ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6112/2010

CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6112/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj a

fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A.,

S.E.M., în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Cluj - Napoca,

Consiliul local al municipiului Cluj - Napoca, Primăria municipiului Cluj -

Napoca, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj, Regia Autonomă

a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. și s-a dispus anularea Dispoziției nr.

1263/2005 și restituirea în natură reclamanților a dreptului de proprietate în

cota de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj - Napoca, strada Universității,

județul Cluj, în privința apartamentelor rămase libere, cu părțile indivize

comune aferente, respectiv apartamentele nr.: 1, 7 - 11, 32, 33, 38, 40, 42,

43, 45, 46, 48, 49 și 50 identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul

în care apartamentele specificate nu corespund acestei cote, să propună

despăgubiri.

Au fost respinse restul capetelor de

cerere.

Totodată, a fost respinsă cererea de

intervenție formulată de intervenienta SC C.B.T. SRL și obligarea pârâtului

Primarul Municipiului Cluj-Napoca și intervenientei la plata cheltuielilor de

judecată în sumă de 10.725 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.E.M., au

formulat notificarea din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R. înregistrată la

Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 prin care au solicitat

restituirea in natură a cotei de 26/60-a parte din imobilul situat in Cluj-Napoca,

strada Universității, județul Cluj. Această notificare a fost redactată prin

avocat E.K.O., care a avut mandat de reprezentare, pentru notificare la Legea nr.

10/2001, însă primarul a considerat că mandatul dat de reclamanți a fost unul

general fără a se indica imobilul și fără a se da împuternicire pentru și în

numele revendicatorului.

Prin Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005

a Primarului Municipiului Cluj-Napoca s-a respins această notificare, deoarece

notificarea nu ar îndeplini condițiile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001,

nu emană de la persoanele îndreptățite și nu există delegație sau procură

specială de reprezentare.

Instanța de fond a considerat însă că

în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001, persoana care se

consideră îndreptățită va notifica persoana juridică deținătoare a imobilului,

nefiind specificat faptul că notificarea nu ar putea fi făcută prin avocat iar

în cazul de față, tocmai datorită faptului că reclamanții au avut domicilii

diferite au înțeles să apeleze la serviciile unui avocat și prin urmare nu se

poate considera că reclamanții nu ar fi revendicat acest imobil prin

îndeplinirea condiției mai sus arătate.

Pe de altă parte, există o diferență

între lipsa calității de persoană îndreptățită și lipsa calității de

reprezentant al persoanei îndreptățite, noțiuni care în dispoziția atacată se

confundă.

Potrivit Hotărârii nr. 61 din 22 iulie

1999 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 Cluj în

conformitate cu sentința civilă nr. 7891/1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a

considerat că S.C.A.E. are vocație succesorală după coproprietarul tabular S.I.

și s-a hotărât acordarea de despăgubiri pentru cota de 11/60-a parte din

imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, înscris în CF.

Imobilul situat în strada

Universității, a fost înscris inițial în C.F. individuală Cluj-Napoca, fiind

compus din 42 de apartamente, cu părți indivize comune înscrise în C.F. Cluj și

a aparținut: soției lui L.I., născut S.B. în cotă de 8/60-a parte, L.G., în

cotă de 1/60 parte, văduva lui L.I., născut S.B. în cotă de 1/60 parte, soția

lui F.T. născut S.J. in cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. cota

de 10/60-a parte, S.L. cota de 10/60-a parte, S.E. în cotă de 15/50 parte, S.T.

în cota de 5/60 parte.

O serie de apartamente din acest

imobil au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, respectiv

apartamentele 15, 23, 29 și 36 au devenit P. lui S.I., S.L., S.E., S.T., precum

și a altor persoane, respectiv soția lui B.Z., născută B.I., L.L., G.T. și G.D.V.

Ulterior, în baza Decretului nr. 92/1950

apartamentele nr. 1-14, 16-22, 24-28, 37-42 și părțile indivize comune aferente

au trecut în P. statului.

În prezent, apartamentele fac parte

din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, au format în mare

parte obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, în baza Legii nr. 112/1995,

precum și a unor alte acte normative anterioare, respectiv apartamentele nr. 12,

13, 14,15, 16, 17, 18,19, 20, 21, 22, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 36,

37, 39, 41, 47, iar apartamentele nr. 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42, 43, 45, 46,

48, 49 și 50 face obiectul unor contracte de închiriere către intervenienta în

interes propriu, precum și alte persoane fizice și juridice. Apartamentul nr. 6

este în posesia Regiei Autonome a Distribuției și Exploatarea Filmului Romania

Film, în acesta funcționând Cinematograful A.

În ce privește solicitarea

reclamanților de a beneficia de restituirea în natură a întregului imobil s-a

reținut că antecesorii reclamanților au deținut cota de 26/60 parte, cotă

pentru care s-a și formulat notificarea nr. 1189/2000.

Este real faptul că potrivit art. 4 alin.

(4) din Legea nr. 10/2001, de cota moștenitorilor care nu au urmat procedura

prevăzută la Cap. III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite

care au depus în termen cererea de restituire însă reclamanții nu au demonstrat

faptul că sunt moștenitorii persoanelor înscrise ca proprietari în cartea

funciară pentru diferența de cotă până la întreg din dreptul de P. asupra

imobilului în litigiu. Astfel, actele depuse atât la Primarul Municipiului

Cluj-Napoca ce fac obiectul dosarului intern din Legea nr. 10/2001 cât și

celelalte acte depuse în cursul judecății nu atestă că reclamanții ar avea

dreptul la restituirea sau propunerea de despăgubiri în ce privește întregul

imobil situat în strada Universității.

În conformitate cu art. 26 din Legea nr.

