ÎCCJ, decizie (scj.ro #82156)

Imobil

preluat în  mod abziv de  stat. Revocare/anularea, de către

deținătorul bunului, a deciziei/dispoziției prin care, anterior, a dispus

restituirea imobilului în natură.

Cuprins pe materii

.

Drept civil. Drept de proprietate. Imobil reluat de stat. Decizie/dispoziție de

restituire a imobilului. Revocare deciziei/dispoziției.

Index alfabetic: Drept

civil

.

-

Proprietate

preluată de stat.

-

Decizie/Dispoziție

de restituire a imobilului.

-

Revocarea

deciziei/dispoziției.

-

Anularea

deciziei/dispoziției.

Legea

nr. 10/2001 : art. 23 alin. (4)

Decizia sau, după caz,

dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului, preluat în mod

abuziv de stat, face dovada proprietății persoanei indreptățită asupra

acesteia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu

executor, conform art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001. Ca urmare,

revocarea/anularea ulterioară a deciziei/dispoziției de restituire în natură a

imobilului nu se mai poate realiza pe cale administrativă, chiar dacă, prin H.G.,

imobilul a fost inclus, între timp, în categoria bunurilor nerestituibile în

natură.

Î.C.C.J., secția

civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 103 din 13 ianuarie 2005.

Reclamanta M.H. a

chemat în judecată Primăria comunei Recaș, județul Timiș și a solicitat

anularea dispoziției nr. 252 din 20 iunie 2002 emisă de pârâtă, prin care a

fost revocată dispoziția nr. 105 din 9 august 2001 a aceleiași pârâte.

Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr. 359 din 25 aprilie

2002, a respins ca neîntemeiată contestația, reținând că imobilului, în

litigiu, i s-a schimbat destinația în muzeu, fiind trecut în domeniul public în

baza H.G. nr. 699 bis din 2002, astfel încât în mod corect pârâta a revenit

asupra dispoziției nr. 105 din 9 august 2001 prin care i se restituise

reclamantei imobilul în natură.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia

civilă nr. 12 din 3 septembrie 2003, a admis apelul reclamantei, sentința a

fost schimbată în sensul că a fost admisă în parte contestația și, în

consecință, a fost anulată dispoziția nr. 252 din 20 iunie 2002 emisă de

primarul comunei Recaș, reținându-se următoarele: Legea nr. 10/2001 și Normele

metodologice de aplicare, aprobate prin H.G. nr. 498/2003 consacră principiul

restituirii în natură a imobilelor; or,   potrivit extrasului de

carte funciară, la data depunerii notificării și la data emiterii dispoziției

nr. 105 din 9  august 2001, privind restituirea parțială în natură a

imobilului în litigiu, acesta figura „casă de locuit în C.F.”, pârâta neproducând

dovezi până la acea dată că muzeul funcționa legal;  dispoziția de

restituire nr. 105 din 9 august 2001 nu mai poate fi revocată de pârâtă,

întrucât acest act administrativ a intrat în circuitul civil, producând efecte

specifice dreptului civil; la data emiterii dispoziției citate, nici nu exista

o hotărâre de guvern – conform procedurii art. 16 alin. (2) din Legea nr.

10/2001, prin care să se fi stabilit că imobilul în litigiu nu se restituie în

natură ci se acordă măsuri reparatorii prin echivalent; Hotărârea de Guvern nr.

699 bis din 2002, privind trecerea imobilului în domeniul public, a fost

adoptată după depunerea notificării și după emiterea dispoziției nr. 105 din 9

august 2001; se impune, deci, anularea dispoziției nr. 252 din 20 iunie 2002

emisă de pârâtă.

Capătul de cerere privind anularea parțială și a dispoziției nr.

105/2001 a fost respins cu motivarea că acesta reprezintă o cerere nouă

formulată direct în apel, cerere ce nu poate fi primită. De asemenea, a fost

respins și petitul privind restituirea integrală a imobilului, câtă vreme

contestatoarea-reclamantă nu a solicitat, prin acțiunea introductivă, și

anularea parțială a dispoziției nr. 105/2001.

Împotriva hotărârii instanței de apel pârâtă, Primăria comunei

Recaș, a declarat  recurs, susținând că imobilul în litigiu a fost trecut

în domeniul public al statului prin H.G. nr. 699 bis din 2002 și,

potrivit  art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, foștii proprietari nu

pot obține decât măsuri reparatorii.

Recursul este nefondat.

Reclamanta-contestatoare a făcut dovada proprietății asupra

imobilului în litigiu.

Notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost depusă

în termen prin Biroul executorului judecătoresc.

Persoana juridică notificată – Primăria comunei Recaș, județul

Timiș – a răspuns prin emiterea dispoziției nr. 105 din 9 august 2001, în

sensul restituirii în natură numai a părții din imobil nevândut, imobil

identificat în C.F. nr. 1959 cu nr. top. 620-621/1. Această dispoziție a intrat

în circuit civil, producând astfel efecte juridice.

Dispoziția ulterioară nr. 252 din 20 iunie 2002, emisă de

pârâtă, prin care se revocă dispoziția nr. 105 din 9 august 2001, este

nelegală, deoarece pârâta nu mai putea dispune de un bun restituit în

proprietate persoanei îndreptățite care formulase notificarea.

Potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 decizia sau,

după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului face

dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă

a unui înscris autentic.

În consecință, o anulare (revocare), ulterioară emiterii

dispoziției de restituire în natură, nu se mai poate realiza pe cale

administrativă.

Faptul că în H.G. nr. 699 bis din 2002 a fost inclus și imobilul

în litigiu nu poate schimba situația juridică a acesteia, chiar dacă la poziția

19 este notat „casă plus teren muzeu”.

Față

de cele ce preced, recursul a fost  respins ca nefondat.