ÎCCJ, decizie (scj.ro #85009)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85009) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Obligația informării corecte și a pluralismului.
Respectarea de către
radiodifuzori
a regulii „celor
trei părți”. Reguli de monitorizare.
Legea
nr
. 504/2002
Decizia CNA nr.519/2005
Potrivit dispozițiilor
art
. 4 alin.(1) și
art
. (5) din
Decizia CNA
nr
. 519/2005, privind asigurarea
informării corecte și a pluralismului,
radiodifuzorii
sunt obligați ca în cadrul emisiunilor de știri, în cazul prezentării unor
probleme de interes public, să asigure autorităților publice centrale,
majorității parlamentare și opoziției parlamentare, câte 1/3 fiecăreia, din
timpul total destinat exprimării punctelor de vedere, iar în cadrul emisiunilor
de dezbatere, divertisment și sportive, condiții egale de exprimare, atât
pentru reprezentanții puterii cât și pentru cei ai opoziției.
Monitorizarea respectării regulii „celor trei părți” operată de CNA prin
raportarea la emisiunile difuzate la ore de maximă audiență, este în
concordanță cu prevederile instrucțiunilor nr.1/2005, de aplicare a Deciziei
nr.519/2005, emise de CNA, asigurarea existenței unor condiții egale de
exprimare fiind esențial legată de prezentarea punctelor de vedere în cadrul
unor emisiuni având cote de audiență similare.
Î.C.C.J., Secția de
contencios administrativ și fiscal
,
Decizia
nr
.
1360 din 5 martie 2007
Notă: Decizia CNA
nr
. 514/2005
privind asigurarea informării corecte și a pluralismului, publicată in M. Of.
nr
. 888 din 04/10/2005, a fost abrogată prin Decizia CNA
nr
. 130/2006, abrogată șa rândul său de Decizia
nr
. 187/2006 privind Codul de reglementare a conținutului
audiovizual, publicată in M. Of.
nr
. 338 din
14/04/2006.
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București la 13 octombrie 2006,
Societatea Română de Televiziune (S.R.T.V.) a declarat recurs împotriva
sentinței civile
nr
. 1538 din 26 iunie 2006
pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal solicitând casarea hotărârii Curții de Apel București și în fond să
se admită acțiunea formulată de SRTV și să se anuleze decizia C.N.A.
nr
. 706 din 21 decembrie 2005.
În motivarea recursului, s-a precizat că prin cererea de chemare în judecată
recurenta-reclamantă a contestat amenda aplicată de C.N.A. pentru încălcarea
prevederilor
art
. 4 alin. (1) și
art
.
5 din decizia C.N.A.
nr
. 519/2005 privind asigurarea
informării corecte și a pluralismului.
Sub acest aspect recurenta-reclamantă susține (fără a se susține
nelegalitatea
instrucțiunii
nr
.
1/2005 a C.N.A.,
art
. 1) că monitorizarea operată de
C.N.A., trebuia făcută în raport de singurul criteriu al timpului de
exprimare” fără ca din acest timp să se facă distincții în funcție de audiență
acest criteriu „al audienței”
neexistând
în
instrucțiunile
nr
. 1/2005 ale C.N.A.
S-a mai susținut că în privința
art
. 2 din
instrucțiunile suscitate s-a formulat excepția
nelegalității
textului conform
art
. 4 din Legea
nr
.
554/2004 întrucât în decizia
nr
. 519/2005 se prevedea
că „în emisiunile de dezbatere, de divertisment și sportive, reprezentanții
puterii și ai opoziției în cazul în care sunt invitați, vor beneficia de
condiții egale de exprimare.
S-a precizat că sintagma „în cazul în care sunt invitați” presupune că
radiodifuzorul
are deplină independență în a aprecia
necesitatea prezenței unor persoane în acest tip de emisiuni.
