ÎCCJ, decizie (scj.ro #84071)

Plângere în

fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor

procurorului de netrimitere în judecată. Termenul de introducere a

plângerii. Repunere în termen. Inaplicabilitate

Cuprins pe

materii:

Drept procesual penal. Partea specială.

Urmărirea penală. Plângerea împotriva măsurilor și actelor

de urmărire penală

Indice

alfabetic:

Drept procesual penal

-

plângere în

fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor

procurorului de netrimitere în judecată

- termenul

de introducere a plângerii

C. proc.

pen.,

art. 278

1

În cazul termenului de introducere a plângerii împotriva rezoluțiilor sau

ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată,

dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. nu reglementează

posibilitatea repunerii în termen și, prin urmare, judecătorul nu

poate dispune repunerea în termenul de introducere a plângerii.

Dispozițiile art. 364 și art.

385

3

alin. (2) C. proc.

pen. referitoare la repunerea în termenul de apel și în cel de recurs sunt

inaplicabile în cazul termenului de introducere a plângerii întemeiate pe

prevederile art. 278

1

C. proc. pen., întrucât normele de drept

procesual penal sunt de strictă interpretare, fiecare cale de atac este

reglementată distinct, iar repunerea în termenul de apel și în cel de

recurs operează numai în cazul acestor căi de atac ordinare.

I.C.C.J., secția penală,

decizia nr. 1370 din 11 aprilie 2008

Prin sentința nr. 70 din 27 noiembrie 2007, Curtea

de Apel Iași, Secția penală, a respins, ca tardivă,

plângerea formulată de petenta C.E.

Curtea de apel a reținut

că, p

rin rezoluția din 2 februarie

2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui a

dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul C.S.

pentru

infracțiunea de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prevăzută în art. 246 C. pen.,

reținând

că fapta nu există.

Plângerea formulată de

petentă împotriva acestei soluții a fost respinsă de

prim-procurorul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Vaslui, prin rezoluția din 4

mai 2007,

dată în dosarul nr. 399/II.2/2007.

Soluția a fost comunicată petentei

la 21 mai 2007, iar plângerea a

fost expediată prin poștă la

13 iunie 2007.

Prin sentința penală nr.

1323 din 7 septembrie 2007, Judecătoria Vaslui și-a

declinat competența soluționării cauzei în

favoarea Curții de Apel Iași, în urma

modificării art. 28

1

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. prin

Legea nr. 79/2007,

intimata având calitatea de notar public.

Curtea de apel a considerat că plângerea

petentei este tardivă, întrucât de la

data comunicării ultimei rezoluții - 21 mai 2007 și

până la data expedierii prin

poștă a

plângerii - 13 iunie 2007, au expirat cele 20 de zile înăuntrul

cărora petenta

putea formula plângerea, conform

art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen.

Chiar dacă petenta a

susținut că în perioada menționată a fost bolnavă,

instanța a

motivat că în această

materie nu este prevăzută instituția repunerii în termen, astfel

încât prin expirarea termenului ea a fost

decăzută din dreptul de a face plângere.

Împotriva acestei sentințe, petenta a declarat

recurs, susținând că este de

bună-credință,

chiar dacă a depășit termenul prevăzut de lege, precum

și că

poate fi repusă

în termen, prin analogie cu alte dispoziții

procedurale referitoare

la apel și recurs.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat

de petentă este nefondat pentru următoarele argumente:

Instituția juridică a

bunei-credințe nu are nicio incidență în cauză,

întrucât

este vorba de exercitarea în termen sau nu a unui drept procedural.

De asemenea, când se pune în discuție tardivitatea,

în materia

introducerii plângerii în

termenul de 20 de zile de Ia data comunicării rezoluției

procurorului

ierarhic superior, nu poate opera analogia cu alte drepturi

procesuale (dreptul Ia apel sau dreptul la

recurs), fiecare cale de atac fiind reglementată distinct, iar

instituția repunerii în termenul de apel sau în cel de recurs

operează numai în cadrul acestor căi ordinare de atac.

În cazul plângerii formulate potrivit art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen. nu a fost prevăzută o asemenea posibilitate,

de repunere în termenul de a formula plângere.

Or, repunerea în termenul de a declara plângere nu

este prevăzută în

art. 278

1

C. proc. pen. care se

referă la plângerea în fața  judecătorului împotriva

rezoluțiilor sau ordonanțelor

procurorului de netrimitere în judecată și, deci,

nu poate fi

aplicată prin analogie de la alte căi de atac.

În consecință, constatând că instanța de fond a

stabilit

corect tardivitatea plângerii, Înalta Curte de Casație și

Justiție a respins, ca nefondat, recursul declarat de petentă.