Napoca, strada Universității,
județul Cluj.
De altfel, și în cuprinsul
concluziilor scrise, având în vedere concluziile raportului de expertiză
tehnică efectuat în cauză de către expert A.G., reclamanții au solicitat
restituirea în natură a tuturor apartamentelor libere, inclusiv a
apartamentului nr. 6, în condițiile statuate prin Decizia nr. 20 din 19 martie
2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Regia
Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. și a sediului imobilului,
cu suprafața de 1.239 m.p. (fila 186 Dosar nr. 2850/117/2007, Vol. II).
Cu toate acestea, deși tribunalul a
făcut referire în motivarea sentinței a cărei completare s-a cerut la faptul că
cea mai mare parte a apartamentelor au făcut obiectul unor contracte de vânzare
- cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 și a altor acte normative în vigoare,
respectiv apartamentele nr. 12 - 22, 24 - 25, 27 - 31, 34 - 37, 39, 41 și 47,
iar apartamentele nr. 1, 7 - 11, 32 - 3, 38, 40, 42 - 43, 45 - 46, 48, 50 fac
obiectul unor contracte de închiriere, apartamentul nr. 6 fiind în posesia
Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., în aceasta funcționând
cinematograful „Arta”, a dispus restituirea în natură a apartamentelor rămase
libere, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, fără a face vreo
mențiune în ceea ce privește apartamentul nr. 6 și respectiv mansarda
imobilului.
Într-adevăr, în dispozitiv apare
mențiunea de respingere a restului capetelor de cerere, dar din motivarea
sentinței rezultă că aceasta vizează petitele de radiere și întabulare în
cartea funciară și cele privind restituirea întregului imobil, și nu doar în
cotă de 26/60 parte.
Drept urmare, tribunalul a apreciat că
sunt incidente prevederile art. 281
2
C. proc. civ., și a dispus
completarea dispozitivului sentinței prin pronunțarea asupra pretențiilor
reclamanților privind apartamentul nr. 6 și mansarda imobilului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat
apel pârâții Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F.,
Primarul Municipiului Cluj - Napoca și Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca,
Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj, și reclamanții S.C.E.A.
și S.A.N., pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Primăria Municipiului
Cluj - Napoca.
Astfel prin decizia civilă nr. 64 din
12 martie 2010 a Curții de Apel Cluj s-a respins apelul pârâților Regia
Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., Primarul Municipiului
Cluj-Napoca și Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca.
S-a admis în tot apelul pârâtei
Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj și în parte apelurile
declarate de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. și pârâtul Primarul Municipiului
Cluj - Napoca, împotriva sentinței civile nr. 514 din 19 octombrie 2008 a
Tribunalului Cluj - Dosar nr. 2850/1A/2008.
S-a admis în tot apelul declarat de
pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj și în parte
apelul declarat de Primăria Municipiului Cluj - Napoca împotriva sentinței
civile nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în Dosarul civil
nr. 2850/117/2007 și în consecință:
- s-a schimbat în parte sentința
civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a schimbat în parte
și sentința civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 în sensul că:
- s-a respins excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Cluj - Napoca.
- s-a admis excepția lipsei capacității
procesuale de folosință a pârâtei Primăria Municipiului Cluj — Napoca, și
respins acțiunea și cererea de completare a dispozitivului față de această
pârâtă ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală de
folosință.
- s-a respins acțiunea și cererea de
completare a dispozitivului față de pârâta Direcția Generală a Finanțelor
Publice a Județului Cluj, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității
procesuale pasive. De asemenea s-a respins excepția lipsei calității procesuale
pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca și s-a admis
excepția tardivității formulării plângerii de către reclamanții S.G.A. și S.T.,
acesta din urmă decedat în cursul procesului, moștenitor fiind S.E.M. și s-a
respins ca tardivă acțiunea formulată de reclamanții S.G.A. și S.T., acesta din
urmă decedat în cursul procesului moștenitor fiind S.E.M.
S-a admis astfel acțiunea formulată și
precizată de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. în contradictoriu cu pârâții
Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj -
Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. și ca
atare s-a anulat în parte Dispoziția nr. 1263/2005 doar în ceea ce îi privește
pe reclamanții S.C.E.A. și S.A.N.
