ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5161/2013

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Instanța de recurs a Curții de Apel București a fost învestită cu soluționarea recursului formulat de A.C.E.R. împotriva Deciziei nr. 1635 din 23 mai 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. 2. Hotărârea instanței de recurs Prin Încheierea de ședință de la data de 22 octombrie 2012 a Curții de Apel București a fost suspendată soluționarea cauzei, în temeiul art. 155 1 C. proc. civ. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că recurenta A.C.E.R. nu a îndeplinit obligația impusă de instanța de recurs de a depune la dosar dovada sediului actual al intimatului-reclamant Partidul Solidarității Democratice, obligație impusă prin Încheierea de ședință de la termenul din data de 10 septembrie 2012. 3. Recursul declarat de A.C.E.R.

În cuprinsul motivelor de recurs formulate nu au fost făcute referiri la hotărârea atacată, respectiv Încheierea de ședință de la data de 22 octombrie 2012 a Curții de Apel București. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte sesizată cu cererea de față și procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. În conformitate cu dispozițiile C. proc.

civ., în prezent, sunt instituționalizate mai multe căi de atac a hotărârilor judecătorești, și anume apelul, recursul, contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul legii. C. proc. civ. reglementează în Titlul V - Cap. I, recursul (art. 299 - 316), cale extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează care sunt hotărârile ce sunt supuse recursului. Conform dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Înalta Curte, văzând actele și lucrările dosarului, a constatat că încheierea de suspendare atacată cu recurs a fost pronunțată în calea de atac a recursului, fiind vorba de o hotărâre irevocabilă.

Pentru motivele arătate, întrucât recursul nu privește o hotărâre dintre cele enumerate de art. 299 C. proc. civ., care pot fi atacate cu recurs, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca inadmisibil, ca o consecință a nesocotirii prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, privind obligativitatea respectării legilor, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de A.C.M.E. împotriva Încheierii din 22 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