10/2001, tribunalul a apreciat că Primarul Municipiului Cluj-Napoca prin

dispoziția atacată a încălcat prevederile art. 3, 4, 21 și 25, și ca urmare a

anulat Dispoziția nr. 1263/2005, considerând că reclamanții sunt îndreptățiți

la restituirea cotei de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității,

a dispus restituirea în natura privitor la această cotă în privința

apartamentelor rămase libere, cu părțile indivize comune aferente, respectiv

apartamentele: 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42 43, 45, 46, 48, 49 și 50

identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul îi care apartamentele

specificate nu corespund acestei cote, să propună despăgubiri.

Chiar dacă instanța poate dispune

restituirea în natură a imobilului despăgubirile în cazul în care reclamanții

urmează să le primească vor fi stabilite în condițiile Titlului VII din Legea nr.

247/2005, iar evaluarea stabilită prin decizie de Comisia centrală pentru

stabilirea despăgubirilor va putea atacată la Curtea de Apel.

În ceea ce privește restul

apartamentelor acestea au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare,

care au fost intabulate în favoarea unor terțe persoane în cartea funciară,

persoane care nu au fost chemate în judecată și fără a fi pus în discuție

titlul lor juridic, apartamentele nu pot face obiectul restituirii în natură.

Restul capetelor de cerere au fost

respinse pe considerentul că în urma restituirii și a efectuării unei

documentații cadastrale, reclamanții vor urma să-și intabuleze dreptul de

proprietate fără ca instanța să dispună in acest sen conform prevederilor art. 48

din Legea nr. 7/1996 și pe motivul că reclamanții sunt îndreptățiți doar la

cota de 26/60 parte.

Cererea de intervenție formulată în

conformitate cu art. 52 C. proc. civ., a fost respinsă pentru că intervenientul

nu a invocat un drept de proprietate asupra spațiului pe care îl deține cu

titlu de chirie, iar eventualitatea cumpărării spațiului în condițiile în care

reclamanților le-ar fi respinsă cererea de restituire în baza Legii nr. 550/2002,

nu poate fi invocată în cadrul unui proces întemeiat pe prevederile Legii nr. 10/2001.

Potrivit art. 274 C. proc. civ., instanța

a obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca și intervenientul la plata

cheltuielilor de judecată în sumă de 10.725 lei, reprezentând cota din onorariu

de expert, apreciat ca datorat raportat la modalitatea de admitere a acțiunii.

La data de 04 februarie 2009,

reclamanții S.C.E.A. și S.A.N., au formulat o cerere de completare a

dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008, cu privire la

solicitarea formulată de reclamanți de restituire în natură a apartamentului nr.

6, situat în Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj, înscris inițial

în C.F. Cluj, în favoarea antecesorilor reclamanților, în prezent înscris în CF

cât și în CF Cluj, aflat în P. Statului Român și în administrarea Regiei

Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., în care funcționează

cinematograful „Arta”; solicitarea formulată de reclamanți pentru restituirea

în natură a mansardei imobilului situat în Cluj-Napoca, strada Universității,

județul Cluj, menționată inițial în C.F. Cluj, în prezent menționată în C.F.

Cluj; solicitarea privitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a

Primăriei municipiului Cluj-Napoca și a Consiliului local al municipiului

Cluj-Napoca, formulată de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca.

La data de 18 martie 2009

intervenienta SC C.B.T. SRL a formulat o cerere de aderare la cererea de

completare a dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008.

Prin sentința civilă nr. 271 din 30

aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte cererea de

completare a dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008 și,

în consecință a fost completat dispozitivul sentinței, în sensul că s-a dispus

restituirea în natură către reclamanți și a apartamentului nr. 6 și a

mansardei, mai puțin a coridorului, spălătoriei și WC-ului care constituie

părți indivize comune, conform C.F. col. nr. Cluj și a apartamentului nr. 48,

49 și 50 care au fost deja restituite prin sentința menționată, din același

imobil, situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Universității, în aceleași

condiții stabilite prin dispozitivul sentinței completate.

S-a respins cererea de aderare la

cererea de completare a dispozitivului formulată de către intervenienta SC

C.B.T. SRL ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această soluție,

tribunalul a reținut că atât în cererea introductivă care a făcut inițial

obiectul Dosarului civil nr. 6694/2005 al Tribunalului Cluj, cât și în

precizarea de acțiune realizată în Dosarul civil nr. 2850/117/2007 al aceleiași

instanțe (fila 24, Vol. I dosar), reclamanții au solicitat restituirea în

natură a întregului imobil situat în municipiul Cluj - Napoca, strada Universității,

județul Cluj.

De altfel, și în cuprinsul

concluziilor scrise, având în vedere concluziile raportului de expertiză

tehnică efectuat în cauză de către expert A.G., reclamanții au solicitat

restituirea în natură a tuturor apartamentelor libere, inclusiv a

apartamentului nr. 6, în condițiile statuate prin Decizia nr. 20 din 19 martie

2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Regia

Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. și a sediului imobilului,

cu suprafața de 1.239 m.p. (fila 186 Dosar nr. 2850/117/2007, Vol. II).

Cu toate acestea, deși tribunalul a

făcut referire în motivarea sentinței a cărei completare s-a cerut la faptul că

cea mai mare parte a apartamentelor au făcut obiectul unor contracte de vânzare

- cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 și a altor acte normative în vigoare,

respectiv apartamentele nr. 12 - 22, 24 - 25, 27 - 31, 34 - 37, 39, 41 și 47,

iar apartamentele nr. 1, 7 - 11, 32 - 3, 38, 40, 42 - 43, 45 - 46, 48, 50 fac

obiectul unor contracte de închiriere, apartamentul nr. 6 fiind în posesia

Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., în aceasta funcționând

cinematograful „Arta”, a dispus restituirea în natură a apartamentelor rămase

libere, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, fără a face vreo

mențiune în ceea ce privește apartamentul nr. 6 și respectiv mansarda

imobilului.