Recurenta susține că emisiunile de dezbatere, divertisment, sportive nu
sunt emisiuni de informare (știri), ci emisiuni de atitudine și prin specificul
lor presupun că persoanele invitate sunt invitate în considerarea unor
competențe care țin de specificul emisiunii, de mesajul dorit a fi transmis de
către realizator. Este la latitudinea realizatorului emisiunii de a invita
personalități politice iar dacă a invitat de exemplu un interpret cu o anumită
orientare politică nu înseamnă susține recurenta, că trebuie să participe și
reprezentanți ai forței politice opuse cum interpretează C.N.A.
art
. 2 din Instrucțiunile
nr
.
1/2005.
Se susține că excepția de
nelegalitate
trebuie
observată și în raport cu
art
. 6 alin. (2) din Legea
nr
. 504/2002 a audiovizualului: „independența editorială a
radiodifuziunilor este recunoscută și garantată de prezenta lege”.
Se precizează de recurentă că „interpretarea dată de C.N.A. în
Instrucțiunea
nr
. 1/2005 –
art
.
2- este contrară independenței editoriale impunând
radiodifuzorului
să aducă invitați în emisiuni indiferent dacă aceștia corespund sau nu
demersului editorial.
Recursul este
nefondat
.
Prin sentința
nr
.
1538 din 26 iunie 2006, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de
contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de
reclamanta Societatea română de televiziune ca neîntemeiată.
S-a concluzionat de instanța de fond că decizia contestată (
nr
.
706 din 21 decembrie 2005 a C.N.A. prin care reclamanta a fost sancționată cu
2500 RON pentru încălcarea
art
. 4 alin. (1) și
art
. 5 din decizia CNA
nr
.
519/2005 privind asigurarea informării corecte și a pluralismului), este legală
și temeinică, reclamanta
nefiind
vătămată într-un
drept recunoscut de lege, întrucât în aplicarea monitorizării s-a aplicat
regula celor 3 părți, potrivit
art
. 1 din
Instrucțiunea
nr
. 1/2005 potrivit căreia,
monitorizarea se face având în vedere timpul de exprimare directă al
reprezentantului autorității centrale majorității parlamentare și a opoziției
parlamentare, astfel că nu se poate invoca lipsa de obiectivitate ori aplicarea
de reguli neclare, ori insuficient reglementate.
Pentru asigurarea informării corecte și a pluralismului s-a dispus
monitorizarea la ore de maximă audiență cu respectarea principiilor egalității
de tratament și a evitării discriminării vreunui
radiodifuzor
,
întrucât la o astfel de oră se realizează
ratingul
,
prin impactul produs de emisiuni asupra publicului fidel.
A mai precizat instanța de fond că procedându-se contrar, ar însemna ca
publicul să fie privat de informare corectă și obiectivă de vreme ce punctul de
vedere al uneia din părți spre exemplu al autorităților publice este difuzat la
o oră de maximă audiență, iar punctul de vedere al celeilalte părți de exemplu,
al opoziției este transmis la o oră cu audiență scăzută ceea ce nu este corect,
fiind discriminatoriu.
Recurenta-reclamantă a fost amendată cu 2500 RON, pentru încălcarea
art
. 4 alin. (1 ) și
art
. 5 din
decizia CNA
nr
. 519/2005 privind asigurarea
informării corecte și a pluralismului.
Potrivit acestor dispoziții,
radiodifuzorii
sunt
obligați ca, în cadrul emisiunilor de știri, în cazul prezentării unor probleme
de interes public, autoritățile publice centrale, majoritatea parlamentară și
opoziția parlamentară trebuie să beneficieze, fiecare, de câte o treime din
timpul total destinat exprimării punctelor de vedere, iar în cadrul emisiunilor
de dezbatere, divertisment și sportive, reprezentanții puterii și ai opoziției,
trebuie să beneficieze de condiții egale de exprimare.