S-a menținut Dispoziția nr. 1263/2005
în ce îi privește pe reclamanții S.G.A. și S.T., acesta din urmă decedat în
cursul procesului, moștenitor fiind S.E.M. și ca atare s-a dispus restituirea
în natură către reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. în cotă de 39/80 parte a
următoarelor apartamente:
Apartamentul nr. 1 înscris în CF Cluj-Napoca
cu suprafața utilă de 165,26 m.p. cu pic de 3,20/100, înscrise în CF, la
subsol, parter și mezanin, cofetăria T. compus din: sală cofetărie, preparare,
birou, vestiar, WC - uri, duș, sală cofetărie, depozit, oficiu, nișă, sală,
scară, două depozite Vitadulci, care în fapt are suprafața de 268,36 m.p., cota
de 62/1353 m.p. teren și cota de 4,55/100.
Apartamentul 6 înscris în CF Cluj -
Napoca cu suprafața utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în CF.,
la subsol, parter și mezanin, pentru cinematograf compus din: sală de
spectacole, ecran, depozit, 6 wc-uri, 2 antreuri - wc, cameră, 2 vestiare, 2
antreuri, hol, casierie, birou, cabine de proiecție, boxă pivniță, care în fapt
are cota de 93/1353 m.p. teren și cota de 6/81/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 7-11 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF, la
parter, Biblioteca U.J.C.M., compus din: wc care în fapt se compune din 1 sală
de lectură, 1 wc, are cota de 17/1353 m.p. teren și cota de 1,27/100 din pic
înscrise în CF.
Apartamentul nr. 38 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100, înscrise în CF,
la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, cămară alimente, baie, wc,
antreu, box pivniță, care în fapt are cota de 27/1353 m.p. teren și cota de
1,99/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 40 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la
etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, baie, wc,
antreu, boxă pivniță, care în fapt are cota de 22/1353 m.p. teren și cota de
1,63/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 42 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353 parte
și cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V., compus din: sală
spectacole, scena, 2 depozite, 6 sasuri, 4 wc, antreu, scară, casa scării, 2
holuri, garderobă, magazie, sală de lectură, sală de ședință, director, care în
fapt are cota de 116/1353 m.p. teren și cota de 8,57/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 43 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF,
la subsol, compus din: depozit alimentară, care în fapt are cota de 4/1353 m.p.
teren și cota de 0,26/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 46 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 6,78 m.p., cu pic de 0,13/100, înscrise în cf,
col , la etajul III, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 2/1353 m.p.
teren și cota de 0,12/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 48 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF,
la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 3/1353 m.p. teren
și cota de 0,17/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 49 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF,
col , la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, care
în fapt are cota de 6/1353 m.p. teren și cota de 0,40/100 din pic înscrise în
CF.
Apartamentul nr. 50 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF,
la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară, care în fapt are cota
de 8/1353 m.p. teren și cota de 0,62/100 din pic înscrise în CF.
Apartamentul nr. 51 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF,
la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt se compune din pod (mansardă)
și are suprafața de 763 m.p., cota de 175/1353 m.p. teren și cota de 12,94/100
din pic înscrise în CF.
S-a stabilit că pentru partea din
fostul imobil înscris în CF Cluj - Napoca, construcțiile, boxele și terenul ce
nu se poate restitui în natură reclamanților, mai puțin pentru cota de 1/2 din
apartamentul 15, 23, 29 și 36 cu terenul aferent, li se cuvin despăgubiri
bănești în sumă de 28.598.390,14 lei sau 7.804.262,2 euro echivalent în lei la
data plății, care se cuvin reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar
lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte, alegerea monezii revenind reclamanților.
Au fost obligați reclamanții să
mențină afectațiunea de cinematograf a apartamentului 6 înscris în CF Cluj -
Napoca pe o perioadă de 5 ani, începând cu data pronunțării prezentei decizii.
Instanța de apel a dispus radierea
dreptului de proprietate și a dreptului de administrare al vechilor proprietari
Statul Român, Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, Regia Autonomă de
Difuzare și Exploatare a Filmelor R.F. Direcția Teritorială Cluj, regia
Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., înscris asupra:
- apartamentului nr. 1 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 165,26 m.p. cu p ic de 3,20/100, înscrise în CF;
- apartamentului nr 6 înscris în CF Cluj
- Napoca, cu suprafața utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în cf
col;
- apartamentelor nr 7-11 înscris în CF
Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF;
- apartamentului nr 38 - înscris în CF
Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100 înscrise în CF,
la etajul IV;
- apartamentului nr 40 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF,
la etajul IV;
- .apartamentului nr. 42 înscris în CF
Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353
parte și cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V.;
- apartamentului nr 43 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF,
la subsol;
- apartamentului nr 46 înscris în cf Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 6,78 m.p., cu pic de 11 0,13/100, înscrise în CF,
la etajul III;
- apartamentului nr 48 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF,
la mansardă;
- apartamentului nr 49 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF,
la mansardă;
- apartamentului nr 50 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF,
la mansardă;
- apartamentului nr 51 înscris în CF Cluj
- Napoca cu suprafața utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF,
la mansardă;
S-a dispus întabularea în CF a
dreptului de proprietate al reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar
lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte asupra acestora, înscris în CF Cluj - Napoca,
cu titlul de moștenire și restituire în temeiul Legii nr. 10/2001.