Într-adevăr, în dispozitiv apare

mențiunea de respingere a restului capetelor de cerere, dar din motivarea

sentinței rezultă că aceasta vizează petitele de radiere și întabulare în

cartea funciară și cele privind restituirea întregului imobil, și nu doar în

cotă de 26/60 parte.

Drept urmare, tribunalul a apreciat că

sunt incidente prevederile art. 281

2

completarea dispozitivului sentinței prin pronunțarea asupra pretențiilor

reclamanților privind apartamentul nr. 6 și mansarda imobilului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat

apel pârâții Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F.,

Primarul Municipiului Cluj - Napoca și Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca,

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj, și reclamanții S.C.E.A.

și S.A.N., pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Primăria Municipiului

Cluj - Napoca.

Astfel prin decizia civilă nr. 64 din

12 martie 2010 a Curții de Apel Cluj s-a respins apelul pârâților Regia

Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., Primarul Municipiului

Cluj-Napoca și Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca.

S-a admis în tot apelul pârâtei

Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj și în parte apelurile

declarate de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. și pârâtul Primarul Municipiului

Cluj - Napoca, împotriva sentinței civile nr. 514 din 19 octombrie 2008 a

Tribunalului Cluj - Dosar nr. 2850/1A/2008.

S-a admis în tot apelul declarat de

pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj și în parte

apelul declarat de Primăria Municipiului Cluj - Napoca împotriva sentinței

civile nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în Dosarul civil

nr. 2850/117/2007 și în consecință:

- s-a schimbat în parte sentința

civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a schimbat în parte

și sentința civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 în sensul că:

- s-a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Cluj - Napoca.

- s-a admis excepția lipsei capacității

procesuale de folosință a pârâtei Primăria Municipiului Cluj — Napoca, și

respins acțiunea și cererea de completare a dispozitivului față de această

pârâtă ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală de

folosință.

- s-a respins acțiunea și cererea de

completare a dispozitivului față de pârâta Direcția Generală a Finanțelor

Publice a Județului Cluj, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității

procesuale pasive. De asemenea s-a respins excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca și s-a admis

excepția tardivității formulării plângerii de către reclamanții S.G.A. și S.T.,

acesta din urmă decedat în cursul procesului, moștenitor fiind S.E.M. și s-a

respins ca tardivă acțiunea formulată de reclamanții S.G.A. și S.T., acesta din

urmă decedat în cursul procesului moștenitor fiind S.E.M.

S-a admis astfel acțiunea formulată și

precizată de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. în contradictoriu cu pârâții

Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj -

Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. și ca

atare s-a anulat în parte Dispoziția nr. 1263/2005 doar în ceea ce îi privește

pe reclamanții S.C.E.A. și S.A.N.

S-a menținut Dispoziția nr. 1263/2005

în ce îi privește pe reclamanții S.G.A. și S.T., acesta din urmă decedat în

cursul procesului, moștenitor fiind S.E.M. și ca atare s-a dispus restituirea

în natură către reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. în cotă de 39/80 parte a

următoarelor apartamente:

Apartamentul nr. 1 înscris în CF Cluj-Napoca

cu suprafața utilă de 165,26 m.p. cu pic de 3,20/100, înscrise în CF, la

subsol, parter și mezanin, cofetăria T. compus din: sală cofetărie, preparare,

birou, vestiar, WC - uri, duș, sală cofetărie, depozit, oficiu, nișă, sală,

scară, două depozite Vitadulci, care în fapt are suprafața de 268,36 m.p., cota

de 62/1353 m.p. teren și cota de 4,55/100.

Apartamentul 6 înscris în CF Cluj -

Napoca cu suprafața utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în CF.,

la subsol, parter și mezanin, pentru cinematograf compus din: sală de

spectacole, ecran, depozit, 6 wc-uri, 2 antreuri - wc, cameră, 2 vestiare, 2

antreuri, hol, casierie, birou, cabine de proiecție, boxă pivniță, care în fapt

are cota de 93/1353 m.p. teren și cota de 6/81/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 7-11 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF, la

parter, Biblioteca U.J.C.M., compus din: wc care în fapt se compune din 1 sală

de lectură, 1 wc, are cota de 17/1353 m.p. teren și cota de 1,27/100 din pic

înscrise în CF.

Apartamentul nr. 38 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100, înscrise în CF,

la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, cămară alimente, baie, wc,

antreu, box pivniță, care în fapt are cota de 27/1353 m.p. teren și cota de

1,99/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 40 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la

etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, baie, wc,

antreu, boxă pivniță, care în fapt are cota de 22/1353 m.p. teren și cota de

1,63/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 42 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353 parte

și cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V., compus din: sală

spectacole, scena, 2 depozite, 6 sasuri, 4 wc, antreu, scară, casa scării, 2

holuri, garderobă, magazie, sală de lectură, sală de ședință, director, care în

fapt are cota de 116/1353 m.p. teren și cota de 8,57/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 43 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF,

la subsol, compus din: depozit alimentară, care în fapt are cota de 4/1353 m.p.

teren și cota de 0,26/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 46 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 6,78 m.p., cu pic de 0,13/100, înscrise în cf,

col , la etajul III, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 2/1353 m.p.

teren și cota de 0,12/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 48 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF,

la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 3/1353 m.p. teren

și cota de 0,17/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 49 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF,

col , la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, care

în fapt are cota de 6/1353 m.p. teren și cota de 0,40/100 din pic înscrise în

CF.

Apartamentul nr. 50 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF,

la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară, care în fapt are cota

de 8/1353 m.p. teren și cota de 0,62/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 51 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF,

la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt se compune din pod (mansardă)

și are suprafața de 763 m.p., cota de 175/1353 m.p. teren și cota de 12,94/100

din pic înscrise în CF.

