ÎCCJ, decizie (scj.ro #84186)

Cauză de reducere a pedepsei. Art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Scoaterea de sub urmărire penală a persoanei împotriva căreia

inculpatul a formulat denunțul pentru cazul prevăzut în art.

10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc. pen.

Cuprins pe materii:

Drept

penal. Partea specială. Infracțiuni prevăzute în legi speciale.

Infracțiuni privind traficul de droguri

Indice alfabetic:

Drept

penal

-

cauză

de reducere a pedepsei

-

a

rt. 16 din Legea nr. 143/2000

-

scoaterea de sub

urmărire penală a persoanei împotriva căreia inculpatul a

formulat denunțul pentru cazul prevăzut în art

.

10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc. pen.

Legea

nr. 143/2000,

art. 16

Prevederile art. 16 din Legea nr.

143/2000 - referitoare la cauza de reducere a pedepsei de care beneficiază

persoana care a comis o infracțiune privind traficul de droguri, iar

în timpul urmăririi penale denunță

și facilitează identificarea și tragerea la răspundere

penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate

de droguri, cum este cea prevăzută în art. 4 din Legea nr. 143/2000 -

sunt aplicabile inculpatului, chiar dacă persoana împotriva căreia a

formulat denunțul nu a fost trimisă în judecată, ci a fost scoasă

de sub urmărire penală pentru cazul prevăzut în art. 10 alin.

(1) lit. b

1

) C. proc. pen., întrucât fapta denunțată nu

prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

I.C.C.J., secția penală, decizia

nr. 4170 din 11 septembrie 2007

Prin sentința nr. 754 din 27 iunie 2006 a Tribunalului București,

Secția a II-a penală, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 143/2000, a fost condamnată inculpata C.M. la pedeapsa de 3 ani

închisoare.

Instanța a reținut că, la 12 mai 2005, inculpata a fost

prinsă în flagrant în timp ce vindea 8,75 g heroină către

denunțătorul C.A.

Curtea de Apel

București, Secția I penală, prin decizia nr. 794/A din 20

noiembrie 2006, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis

apelurile declarate de procuror și de inculpată, a desființat,

în parte, sentința penală și în fond, rejudecând, a dispus,

între altele, majorarea pedepsei închisorii de la 3 ani la 5 ani.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, inculpata a formulat recurs, criticând

hotărârile pronunțate în cauză pentru netemeinicie sub aspectul

greșitei individualizări a pedepsei aplicate.

În drept, inculpata și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., referitor la greșita individualizare a

pedepsei aplicate.

În cauză, în raport cu mențiunea conținută chiar în actul

de sesizare a instanței întocmit de Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul

Teritorial București, în care se arată că inculpata a formulat

un denunț față de numiții I.A. (dosar nr. 1834/D/2005)

și I.O. (dosar nr. 1931/D/P/2005), cauze care se aflau în curs de

cercetare, Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Direcției

de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism - Biroul Teritorial București să comunice stadiul acestor

cercetări.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București a comunicat

că prin rezoluția  nr. 1931/D/P/2005 din 4 ianuarie 2007 s-a

dispus neînceperea urmăririi penale față de I.O. pentru

infracțiunea prevăzută în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 143/2000, iar prin ordonanța nr. 1834/D/P/2005 din 12 octombrie 2006

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de I.A. pentru

infracțiunea prevăzută în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea

nr. 143/2000 și scoaterea de sub urmărire penală față

de aceeași persoană sub aspectul infracțiunii prevăzute în

art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și aplicarea unei

amenzi administrative.

În raport cu această împrejurare, recursul este fondat, urmând  ca în

favoarea inculpatei să fie aplicate dispozițiile art. 16 din Legea

nr. 143/2000.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 143/2000, persoana care a comis  una din

infracțiunile prevăzute în art. 2-10 din această lege, iar în

timpul urmăririi penale denunță și facilitează

identificarea și tragerea la răspundere penale a altor persoane care

au săvârșit infracțiunile legate de droguri, beneficiază de

reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru

infracțiunea săvârșită.

În cauză se constată că inculpata, pentru a putea

beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 23 mai 2005, a

făcut două denunțuri cu privire la două persoane care ar fi

implicate în traficul de droguri.

Prin ordonanța din 12 octombrie 2006, pronunțată în

dosarul nr. 1834/D/P/2005, Direcția de Investigare a Infracțiunilor

de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial

București a dispus, în temeiul art. 249 C. proc. pen. cu referire la art.

11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b

1

) C. proc.

pen. și art. 18

1

C. pen., scoaterea de sub urmărire

penală față de I.A. pentru infracțiunea prevăzută

în art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și aplicarea unei

amenzi administrative, reținându-se în fapt că acesta a deținut

33 comprimate de methadonă pentru consum propriu.

Din adresa parchetului rezultă că în cauză sunt îndeplinite

cerințele art. 16 din Legea nr. 143/2000, respectiv inculpata în timpul

urmăririi penale a denunțat, a facilitat identificarea și

tragerea la răspundere penală a unei alte persoane care a

săvârșit o infracțiune legată de droguri.

Împrejurarea că în cauză nu s-a dispus trimiterea în judecată a

persoanei împotriva căreia inculpata a formulat denunț nu are

relevanță asupra reținerii cauzei de reducere a pedepsei în

favoarea inculpatei.

Astfel, în sarcina numitului I.A. s-a reținut săvârșirea

infracțiunii prevăzute în art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000, însă organul  de urmărire penală a constatat

că deținerea de către acesta a 33 comprimate de methadonă,

fără drept, pentru consum propriu, prin atingerea minimă

adusă valorilor apărate de lege și prin conținutul

său concret, nu ar prezenta gradul de pericol social al unei

infracțiuni comise și a făcut aplicarea art. 18

1

C.

pen.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va

reține pentru inculpată cauza de reducere a pedepsei

prevăzută în art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Având în vedere considerentele  expuse, în temeiul

art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul inculpatei a fost

admis, sentința nr. 754 din 27 iunie 2006 a Tribunalului București,

Secția a II-a penală, și decizia penală atacată au

fost casate cu privire la aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, s-a

făcut aplicarea acestui text de lege și s-a dispus reducerea pedepsei

aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute în art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 de la 5

ani închisoare la 3 ani închisoare.