Au fost menținute restul dispozițiilor
sentințelor nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj și nr. 271 din 30
aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în Dosar nr. 2850/117/2007, în ce
privește restituirea în natură a apartamentelor și a mansardei (mai puțin a apartamentelor
înstrăinate pentru care se acordă despăgubiri), respingerea cererii de
intervenție, acordarea cheltuielilor de judecată, respingerea cererii de
aderare la cererea de completare a dispozitivului.
A fost obligată pârâta Regia Autonomă
a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. să plătească reclamanților S.C.E.A.
și S.A.N. suma de 1.916,35 lei și de asemenea au fost obligați pârâții Primarul
Municipiului Cluj - Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca să
plătească în solidar reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. suma de 11.932,4 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre au
fost reținute următoarele considerente:
Prin acțiunea inițială formulată la
data de 05 septembrie 2005 reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. și S.T. au
solicitat anularea dispoziției nr. 1263 din 23 noiembrie 2005, restituirea în
natură a întregului imobil înscris în CF, iar pentru apartamentele înstrăinate
acordarea de despăgubiri.
Reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales
domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moților.
Proprietari în CF a localității
Cluj-Napoca, potrivit copiei in extenso și a extrasului CF (fila 7 și urm. și
122 și urm. Dosar nr. 6694/2005), sunt:
S.B. (B.) căsătorită L.I., fiica lui S.D.
și S.K., sub B 1, pentru cota de 8/60 parte, poziția 1.1 din arborele genealogic
(fila 367 vol. II Dosar apel nr. 2850/117/2007) și moștenitoare a lui L.G.,
proprietar tabular sub B 2, conform înscrierii de sub B 10, pentru cota de 1/60
parte, poziția 1.1.1 din arborele genealogic.
L.A.(A.) fiul lui S.B. (B.),
proprietar sub B 3, pentru cota de 1/60 parte, poziția 1.1.2 din arborele
genealogic
S.I. (J.) căsătorită F., fiica lui S.D.
și S.K., proprietar sub B 4 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.6 din
arborele genealogic.
S.I. (J.), fiul lui S.D. și S.K.,
proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.3 din arborele
genealogic.
S.R.(R.), fiul lui S.D. și S.K.,
proprietar sub B 6 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.4 din arborele
genealogic.
S.L. (L.), fiul lui S.D. și S.K.,
proprietar sub B 7 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.5 din arborele
genealogic.
S.E. (I.), fiul lui S.M. și S.A.,
proprietar sub B 8 pentru cota de 5/60 parte, poziția 1.2.1. din arborele
genealogic.
S.T. (T.), reclamant, fiul lui S.M. și
S.A., proprietar sub B 9 pentru cota de 5/60 parte, poziția 1.2.2. din arborele
genealogic.
Apartamentele nr. 15 și nr. 36 au fost
înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de
sub B 11 din CF Cluj-Napoca și transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea
proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătoarei soția lui B.Z. născută B.I.
Apartamentul nr. 29 a fost înstrăinat
la 3 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din
CF Cluj-Napoca și transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub
B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătoarei L.L.
Apartamentul nr. 23 a fost înstrăinat
la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 28 decembrie 1949 de sub B 13
din CF Cluj-Napoca și transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de
sub B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătorilor G.X.T. și G.D.V.
Apartamentul nr. 1 a fost preluat în
anul 1950 de către Statul Român potrivit încheierii CF din 28 aprilie 1950 de
sub B 15 și transcris în CF.
Apartamentele nr. 2-14, nr. 16-22, nr.
24-28, nr. 30-35, nr. 37-42 și părțile lor indivize comune din CF au fost
preluate în baza Decretului nr. 92/1950 de către Statul Român, potrivit
încheierii CF din 7 octombrie 1959 de sub B 17.