S-a stabilit că pentru partea din

fostul imobil înscris în CF Cluj - Napoca, construcțiile, boxele și terenul ce

nu se poate restitui în natură reclamanților, mai puțin pentru cota de 1/2 din

apartamentul 15, 23, 29 și 36 cu terenul aferent, li se cuvin despăgubiri

bănești în sumă de 28.598.390,14 lei sau 7.804.262,2 euro echivalent în lei la

data plății, care se cuvin reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar

lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte, alegerea monezii revenind reclamanților.

Au fost obligați reclamanții să

mențină afectațiunea de cinematograf a apartamentului 6 înscris în CF Cluj -

Napoca pe o perioadă de 5 ani, începând cu data pronunțării prezentei decizii.

Instanța de apel a dispus radierea

dreptului de proprietate și a dreptului de administrare al vechilor proprietari

Statul Român, Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, Regia Autonomă de

Difuzare și Exploatare a Filmelor R.F. Direcția Teritorială Cluj, regia

Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., înscris asupra:

- apartamentului nr. 1 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 165,26 m.p. cu p ic de 3,20/100, înscrise în CF;

- apartamentului nr 6 înscris în CF Cluj

- Napoca, cu suprafața utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în cf

col;

- apartamentelor nr 7-11 înscris în CF

Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF;

- apartamentului nr 38 - înscris în CF

Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100 înscrise în CF,

la etajul IV;

- apartamentului nr 40 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF,

la etajul IV;

- .apartamentului nr. 42 înscris în CF

Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353

parte și cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V.;

- apartamentului nr 43 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF,

la subsol;

- apartamentului nr 46 înscris în cf Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 6,78 m.p., cu pic de 11 0,13/100, înscrise în CF,

la etajul III;

- apartamentului nr 48 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF,

la mansardă;

- apartamentului nr 49 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF,

la mansardă;

- apartamentului nr 50 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF,

la mansardă;

- apartamentului nr 51 înscris în CF Cluj

- Napoca cu suprafața utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF,

la mansardă;

S-a dispus întabularea în CF a

dreptului de proprietate al reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar

lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte asupra acestora, înscris în CF Cluj - Napoca,

cu titlul de moștenire și restituire în temeiul Legii nr. 10/2001.

Au fost menținute restul dispozițiilor

sentințelor nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj și nr. 271 din 30

aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în Dosar nr. 2850/117/2007, în ce

privește restituirea în natură a apartamentelor și a mansardei (mai puțin a apartamentelor

înstrăinate pentru care se acordă despăgubiri), respingerea cererii de

intervenție, acordarea cheltuielilor de judecată, respingerea cererii de

aderare la cererea de completare a dispozitivului.

A fost obligată pârâta Regia Autonomă

a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. să plătească reclamanților S.C.E.A.

și S.A.N. suma de 1.916,35 lei și de asemenea au fost obligați pârâții Primarul

Municipiului Cluj - Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca să

plătească în solidar reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. suma de 11.932,4 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre au

fost reținute următoarele considerente:

Prin acțiunea inițială formulată la

data de 05 septembrie 2005 reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. și S.T. au

solicitat anularea dispoziției nr. 1263 din 23 noiembrie 2005, restituirea în

natură a întregului imobil înscris în CF, iar pentru apartamentele înstrăinate

acordarea de despăgubiri.

Reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales

domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moților.

Proprietari în CF a localității

Cluj-Napoca, potrivit copiei in extenso și a extrasului CF (fila 7 și urm. și

122 și urm. Dosar nr. 6694/2005), sunt:

S.B. (B.) căsătorită L.I., fiica lui S.D.

și S.K., sub B 1, pentru cota de 8/60 parte, poziția 1.1 din arborele genealogic

(fila 367 vol. II Dosar apel nr. 2850/117/2007) și moștenitoare a lui L.G.,

proprietar tabular sub B 2, conform înscrierii de sub B 10, pentru cota de 1/60

parte, poziția 1.1.1 din arborele genealogic.

L.A.(A.) fiul lui S.B. (B.),

proprietar sub B 3, pentru cota de 1/60 parte, poziția 1.1.2 din arborele

genealogic

S.I. (J.) căsătorită F., fiica lui S.D.

și S.K., proprietar sub B 4 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.6 din

arborele genealogic.

S.I. (J.), fiul lui S.D. și S.K.,

proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.3 din arborele

genealogic.

S.R.(R.), fiul lui S.D. și S.K.,

proprietar sub B 6 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.4 din arborele

genealogic.

S.L. (L.), fiul lui S.D. și S.K.,

proprietar sub B 7 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.5 din arborele

genealogic.

S.E. (I.), fiul lui S.M. și S.A.,

proprietar sub B 8 pentru cota de 5/60 parte, poziția 1.2.1. din arborele

genealogic.

S.T. (T.), reclamant, fiul lui S.M. și

S.A., proprietar sub B 9 pentru cota de 5/60 parte, poziția 1.2.2. din arborele

genealogic.

Apartamentele nr. 15 și nr. 36 au fost

înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de

sub B 11 din CF Cluj-Napoca și transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea

proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătoarei soția lui B.Z. născută B.I.

Apartamentul nr. 29 a fost înstrăinat

la 3 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din

CF Cluj-Napoca și transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub

B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătoarei L.L.

Apartamentul nr. 23 a fost înstrăinat

la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 28 decembrie 1949 de sub B 13

din CF Cluj-Napoca și transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de

sub B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătorilor G.X.T. și G.D.V.

Apartamentul nr. 1 a fost preluat în

anul 1950 de către Statul Român potrivit încheierii CF din 28 aprilie 1950 de

sub B 15 și transcris în CF.

Apartamentele nr. 2-14, nr. 16-22, nr.

24-28, nr. 30-35, nr. 37-42 și părțile lor indivize comune din CF au fost

preluate în baza Decretului nr. 92/1950 de către Statul Român, potrivit

încheierii CF din 7 octombrie 1959 de sub B 17.