În perioada monitorizată recurenta-reclamantă nu a respectat aceste prevederi,
în sensul că, în emisiunile de știri, reprezentanții autorității publice
centrale au fost prezenți în emisiunile monitorizate în procent de 54,2% în
timp ce majoritatea parlamentară și-a exprimat punctul de vedere în legătură cu
problemele dezbătute în proporție de 25,1% iar opoziția parlamentară în
proporție de 20,7%.
În emisiunile de dezbateri, în care au fost invitați să-și exprime punctele de
vedere, reprezentanții puterii au fost prezenți în emisiunile monitorizate de
13 ori, în timp ce reprezentanții opoziției au fost prezenți de 5 ori.
Intimata C.N.A. a precizat prin întâmpinarea că în recursul promovat,
recurenta reclamantă prezintă apărări care nu au fost cenzurate de instanța de
fond.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că de fapt nu se critică
instrucțiunile
nr
. 1/2005 sub aspectul
art
. 1 și 2 și nici nu este vorba de o excepție de
nelegalitate
cu privire la
art
. 2
din instrucțiuni, ci ceea ce se invocă și contestă este modul de monitorizare
operat de C.N.A.
Potrivit
art
. 15(6) din Legea audiovizualului
nr
. 504/2002 s-a emis instrucțiunea
nr
. 1 din 11 octombrie 2005 privind metodologia de aplicare
a deciziei
nr
. 519/2005. Pentru instrucțiuni și
recomandări legea prevede că se fac publice, fără a fi obligatorie
publicarea lor în Monitorul Oficial. Aducerea la cunoștință publică s-a făcut
către toți radiodifuzării invitați la sediul C.N.A. inclusiv
reprezentanții societății române de televiziune care nu au avut obiecții nici
la emiterea deciziei
nr
. 519/2005 nici la emiterea
instrucțiunii
nr
. 1 din 11 octombrie 2005, nici
a deciziei
nr
. 130/2006 sau
nr
.
187/2006.
De altfel instrucțiunea
nr
. 1 din 11 octombrie 2005 a
și fost publicată pe
site-ul
C.N.A.
Potrivit
art
. 1 din instrucțiunea
nr
.
1 din 11 octombrie 2005, monitorizarea respectării, în cadrul programelor de
știri, a regulii „celor trei părți”, prevăzută de
art
.
4 alin. (1) din Decizia
nr
. 519/2005 se face având în
vedere timpul de exprimare directă al reprezentanților autorităților publice
centrale, majorității și opoziției parlamentare.
Monitorizarea pentru regula „celor 3 părți” se exprimă în puncte din timpul
dedicat exprimării publice, în conformitate cu prevederile
art
.
4 din instrucțiunea
nr
. 1/2005.
Cât privește susținerea recurentului că în cazul emisiunilor de știri au fost monitorizate
doar „Jurnalul de la ora 19 pe considerente de audiență este neîntemeiată,
configurând o privire simplistă a monitorizării în afara sensului
art
. 1 din instrucțiunea
nr
.
1/2005.
Potrivit
art
. 45 alin. (1) din Legea
audiovizualului
nr
. 504/2002 cu modificările și
completările ulterioare, măsurarea audiențelor și a cotelor de piață se
realizează de instituții specializate, în conformitate cu standardele și
uzanțele internaționale.
Pentru monitorizarea emisiunilor de știri, s-a luat în calcul cota înregistrată
la orele de maximă audiență, care pentru recurentă o reprezintă jurnalul de la
ora 19,00.
Programul de știri „Jurnalul” difuzate la orele 19,00 pe plan național, are o
cotă de audiență mai mare decât cel din cadrul ediției „Jurnalului de
noapte” difuzat la orele 23,00. S-a contorizat exclusiv timpul de exprimare
directă al reprezentanților autorităților publice centrale, majorității și
opoziției parlamentare la ediția „Jurnalului” de la ora 19.