Sub B 19 prin încheierea CF din 8
februarie 1994 imobilul de sub A+6, ap. 6, un local de cinema, a fost transcris
în CF Cluj-Napoca în favoarea Statului Român și în administrarea operativă a R.A.D.E.F.
- R.F. - Direcția Teritorială Cluj.
Prin decizia nr. 190 din 09 septembrie
1959 (fila 97 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) imobilul
înscris în CF, apartamentele cu nr. 1-42 a fost preluat de către Statul Român,
în temeiul Decretului nr. 92/1950, de la S.B. căsătorită L.I. în cotă de 9/60
parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.) căsătorită F., în cotă de 10/60
parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă
de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T. în cotă de 5/60 parte, B.Z.
nasc. B.I. asupra cotei de 1/60 din apartamentele nr. 15 și 36, L.L. asupra
cotei de 1/60 parte din apartamentul nr. 29, G.X.T. și G.D.V. asupra cotei de 1/60
parte din apartamentul nr. 23.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001
„în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului
de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de
autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în
executare măsura preluării abuzive. în aplicarea prevederilor alin. (1) și în
absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de
autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura
preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.”
Față de aceste dispoziții se prezumă
că preluarea s-a făcut de la proprietarii menționați în actul de preluare, prin
urmare obiect al prezentului dosar îl face imobilul înscris în CF,
apartamentele cu nr. 1-42, mai puțin cota de 1/60 parte din apartamentele nr.
15, 23, 29 și 36.
Cu privire la cotele de 1/60 parte din
apartamentele nr. 15, 23, 29 și 36, faptul că acestea au fost înstrăinate rezultă
și din cărțile funciare unde s-au înscris acestea.
Astfel, din CF (fila 265 vol. I Dosar nr.
2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) rezultă că din apartamentul nr. 23 a fost
înstrăinată cota de 30/60 ce a aparținut proprietarilor CF de sub B 1, 2, 4, 5,
9, S.B., L.G., S.I., S.R., S.T., la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF
din 28 decembrie 1949 fiind adus din cf Cluj-Napoca în favoarea cumpărătorilor G.X.T.
și G.D.V., iar cota de 30/60 parte a rămas înscrisă în CF pe numele lui S.I.A.,
S.L., S.E. și S.T.
Această din urmă cotă a fost preluată
de către Statul Român prin Decizia nr. 3086/190/IV/09 septembrie 1959, dreptul
de proprietate al Statului fiind înscris în CF la 4 ianuarie 1962.
Ulterior cota preluată de către Statul
Român a fost înstrăinată către G.X.T. și G.D.V. iar dreptul de proprietate al
acestora a fost înscris în cf sub B 15, 16 la 2 aprilie 1998.
Ap. 29 a fost înstrăinat la 3
decembrie 1949 potrivit încheierii cf 4145 din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din
cf Cluj-Napoca și transcris în cf 11714 Cluj-Napoca (fila 287 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007
al Curții de Apel Cluj) în favoarea lui S.I.A., S.L., S.E. și S.T. în cotă de
30/60 parte și a cumpărătoarei L.L. în cotă de 30/60 parte.
Cota de 30/60 parte ce a aparținut lui
S.I.A., S.L., S.E. și S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul Decretului
nr. 92/1950, dreptul de proprietate al statului fiind înscris în CF sub B 6, 7
la 7 octombrie 1959.
Ulterior cota preluată de către Statul
Român a fost înstrăinată către B.E.L. și B.M., iar dreptul de proprietate al
acestora a fost înscris în CF sub B 8, 9 la 18 noiembrie 1974.
Apartamentele nr. 15 și 36 au fost
înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de
sub B 11 din CF Cluj-Napoca și transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea lui S.I.A.,
S.L., S.E. și S.T., în cotă de 30/60 parte și a cumpărătoarei soția lui B.Z. născută
B.I. în cotă de 30/60 parte (fila 401 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții
de Apel Cluj).
Cota de 30/60 parte ce a aparținut lui
S.I., S.L., S.E. și S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul
Decretului nr. 92/1950, dreptul de proprietate al Statului fiind înscris în CF sub
B 11, 12 la 7 octombrie 1959.
În CF a fost înscris apartamentul nr.
36 în favoarea lui B.Z. în cotă de 30/60 parte și B.P. în cotă de 30/60 parte
la data de 13 iulie 1967, imobilul fiind adus din CF (fila 302 vol. I Dosar nr.
2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), imobil ce nu a fost preluat de către
Stat, după cum rezultă din înscrierile din CF.
Reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.T.,
au formulat notificarea nr. 1199 din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R.
înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 (fila 28 Dosar
nr. 6694/2005) prin care au solicitat restituirea în natură a cotei de 26/60-a
parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj.
Această notificare a fost redactată prin avocat E.K.O., care a avut mandat de
reprezentare, pentru notificare la Legea nr. 10/2001, iar reclamanții S.G.A. și
S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca str. Moților.
Prin Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005
a Primarului Municipiului Cluj-Napoca (fila 41 Dosar nr. 6694/2005) s-a respins
această notificare deoarece notificarea nu ar îndeplini condițiile prevăzute de
art. 21 din Legea nr. 10/2001, nu emană de la persoanele îndreptățite și nu
există delegație sau procură specială de reprezentare.
Dispoziția a fost comunicată pentru
toți reclamanții la data de 27 mai 2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moților
(fila 27 Dosar nr. 6694/2005), aleasă doar de către reclamanții S.G.A. și S.T.
ca și domiciliu pentru comunicarea actelor.
Reclamanții și-au precizat acțiunea ca
fiind introdusă împotriva Primăriei municipiului Cluj-Napoca (fila 35 și 66 Dosar
nr. 6694/2005).
Acțiunea reclamanților a fost respinsă
ca tardivă prin sentința civilă nr. 319 din 16 martie 2006 pronunțată în Dosar nr.
6694/2005 al Tribunalului Cluj.
Împotriva acestei sentințe au declarat
apel reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. și S.T., apel ce a fost admis prin Decizia
civilă nr. 168/ A din 24 mai 2006 a Curții de Apel Cluj pronunțată în Dosar nr.
2394/33/2006, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță, cu
motivarea că reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. și-au indicat domiciliul din
București, iar reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca,
str. Moților, Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului
Cluj-Napoca fiind comunicată pentru toți patru reclamanții la adresa din
Cluj-Napoca, str. Moților și nu la domiciliul pe care l-au indicat.
Recursul împotriva deciziei civile nr.
168/ A din 24 mai 2006 a Curții de Apel Cluj a fost respins prin decizia civilă
nr. 10078 din data de 7 decembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
pronunțată în Dosar nr. 2394/33/2006.
Verificând acest aspect, al
comunicării dispoziției nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului
Cluj-Napoca, instanța a constatat că aceasta a fost comunicată pentru toți
patru reclamanții la adresa din Cluj-Napoca, str. Moților și nu la domiciliul
pe care l-au indicat fiecare, anume pentru reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. la
domiciliul din București și doar pentru reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales
domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moților.
În raport de domiciliul pe care și
l-au indicat reclamanții instanța a reținut, cum de altfel s-a constat cu
putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 68/ A din 24 mai 2006 a Curții
de Apel Cluj, că această dispoziție a fost regulat comunicată la data de 27 mai
2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moților (fila 27 Dosar nr. 6694/2005), doar
către reclamanții S.G.A. și S.T., care și-au ales acest domiciliu pentru
comunicarea actelor.
Prin urmare, dispoziția nr. 1263 din 23
mai 2005 fiind comunicată la data de 7 mai 2005 cu reclamanții S.G.A. și S.T.
reiese că în raport de această dată formularea plângerii doar la data de 05
septembrie 2005 de către acești reclamanți apare ca tardivă, peste termenul de
30 de zile, termen operativ prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Tot în raport de această comunicare
instanța de apel a constatat că reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. nu li s-a
comunicat dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 la adresa pe care și-au indicat-o
în București, prin urmare plângerea lor este considerată ca fiind formulată în
termen.
Prin încheierea din data de 04
decembrie (fila 325 vol. I Dosar nr. 850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) instanța
a pus în vedere reclamanților să facă dovada calității de moștenitor a
reclamanților după toți proprietarii de CF de la care s-a preluat imobilul.
Reclamanții au depus o adeverință
emisă de Academia Română (fila 338 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de
Apel Cluj) din care rezultă că renumelor T., L. și I. din limba română le
corespund în limba maghiară T., L. și J., pentru numele A. din limba maghiară
corespunde în limba română numele A., numele B. în limba maghiară este un
diminutiv al numelui B., iar numele M. provine de la numele M. care prin
ortografiere în limba română devine M.
Antecesorii comuni ai proprietarilor CF
se susține că sunt S.D., care ar fi același cu S.(S. sau S.) D. născut la data
e 20 noiembrie 1855 poziția 1 din arborele genealogic (fila 32-34 și 42 vol. Dosar
nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) căsătorit cu K. sau L.S. în 1876,
poziția 1 din arborele genealogic, încuviințându-se de către Ministerul de
Interne schimbarea numelui în „S.” (fila 35 vol. I și fila 69 vol. II Dosar nr.