Sub B 19 prin încheierea CF din 8

februarie 1994 imobilul de sub A+6, ap. 6, un local de cinema, a fost transcris

în CF Cluj-Napoca în favoarea Statului Român și în administrarea operativă a R.A.D.E.F.

- R.F. - Direcția Teritorială Cluj.

Prin decizia nr. 190 din 09 septembrie

1959 (fila 97 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) imobilul

înscris în CF, apartamentele cu nr. 1-42 a fost preluat de către Statul Român,

în temeiul Decretului nr. 92/1950, de la S.B. căsătorită L.I. în cotă de 9/60

parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.) căsătorită F., în cotă de 10/60

parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă

de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T. în cotă de 5/60 parte, B.Z.

nasc. B.I. asupra cotei de 1/60 din apartamentele nr. 15 și 36, L.L. asupra

cotei de 1/60 parte din apartamentul nr. 29, G.X.T. și G.D.V. asupra cotei de 1/60

parte din apartamentul nr. 23.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001

„în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului

de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de

autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în

executare măsura preluării abuzive. în aplicarea prevederilor alin. (1) și în

absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de

autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura

preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.”

Față de aceste dispoziții se prezumă

că preluarea s-a făcut de la proprietarii menționați în actul de preluare, prin

urmare obiect al prezentului dosar îl face imobilul înscris în CF,

apartamentele cu nr. 1-42, mai puțin cota de 1/60 parte din apartamentele nr.

15, 23, 29 și 36.

Cu privire la cotele de 1/60 parte din

apartamentele nr. 15, 23, 29 și 36, faptul că acestea au fost înstrăinate rezultă

și din cărțile funciare unde s-au înscris acestea.

Astfel, din CF (fila 265 vol. I Dosar nr.

2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) rezultă că din apartamentul nr. 23 a fost

înstrăinată cota de 30/60 ce a aparținut proprietarilor CF de sub B 1, 2, 4, 5,

9, S.B., L.G., S.I., S.R., S.T., la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF

din 28 decembrie 1949 fiind adus din cf Cluj-Napoca în favoarea cumpărătorilor G.X.T.

și G.D.V., iar cota de 30/60 parte a rămas înscrisă în CF pe numele lui S.I.A.,

S.L., S.E. și S.T.

Această din urmă cotă a fost preluată

de către Statul Român prin Decizia nr. 3086/190/IV/09 septembrie 1959, dreptul

de proprietate al Statului fiind înscris în CF la 4 ianuarie 1962.

Ulterior cota preluată de către Statul

Român a fost înstrăinată către G.X.T. și G.D.V. iar dreptul de proprietate al

acestora a fost înscris în cf sub B 15, 16 la 2 aprilie 1998.

Ap. 29 a fost înstrăinat la 3

decembrie 1949 potrivit încheierii cf 4145 din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din

cf Cluj-Napoca și transcris în cf 11714 Cluj-Napoca (fila 287 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007

al Curții de Apel Cluj) în favoarea lui S.I.A., S.L., S.E. și S.T. în cotă de

30/60 parte și a cumpărătoarei L.L. în cotă de 30/60 parte.

Cota de 30/60 parte ce a aparținut lui

S.I.A., S.L., S.E. și S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul Decretului

nr. 92/1950, dreptul de proprietate al statului fiind înscris în CF sub B 6, 7

la 7 octombrie 1959.

Ulterior cota preluată de către Statul

Român a fost înstrăinată către B.E.L. și B.M., iar dreptul de proprietate al

acestora a fost înscris în CF sub B 8, 9 la 18 noiembrie 1974.

Apartamentele nr. 15 și 36 au fost

înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de

sub B 11 din CF Cluj-Napoca și transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea lui S.I.A.,

S.L., S.E. și S.T., în cotă de 30/60 parte și a cumpărătoarei soția lui B.Z. născută

B.I. în cotă de 30/60 parte (fila 401 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții

de Apel Cluj).

Cota de 30/60 parte ce a aparținut lui

S.I., S.L., S.E. și S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul

Decretului nr. 92/1950, dreptul de proprietate al Statului fiind înscris în CF sub

B 11, 12 la 7 octombrie 1959.

În CF a fost înscris apartamentul nr.

36 în favoarea lui B.Z. în cotă de 30/60 parte și B.P. în cotă de 30/60 parte

la data de 13 iulie 1967, imobilul fiind adus din CF (fila 302 vol. I Dosar nr.

2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), imobil ce nu a fost preluat de către

Stat, după cum rezultă din înscrierile din CF.

Reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.T.,

au formulat notificarea nr. 1199 din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R.

înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 (fila 28 Dosar

nr. 6694/2005) prin care au solicitat restituirea în natură a cotei de 26/60-a

parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj.

Această notificare a fost redactată prin avocat E.K.O., care a avut mandat de

reprezentare, pentru notificare la Legea nr. 10/2001, iar reclamanții S.G.A. și

S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca str. Moților.

Prin Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005

a Primarului Municipiului Cluj-Napoca (fila 41 Dosar nr. 6694/2005) s-a respins

această notificare deoarece notificarea nu ar îndeplini condițiile prevăzute de

art. 21 din Legea nr. 10/2001, nu emană de la persoanele îndreptățite și nu

există delegație sau procură specială de reprezentare.

Dispoziția a fost comunicată pentru

toți reclamanții la data de 27 mai 2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moților

(fila 27 Dosar nr. 6694/2005), aleasă doar de către reclamanții S.G.A. și S.T.

ca și domiciliu pentru comunicarea actelor.

Reclamanții și-au precizat acțiunea ca

fiind introdusă împotriva Primăriei municipiului Cluj-Napoca (fila 35 și 66 Dosar

nr. 6694/2005).

