ÎCCJ, decizie (scj.ro #82156)

Imobil preluat în mod abziv de stat. Revocare/anularea, de către deținătorul bunului, a deciziei/dispoziției prin care, anterior, a dispus restituirea imobilului în natură. Cuprins pe materii . Drept civil. Drept de proprietate. Imobil reluat de stat. Decizie/dispoziție de restituire a imobilului. Revocare deciziei/dispoziției. Index alfabetic: Drept civil . - Proprietate preluată de stat. - Decizie/Dispoziție de restituire a imobilului. - Revocarea deciziei/dispoziției. - Anularea deciziei/dispoziției. Legea nr. 10/2001 : art. 23 alin. (4) Decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului, preluat în mod abuziv de stat, face dovada proprietății persoanei indreptățită asupra acesteia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executor, conform art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Ca urmare, revocarea/anularea ulterioară a deciziei/dispoziției de restituire în natură a imobilului nu se mai poate realiza pe cale administrativă, chiar dacă, prin H.G., imobilul a fost inclus, între timp, în categoria bunurilor nerestituibile în natură. Î.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 103 din 13 ianuarie 2005. Reclamanta M.H. a chemat în judecată Primăria comunei Recaș, județul Timiș și a solicitat anularea dispoziției nr. 252 din 20 iunie 2002 emisă de pârâtă, prin care a fost revocată dispoziția nr. 105 din 9 august 2001 a aceleiași pârâte. Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr. 359 din 25 aprilie 2002, a respins ca neîntemeiată contestația, reținând că imobilului, în litigiu, i s-a schimbat destinația în muzeu, fiind trecut în domeniul public în baza H.G.

nr. 699 bis din 2002, astfel încât în mod corect pârâta a revenit asupra dispoziției nr. 105 din 9 august 2001 prin care i se restituise reclamantei imobilul în natură. Curtea de Apel Timișoara, prin decizia civilă nr. 12 din 3 septembrie 2003, a admis apelul reclamantei, sentința a fost schimbată în sensul că a fost admisă în parte contestația și, în consecință, a fost anulată dispoziția nr. 252 din 20 iunie 2002 emisă de primarul comunei Recaș, reținându-se următoarele: Legea nr. 10/2001 și Normele metodologice de aplicare, aprobate prin H.G.

nr. 498/2003 consacră principiul restituirii în natură a imobilelor; or, potrivit extrasului de carte funciară, la data depunerii notificării și la data emiterii dispoziției nr. 105 din 9 august 2001, privind restituirea parțială în natură a imobilului în litigiu, acesta figura „casă de locuit în C.F.”, pârâta neproducând dovezi până la acea dată că muzeul funcționa legal; dispoziția de restituire nr. 105 din 9 august 2001 nu mai poate fi revocată de pârâtă, întrucât acest act administrativ a intrat în circuitul civil, producând efecte specifice dreptului civil; la data emiterii dispoziției citate, nici nu exista o hotărâre de guvern – conform procedurii art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, prin care să se fi stabilit că imobilul în litigiu nu se restituie în natură ci se acordă măsuri reparatorii prin echivalent; Hotărârea de Guvern nr. 699 bis din 2002, privind trecerea imobilului în domeniul public, a fost adoptată după depunerea notificării și după emiterea dispoziției nr. 105 din 9 august 2001; se impune, deci, anularea dispoziției nr. 252 din 20 iunie 2002 emisă de pârâtă.

Capătul de cerere privind anularea parțială și a dispoziției nr. 105/2001 a fost respins cu motivarea că acesta reprezintă o cerere nouă formulată direct în apel, cerere ce nu poate fi primită. De asemenea, a fost respins și petitul privind restituirea integrală a imobilului, câtă vreme contestatoarea-reclamantă nu a solicitat, prin acțiunea introductivă, și anularea parțială a dispoziției nr. 105/2001. Împotriva hotărârii instanței de apel pârâtă, Primăria comunei Recaș, a declarat recurs, susținând că imobilul în litigiu a fost trecut în domeniul public al statului prin H.G. nr. 699 bis din 2002 și, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, foștii proprietari nu pot obține decât măsuri reparatorii.

Recursul este nefondat. Reclamanta-contestatoare a făcut dovada proprietății asupra imobilului în litigiu. Notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost depusă în termen prin Biroul executorului judecătoresc. Persoana juridică notificată – Primăria comunei Recaș, județul Timiș – a răspuns prin emiterea dispoziției nr. 105 din 9 august 2001, în sensul restituirii în natură numai a părții din imobil nevândut, imobil identificat în C.F. nr. 1959 cu nr. top. 620-621/1. Această dispoziție a intrat în circuit civil, producând astfel efecte juridice. Dispoziția ulterioară nr. 252 din 20 iunie 2002, emisă de pârâtă, prin care se revocă dispoziția nr. 105 din 9 august 2001, este nelegală, deoarece pârâta nu mai putea dispune de un bun restituit în proprietate persoanei îndreptățite care formulase notificarea.

Potrivit art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic. În consecință, o anulare (revocare), ulterioară emiterii dispoziției de restituire în natură, nu se mai poate realiza pe cale administrativă. Faptul că în H.G. nr. 699 bis din 2002 a fost inclus și imobilul în litigiu nu poate schimba situația juridică a acesteia, chiar dacă la poziția 19 este notat „casă plus teren muzeu”. Față de cele ce preced, recursul a fost respins ca nefondat.