2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), S.L. fiind aceeași cu S.L. (fila 42 vol.
I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).
Proprietarul CF S.I. este fiul lui S.D.
și S.D., este născut la 23 decembrie 1884, a decedat la 18 ianuarie 1966 (fila
42 și 60 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) și a avut o
soră, S.E., poziția 1.3 din arborele genealogic, născută la 24 iulie 1894 și decedată
la 7 septembrie 1981, fiica lui S. și M. (fila 59 Dosar nr. 6694/2005) poziția
1 din arborele genealogic, Ministerul de Interne a probat schimbarea numelui în
„S.” prin ordinul Ministerului Maghiar de Interne nr. 30760/V.
Moștenitori ai lui S.I., proprietar
sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, sunt S.C.E.A. poziția 1.3.2 din arborele
genealogic și S.A.N., poziția 1.3.2.2 din arborele genealogic, aceștia fiind
soția și respectiv fiul lui S.G., poziția 1.3.2 din arborele genealogic,
decedat la 21 august 1993, potrivit certificatului de moștenitor din 21
februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila
56 Dosar nr. 6694/2005) acesta din urmă fiind fiul proprietarului cf S.I. și al
lui S.I.E., după cum rezultă din certificatul de naștere, căsătorie și din cel
de deces (fila 58 și 158 Dosar nr. 6694/2005).
Prin urmare după S.I., proprietar sub
B 5 pentru cota de 10/60 parte, S.C.E.A. moștenește ca și după soțul său
potrivit certificatului de moștenitor nr. 375/21 februarie 1994 emis de
Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005)
cota de 10/60 și este rudă în gradul I ca și soțul său cu proprietarul cf, care
era fiu, iar S.A.N. moștenește 10/60 ca și după tatăl său potrivit aceluiași
certificat de moștenitor, și este rudă în gradul II cu proprietarul CF, ca
nepot de fiu.
S.M., fiul lui S.D. și S.K., căsătorit
cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziția 1.2 din arborele
genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).
Reclamantul S.T., proprietar CF sub B
9 în cotă de 5/60 parte născut la 30 martie 1916 poziția 1.2.2 din arborele
genealogic, proprietar de CF sub B 9 în CF Cluj-Napoca, fiul lui S.M. și W.V.A.V.,
a decedat la data de 20 septembrie 2003, (fila 46 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007
al Curții de Apel Cluj) moștenitor fiind S.E.M., fiică (fila 40 și 45 Dosar nr.
2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj și fila 48 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007
al Curții de Apel Cluj), cealaltă fiică renunță la drepturile sale de
despăgubire privind succesiunea din România (fila 41 Dosar nr. 2850/117/2007 vol.
I al Tribunalului Cluj).
Având în vedere că plângerea formulată
de S.G.A. și S.T. este tardivă rămână că în privința lor dispoziția de
respingere rămâne să producă efecte, iar S.C.E.A. și S.A.N. vor culege și
partea acestora de moștenire, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001,
până la cota de 60/60 parte din imobil, în măsura în care dovedesc că sunt rude
în grad succesibil cu proprietarii de CF.
S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și
soțul său cu proprietarul cf S.T., cu care era văr primar și îi profită cota de
1/1 după S.T., proprietar CF sub B 9 în cotă de 5/60 parte, iar lui S.A.N. nu
îi profită nimic după S.T. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF,
iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă
până la gradul IV inclusiv.
S.R., fiul lui D. și H.H.S.L., născut
la 18 mai 1891 a decedat la data de 02 mai 1969, (fila 322 și 85 vol. I Dosar nr.
2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) poziția 1.4 din arborele genealogic.
S.R. este proprietar CF sub B 6 în
cotă de 10/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și soțul său cu
proprietarul CF, care era unchiul soțului său și, în temeiul art. 4 alin. (4) din
Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/1 parte după S.R., proprietar cf sub B
6 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.R., dat fiind că
este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.
S.L.(L.), fiul lui S.S.D. și S.K.L.,
născut la 22 martie 1887 s-a căsătorit la data de 04 februarie 1919, (fila 87 vol.
I și fila 406 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) poziția
1.5 din arborele genealogic.