Acțiunea reclamanților a fost respinsă

ca tardivă prin sentința civilă nr. 319 din 16 martie 2006 pronunțată în Dosar nr.

6694/2005 al Tribunalului Cluj.

Împotriva acestei sentințe au declarat

apel reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. și S.T., apel ce a fost admis prin Decizia

civilă nr. 168/ A din 24 mai 2006 a Curții de Apel Cluj pronunțată în Dosar nr.

2394/33/2006, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță, cu

motivarea că reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. și-au indicat domiciliul din

București, iar reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca,

str. Moților, Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului

Cluj-Napoca fiind comunicată pentru toți patru reclamanții la adresa din

Cluj-Napoca, str. Moților și nu la domiciliul pe care l-au indicat.

Recursul împotriva deciziei civile nr.

168/ A din 24 mai 2006 a Curții de Apel Cluj a fost respins prin decizia civilă

nr. 10078 din data de 7 decembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

pronunțată în Dosar nr. 2394/33/2006.

Verificând acest aspect, al

comunicării dispoziției nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului

Cluj-Napoca, instanța a constatat că aceasta a fost comunicată pentru toți

patru reclamanții la adresa din Cluj-Napoca, str. Moților și nu la domiciliul

pe care l-au indicat fiecare, anume pentru reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. la

domiciliul din București și doar pentru reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales

domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moților.

În raport de domiciliul pe care și

l-au indicat reclamanții instanța a reținut, cum de altfel s-a constat cu

putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 68/ A din 24 mai 2006 a Curții

de Apel Cluj, că această dispoziție a fost regulat comunicată la data de 27 mai

2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moților (fila 27 Dosar nr. 6694/2005), doar

către reclamanții S.G.A. și S.T., care și-au ales acest domiciliu pentru

comunicarea actelor.

Prin urmare, dispoziția nr. 1263 din 23

mai 2005 fiind comunicată la data de 7 mai 2005 cu reclamanții S.G.A. și S.T.

reiese că în raport de această dată formularea plângerii doar la data de 05

septembrie 2005 de către acești reclamanți apare ca tardivă, peste termenul de

30 de zile, termen operativ prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Tot în raport de această comunicare

instanța de apel a constatat că reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. nu li s-a

comunicat dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 la adresa pe care și-au indicat-o

în București, prin urmare plângerea lor este considerată ca fiind formulată în

termen.

Prin încheierea din data de 04

decembrie (fila 325 vol. I Dosar nr. 850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) instanța

a pus în vedere reclamanților să facă dovada calității de moștenitor a

reclamanților după toți proprietarii de CF de la care s-a preluat imobilul.

Reclamanții au depus o adeverință

emisă de Academia Română (fila 338 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de

Apel Cluj) din care rezultă că renumelor T., L. și I. din limba română le

corespund în limba maghiară T., L. și J., pentru numele A. din limba maghiară

corespunde în limba română numele A., numele B. în limba maghiară este un

diminutiv al numelui B., iar numele M. provine de la numele M. care prin

ortografiere în limba română devine M.

Antecesorii comuni ai proprietarilor CF

se susține că sunt S.D., care ar fi același cu S.(S. sau S.) D. născut la data

e 20 noiembrie 1855 poziția 1 din arborele genealogic (fila 32-34 și 42 vol. Dosar

nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) căsătorit cu K. sau L.S. în 1876,

poziția 1 din arborele genealogic, încuviințându-se de către Ministerul de

Interne schimbarea numelui în „S.” (fila 35 vol. I și fila 69 vol. II Dosar nr.

2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), S.L. fiind aceeași cu S.L. (fila 42 vol.

I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Proprietarul CF S.I. este fiul lui S.D.

și S.D., este născut la 23 decembrie 1884, a decedat la 18 ianuarie 1966 (fila

42 și 60 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) și a avut o

soră, S.E., poziția 1.3 din arborele genealogic, născută la 24 iulie 1894 și decedată

la 7 septembrie 1981, fiica lui S. și M. (fila 59 Dosar nr. 6694/2005) poziția

1 din arborele genealogic, Ministerul de Interne a probat schimbarea numelui în

„S.” prin ordinul Ministerului Maghiar de Interne nr. 30760/V.

Moștenitori ai lui S.I., proprietar

sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, sunt S.C.E.A. poziția 1.3.2 din arborele

genealogic și S.A.N., poziția 1.3.2.2 din arborele genealogic, aceștia fiind

soția și respectiv fiul lui S.G., poziția 1.3.2 din arborele genealogic,

decedat la 21 august 1993, potrivit certificatului de moștenitor din 21

februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila

56 Dosar nr. 6694/2005) acesta din urmă fiind fiul proprietarului cf S.I. și al

lui S.I.E., după cum rezultă din certificatul de naștere, căsătorie și din cel

de deces (fila 58 și 158 Dosar nr. 6694/2005).

Prin urmare după S.I., proprietar sub

B 5 pentru cota de 10/60 parte, S.C.E.A. moștenește ca și după soțul său

potrivit certificatului de moștenitor nr. 375/21 februarie 1994 emis de

Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005)

cota de 10/60 și este rudă în gradul I ca și soțul său cu proprietarul cf, care

era fiu, iar S.A.N. moștenește 10/60 ca și după tatăl său potrivit aceluiași

certificat de moștenitor, și este rudă în gradul II cu proprietarul CF, ca

nepot de fiu.

S.M., fiul lui S.D. și S.K., căsătorit

cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziția 1.2 din arborele

genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Reclamantul S.T., proprietar CF sub B

9 în cotă de 5/60 parte născut la 30 martie 1916 poziția 1.2.2 din arborele

genealogic, proprietar de CF sub B 9 în CF Cluj-Napoca, fiul lui S.M. și W.V.A.V.,

a decedat la data de 20 septembrie 2003, (fila 46 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007

al Curții de Apel Cluj) moștenitor fiind S.E.M., fiică (fila 40 și 45 Dosar nr.