Aceasta este de astfel așa cum a precizat intimata practica utilizată în țările
din Uniunea Europeană care este motivată de realizarea
ratingului
în emisiunile din „
prime-time
”.
Intimata a prezentat argumentul, însușit de instanța de fond cât și de instanța
de recurs că „a prezenta părerea unei părți cu privire la o informație de
interes public la o oră la care știrile sunt difuzate în timpul zilei, și a
veni cu opinia celeilalte părți difuzată, de exemplu, în ediția știrilor de la
orele 19,00 când audiența înregistrează cota cea mai mare, nu constituie
condiții egale de exprimare, publicul telespectator
nefiind
informat în mod corect și obiectiv, în legătură cu opiniile exprimate de
părți”.
Mai mult, timpul de exprimare directă al reprezentanților autorității publice
centrale, majorității și opoziției parlamentare, exprimat în procente este
contorizat pe întreaga durată a monitorizării din luna respectivă.
Deci sub aspectul primului motiv de recurs susținerea recurentei este
neîntemeiată. Și sub aspectul celui de-al doilea motiv de recurs susținerea
recurentei este neîntemeiată.
Art
. 2 al instrucțiunii C.N.A. nr.1 din 11 octombrie
2005 privind metodologia de aplicare a deciziei
nr
.
519/2005 prevede că, monitorizarea respectării principiului „condițiilor egale
de exprimare” prevăzută în
art
. 5 al deciziei C.N.A.
nr
. 519/2005 se va face având în vedere participarea
numerică a invitaților, astfel încât la sfârșitul fiecărei luni, participarea
reprezentanților puterii și opoziției să fie egală.
Deci scopul urmărit de
art
. 2 din
instrucțiunile
nr
. 1/1005 este asigurarea unui
echilibru al aparițiilor televizate al oamenilor politici de la putere și de la
opoziție, pe fiecare lună monitorizată și nu în cadrul aceleiași emisiuni așa
cum greșit interpretează recurenta. În acest fel se asigură un echilibru în
privința condițiilor de exprimare, lucru care nu se putea face decât printr-o
evaluare numerică de ordin cantitativ.
A proceda altfel ar însemna crearea condițiilor pentru discriminare privind
condițiile de exprimare, ar însemna crearea unui cadru ce ar putea fi acuzat de
manipulare a opiniilor politice.
Art
. 2 din instrucțiuni nu are nici o legătură cu
încălcarea independenței editoriale a radiodifuziunilor această noțiune
neavând
legătură cu modul de operare al monitorizării.
Hotărârea atacată este legală și temeinică în mod corect reținându-se de
instanța de fond încălcarea
art
. 4 și
art
. 5 din decizia C.N.A.
nr
.
519/2005 atunci când recurenta-reclamantă Societatea română de televiziune a
fost amendată.
Susținerea din recurs că în cauză ar fi identificabilă o excepție de
nelegalitate
conform
art
. 4 din
Legea
nr
. 554/2004 în privința
art
.
2 din instrucțiunile C.N.A.
nr
. 1/2005 în sensul
că s-ar încălca independența editorială a
radiodifuzorilor
care au deplină independență în a aprecia necesitatea prezenței unei persoane
într-un anumit tip de emisiuni este total neîntemeiată.
Așa cum a precizat recurenta-reclamantă prin cererea de chemare în judecată
ceea ce o nemulțumește pe recurentă nu sunt instrucțiunile, ci în
accepțiunea acesteia modul de monitorizare iar susținerea că s-ar încălca prin
instrucțiuni, independența radiodifuziunilor este fără nici un suport
real în cauză.
Nu alegerea persoanei pentru astfel de emisiuni este în discuție ci respectarea
principiului ca la exprimare să se respecte regula celor 3 părți așa cum este
prevăzută de
art
. 3 alin. (1) din decizia C.N.A
nr
. 519/2005, cu care de altfel recurenta este de
acord.
Recursul a fost respins.