S.L. a decedat în vara anului 1944,
fiind dus de Gestapo la sediul din Budapesta, potrivit Declarației extrasă din
Baza centrală de date a victimelor Holocaustului (fila 386 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007
al Curții de Apel Cluj).
Potrivit art. 2 din Legea nr. 50/1948 „Se
considera că decesul persoanelor arătate la art. 1 (a celor decedați după 21 iunie
1941, în timpul deportării, a evacuării în masa din localitățile unde-și aveau
domiciliul, în timpul cât se aflau în detașamentele exterioare de muncă
obligatorie, sau în alte împrejurări excepționale asemănătoare, și fără ca data
decesului să fie stabilită cu acte de stare civilă) a avut loc la data de 9 Mai
1945.”
Prin urmare decesul lui S.L. se
consideră că a avut loc la data de 9 mai 1945, anterior preluării imobilului de
către Statul Român, prin decizia nr. 190 din 09 septembrie 1959.
Decretul-lege nr. 115/1938 a fost pus
în aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947 prin care
s-au scos din vigoare legile, ordonanțele și regulamentele locale în materie de
carte funciară.
Prin urmare la data decesului lui S.L.
era în vigoare Codul civil austriac, anume art. 431 C. civ. austriac, care
prevedea că „pentru a transfera P. lucrurilor imobiliare, actul de proprietate
trebuie să fie transcris în registre publice anume destinate. Această
transcriere se numește în tabulare.”
Excepțiile admise, cu rezerve, de
practica de la acea vreme cu privire la dobândirea dreptului de proprietate
fără intabulare în cf se refereau doar la cazul cumpărării la licitație și a
uzucapiunii.
Potrivit art. 819 C. civ. austriac dreptul
eredelui trebuia recunoscut de judecătorie iar în urma recunoașterii, potrivit art.
436 C. civ. austriac când trebuie să se transmită P. unui lucru imobiliar în
urma unei hotărâri judecătorești sau dării în posesie a unei moșteniri era
necesară intabularea.
Cu toate acestea, la data preluării
imobilului era în vigoare Decretul-lege nr. 115/1938 care a fost pus în
aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947, iar acesta
prevedea la art. 26 că drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea
funciara, din cauză de moarte.
Prin urmare preluarea nu se putea face
de la o persoană care nu avea capacitate procesuală de folosință, ci doar de la
moștenitorii acestuia, astfel că prin excepție de la dispozițiile art. 24 alin.
(1) din Legea nr. 10/2001, da prevede că „în absența unor probe contrare,
existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi
cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura
preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive”. Curtea va
considera că dreptul de proprietate nu a fost preluat de către Statul Român de
la S.L., chiar dacă în actul de preluare este menționat S.L., ci de la
moștenitorii lui, în patrimoniul căruia se găsea dreptul de proprietate, chiar
fără înscriere în cf, potrivit art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938.
Succesorii lui S.L. sunt în gradul IV
de rudenie cu S.C.E.A. și, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001,
îi profită acesteia cota de 1/1 după S.L., proprietar CF sub B 7 în cotă de
10/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după S.L. dat fiind că este rudă în
gradul V cu succesorii proprietarului cf, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944
ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.
L.L.B. sau S.B. (fostă S.) născută la
08 noiembrie 1877 este fiica lui D.S.S. și L.S. și a decedat în 21 octombrie 1967,
poziția 1.1 din arborele genealogic (fila 42 și 43 vol. I și 340, 372, 409 vol.
II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), schimbarea numelui în S. s-a
făcut prin Ordinul Ministrului cu nr. 25441/VI emis la 28 februarie 1911.
S.B. era proprietar CF sub B 1 și B 10
în cotă de 9/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și soțul său cu
proprietarul cf, care era mătușa soțului său și, în temeiul art. 4 alin. (4)
din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.B. proprietar CF sub
B 1 și B 10 în cotă de 9/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.B., dat
fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.
S.I.E. proprietar sub B 8, născut la
19 iulie 1914 este fiul lui S.M. și W.V.A.V. și a decedat în 03 ianuarie 1997,
poziția 1.2.1 din arborele genealogic (fila 375 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007
al Curții de Apel Cluj).
S.M., fiul lui S.D. și S.K., căsătorit
cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziția 1.2 din arborele
genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).
S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și
soțul său cu proprietarul CF S.I.E., cu care era văr primar și îi profită cota
de 1/1 după S.I.E., proprietar cf sub B 8 în cotă de 5/60 parte, iar S.A.N. nu
îi profită nimic după S.I.E. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul
CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost
restrânsă până la gradul IV inclusiv.