2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj și fila 48 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007

al Curții de Apel Cluj), cealaltă fiică renunță la drepturile sale de

despăgubire privind succesiunea din România (fila 41 Dosar nr. 2850/117/2007 vol.

I al Tribunalului Cluj).

Având în vedere că plângerea formulată

de S.G.A. și S.T. este tardivă rămână că în privința lor dispoziția de

respingere rămâne să producă efecte, iar S.C.E.A. și S.A.N. vor culege și

partea acestora de moștenire, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001,

până la cota de 60/60 parte din imobil, în măsura în care dovedesc că sunt rude

în grad succesibil cu proprietarii de CF.

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și

soțul său cu proprietarul cf S.T., cu care era văr primar și îi profită cota de

1/1 după S.T., proprietar CF sub B 9 în cotă de 5/60 parte, iar lui S.A.N. nu

îi profită nimic după S.T. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF,

iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă

până la gradul IV inclusiv.

S.R., fiul lui D. și H.H.S.L., născut

la 18 mai 1891 a decedat la data de 02 mai 1969, (fila 322 și 85 vol. I Dosar nr.

2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) poziția 1.4 din arborele genealogic.

S.R. este proprietar CF sub B 6 în

cotă de 10/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și soțul său cu

proprietarul CF, care era unchiul soțului său și, în temeiul art. 4 alin. (4) din

Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/1 parte după S.R., proprietar cf sub B

6 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.R., dat fiind că

este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.

S.L.(L.), fiul lui S.S.D. și S.K.L.,

născut la 22 martie 1887 s-a căsătorit la data de 04 februarie 1919, (fila 87 vol.

I și fila 406 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) poziția

1.5 din arborele genealogic.

S.L. a decedat în vara anului 1944,

fiind dus de Gestapo la sediul din Budapesta, potrivit Declarației extrasă din

Baza centrală de date a victimelor Holocaustului (fila 386 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007

al Curții de Apel Cluj).

Potrivit art. 2 din Legea nr. 50/1948 „Se

considera că decesul persoanelor arătate la art. 1 (a celor decedați după 21 iunie

1941, în timpul deportării, a evacuării în masa din localitățile unde-și aveau

domiciliul, în timpul cât se aflau în detașamentele exterioare de muncă

obligatorie, sau în alte împrejurări excepționale asemănătoare, și fără ca data

decesului să fie stabilită cu acte de stare civilă) a avut loc la data de 9 Mai

1945.”

Prin urmare decesul lui S.L. se

consideră că a avut loc la data de 9 mai 1945, anterior preluării imobilului de

către Statul Român, prin decizia nr. 190 din 09 septembrie 1959.

Decretul-lege nr. 115/1938 a fost pus

în aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947 prin care

s-au scos din vigoare legile, ordonanțele și regulamentele locale în materie de

carte funciară.

Prin urmare la data decesului lui S.L.

era în vigoare Codul civil austriac, anume art. 431 C. civ. austriac, care

prevedea că „pentru a transfera P. lucrurilor imobiliare, actul de proprietate

trebuie să fie transcris în registre publice anume destinate. Această

transcriere se numește în tabulare.”

Excepțiile admise, cu rezerve, de

practica de la acea vreme cu privire la dobândirea dreptului de proprietate

fără intabulare în cf se refereau doar la cazul cumpărării la licitație și a

uzucapiunii.

Potrivit art. 819 C. civ. austriac dreptul

eredelui trebuia recunoscut de judecătorie iar în urma recunoașterii, potrivit art.

436 C. civ. austriac când trebuie să se transmită P. unui lucru imobiliar în

urma unei hotărâri judecătorești sau dării în posesie a unei moșteniri era

necesară intabularea.

Cu toate acestea, la data preluării

imobilului era în vigoare Decretul-lege nr. 115/1938 care a fost pus în

aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947, iar acesta

prevedea la art. 26 că drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea

funciara, din cauză de moarte.

Prin urmare preluarea nu se putea face

de la o persoană care nu avea capacitate procesuală de folosință, ci doar de la

moștenitorii acestuia, astfel că prin excepție de la dispozițiile art. 24 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001, da prevede că „în absența unor probe contrare,

existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi

cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura

preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive”. Curtea va

considera că dreptul de proprietate nu a fost preluat de către Statul Român de

la S.L., chiar dacă în actul de preluare este menționat S.L., ci de la

moștenitorii lui, în patrimoniul căruia se găsea dreptul de proprietate, chiar

fără înscriere în cf, potrivit art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938.

Succesorii lui S.L. sunt în gradul IV

de rudenie cu S.C.E.A. și, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001,

îi profită acesteia cota de 1/1 după S.L., proprietar CF sub B 7 în cotă de

10/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după S.L. dat fiind că este rudă în

gradul V cu succesorii proprietarului cf, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944

ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

L.L.B. sau S.B. (fostă S.) născută la

08 noiembrie 1877 este fiica lui D.S.S. și L.S. și a decedat în 21 octombrie 1967,

poziția 1.1 din arborele genealogic (fila 42 și 43 vol. I și 340, 372, 409 vol.

II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), schimbarea numelui în S. s-a

făcut prin Ordinul Ministrului cu nr. 25441/VI emis la 28 februarie 1911.

S.B. era proprietar CF sub B 1 și B 10

în cotă de 9/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și soțul său cu

proprietarul cf, care era mătușa soțului său și, în temeiul art. 4 alin. (4)

din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.B. proprietar CF sub

B 1 și B 10 în cotă de 9/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.B., dat

fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.

S.I.E. proprietar sub B 8, născut la

19 iulie 1914 este fiul lui S.M. și W.V.A.V. și a decedat în 03 ianuarie 1997,

poziția 1.2.1 din arborele genealogic (fila 375 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007

al Curții de Apel Cluj).