Cu privire la cotele de proprietate
ale lui L.G. proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte și S.I. proprietar sub B 4
în cotă de 10/60 parte, sunt de făcut unele precizări.
Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
prevede că „De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali
sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite”.
Apoi, art. 659 C. civ. prevede că „Succesiunile
sunt deferite copiilor si descendenților defunctului, ascendenților si rudelor
sale colaterale, în ordinea și după regulile mai jos determinate.”
In principiu, dovada legăturii de
rudenie, pentru a moșteni, se face în condițiile art. 22 alin. (1) din Decretul
nr. 31/1954 prevede că „Starea civilă se dovedește cu actele întocmite sau cu
cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă”.
În speță reclamanții nu au reușit să
facă dovada că au o legătură de rudenie în condițiile art. 22 alin. (1) din
Decretul nr. 31/1954 și că sunt succesori după L.G. proprietar sub B2 în cotă de
1/60 parte și S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte.
De principiu acțiunea ar trebui admisă
doar în măsura în care reclamanții au reușit să facă dovada că sunt succesori
după proprietarii de cf.
Cu toate acestea instanța de apel
a constat că reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. au calitatea de persoane
îndreptățite și cu privire la această cotă de 11/60 parte ce a aparținut lui L.G.
și S.I., ținând seama de gradul de rudenie.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr.
10/2001 „în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea
dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau
de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în
executare măsura preluării abuzive.”
În decizia de preluare nr. 190 din 09
septembrie 1959 (fila 97 vol. 1 Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj)
se menționează că dintr-o inadvertență figurează ca proprietari „frații S.”
deoarece în realitate proprietari tabulari au fost „Frații S. și copii
acestora, în total 8 persoane și alte 4 persoane diferite/ vezi specificarea pe
verso”.
Pe verso-ul actului sunt menționați „S.B.
căsătorită L.I. în cotă de 9/60 parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.)
căsătorită F., în cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în
cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T.
în cotă de 5/60 parte, apoi B.Z. nasc. B.I. asupra cotei de 1/1 din
apartamentele nr. 15 și 36, L.L. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr.
29, G.X.T. și G.D.V. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr. 23.”
Particula „apoi” face distincția între
„Frații S. și copii acestora, în total 8 persoane și alte 4 persoane diferite
”
.
Din acest înscris rezultă că S.B.
căsătorită L.I., L.G., S.I. (J.) căsătorită F., S.I., S.R., S.L., S.E. și S.T.
sunt frați, respectiv copii ai acestora.
Dacă textul art. 24 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001 permite a se face dovada dreptului de proprietate prin chiar
actul de preluare, atunci este permis și mai puțin, anume de a face dovada prin
același act a calității de persoană îndreptățită, respectiv a gradului de
rudenie.
Or, dacă în actul de preluare se
menționează că acele persoane sunt frați iar reclamanții au făcut dovada că
sunt succesori după o parte din frați atunci se prezumă că reclamanții sunt
moștenitori și ai celorlalte persoane care sunt frați cu cei despre care
reclamanții au făcut dovada legăturii de rudenie și au calitatea de persoane
îndreptățite după toate persoanele menționate ca fiind frați sau succesorii acestora
în actul de preluare.
Mai mult, într-un certificat de
căsătorie (fila 405 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) se
menționează căsătoria lui S.J., este adevărat fără să se indice părinții ei,
iar într-un act emis de către fosta Securitate se menționează că „S.I. are o
soră I.” (fila 100 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).
L.G. poziția 1.1.1 din arborele
genealogic este proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte și este fiul lui S.B.
S.B. poziția 1.1 din arborele genealogic,
este fiica lui S.D. și S.K.
S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și
soțul său cu proprietarul cf L.G., cu care era văr primar și îi profită cota de
1/1 după L.G., proprietar cf sub B 2 în cotă de 1/60 parte, iar S.A.N. nu îi
profită nimic după L.G. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF,
iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă
până la gradul IV inclusiv.
S.I. proprietar sub B 4 în cotă de
10/60 parte a decedat în Elveția în 1967 (fila 69 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007
al Curții de Apel Cluj) este fiica lui D.S. și L.S., poziția 1.6 din arborele
genealogic.
S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și
soțul său cu proprietarul cf, care era mătușa soțului său și, în temeiul art. 4
alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.I.
proprietar cf sub B 4 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.I.,
dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 1/4 parte.
Cu privire la cotele ce revin fiecărui
reclamant, art. 4 al