S.M., fiul lui S.D. și S.K., căsătorit

cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziția 1.2 din arborele

genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și

soțul său cu proprietarul CF S.I.E., cu care era văr primar și îi profită cota

de 1/1 după S.I.E., proprietar cf sub B 8 în cotă de 5/60 parte, iar S.A.N. nu

îi profită nimic după S.I.E. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul

CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost

restrânsă până la gradul IV inclusiv.

Cu privire la cotele de proprietate

ale lui L.G. proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte și S.I. proprietar sub B 4

în cotă de 10/60 parte, sunt de făcut unele precizări.

Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

prevede că „De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali

sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite”.

Apoi, art. 659 C. civ. prevede că „Succesiunile

sunt deferite copiilor si descendenților defunctului, ascendenților si rudelor

sale colaterale, în ordinea și după regulile mai jos determinate.”

In principiu, dovada legăturii de

rudenie, pentru a moșteni, se face în condițiile art. 22 alin. (1) din Decretul

nr. 31/1954 prevede că „Starea civilă se dovedește cu actele întocmite sau cu

cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă”.

În speță reclamanții nu au reușit să

facă dovada că au o legătură de rudenie în condițiile art. 22 alin. (1) din

Decretul nr. 31/1954 și că sunt succesori după L.G. proprietar sub B2 în cotă de

1/60 parte și S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte.

De principiu acțiunea ar trebui admisă

doar în măsura în care reclamanții au reușit să facă dovada că sunt succesori

după proprietarii de cf.

Cu toate acestea instanța de apel

a constat că reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. au calitatea de persoane

îndreptățite și cu privire la această cotă de 11/60 parte ce a aparținut lui L.G.

și S.I., ținând seama de gradul de rudenie.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr.

10/2001 „în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea

dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau

de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în

executare măsura preluării abuzive.”

În decizia de preluare nr. 190 din 09

septembrie 1959 (fila 97 vol. 1 Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj)

se menționează că dintr-o inadvertență figurează ca proprietari „frații S.”

deoarece în realitate proprietari tabulari au fost „Frații S. și copii

acestora, în total 8 persoane și alte 4 persoane diferite/ vezi specificarea pe

verso”.

Pe verso-ul actului sunt menționați „S.B.

căsătorită L.I. în cotă de 9/60 parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.)

căsătorită F., în cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în

cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T.

în cotă de 5/60 parte, apoi B.Z. nasc. B.I. asupra cotei de 1/1 din

apartamentele nr. 15 și 36, L.L. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr.

29, G.X.T. și G.D.V. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr. 23.”

Particula „apoi” face distincția între

„Frații S. și copii acestora, în total 8 persoane și alte 4 persoane diferite

.

Din acest înscris rezultă că S.B.

căsătorită L.I., L.G., S.I. (J.) căsătorită F., S.I., S.R., S.L., S.E. și S.T.

sunt frați, respectiv copii ai acestora.

Dacă textul art. 24 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001 permite a se face dovada dreptului de proprietate prin chiar

actul de preluare, atunci este permis și mai puțin, anume de a face dovada prin

același act a calității de persoană îndreptățită, respectiv a gradului de

rudenie.

Or, dacă în actul de preluare se

menționează că acele persoane sunt frați iar reclamanții au făcut dovada că

sunt succesori după o parte din frați atunci se prezumă că reclamanții sunt

moștenitori și ai celorlalte persoane care sunt frați cu cei despre care

reclamanții au făcut dovada legăturii de rudenie și au calitatea de persoane

îndreptățite după toate persoanele menționate ca fiind frați sau succesorii acestora

în actul de preluare.

Mai mult, într-un certificat de

căsătorie (fila 405 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) se

menționează căsătoria lui S.J., este adevărat fără să se indice părinții ei,

iar într-un act emis de către fosta Securitate se menționează că „S.I. are o

soră I.” (fila 100 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

L.G. poziția 1.1.1 din arborele

genealogic este proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte și este fiul lui S.B.

S.B. poziția 1.1 din arborele genealogic,

este fiica lui S.D. și S.K.

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și

soțul său cu proprietarul cf L.G., cu care era văr primar și îi profită cota de

1/1 după L.G., proprietar cf sub B 2 în cotă de 1/60 parte, iar S.A.N. nu îi

profită nimic după L.G. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF,

iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă

până la gradul IV inclusiv.

S.I. proprietar sub B 4 în cotă de

10/60 parte a decedat în Elveția în 1967 (fila 69 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007

al Curții de Apel Cluj) este fiica lui D.S. și L.S., poziția 1.6 din arborele

genealogic.

S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și

soțul său cu proprietarul cf, care era mătușa soțului său și, în temeiul art. 4

alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.I.

proprietar cf sub B 4 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.I.,

dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 1/4 parte.

Cu privire la cotele ce revin fiecărui

reclamant, art. 4 al

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-10-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5607/2010
M.M., parte integrantă din prezenta. Pârâtul primaul Municipiului Cluj-Napoca a fost obligat să emită o nouă dispoziție cu propunere de acordare despăgubiri pentru diferența dintre valoarea terenului expropriat și valoarea terenului atribui
ÎCCJ 2010-10-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5205/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 456 din 26 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 128/117/2003 (nr. în format vechi nr. 4079/2003) a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată d
ÎCCJ 2011-04-15
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3528/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 665 din 12 octombrie 2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 19/117/2004, a fost admisă acțiunea civilă înaintată de reclamantele B.S. (
ÎCCJ 2010-03-24
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2000/2010
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 295 din 29 mai 2008 Tribunalul Cluj a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C.V.N. împotriva pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca,
ÎCCJ 2018-02-02
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 342/2018
Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 134 din 17 februarie 2010 a Tribunalului Cluj s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților SC A. SA, SC B. SRL, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Aut
Sursă