ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5737/2011

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

decizia civilă nr. 480 din 27 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă contestația

în anulare formulată de SC V.P. SRL împotriva deciziei nr. 29 din 12 ianuarie 2011

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a

constatat că decizia contestată este irevocabilă, fiind dată într-o altă cale extraordinară

de atac - revizuire, și deci, potrivit dispozițiilor art. 328 C. proc. civ., nu

mai poate face obiectul unei alte căi de atac.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere

de revizuire contestatoarea SC V.P. SRL, criticând-o pentru vicii de procedură și

de fond de natură a atrage nulitatea acesteia.

Prin decizia nr. 2239 din 14 aprilie 2011,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,

a respins cererea de revizuire formulată de SC V.P. SRL împotriva deciziei nr. 480

din 27 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această hotărâre, s-au

reținut în esență următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 322 C.

proc. civ., pot face obiectul revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța

de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci

când evocă fondul, iar, potrivit art. 320 alin. (3) din Cod, hotărârea dată în contestație

este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Or, în speță, respingând contestația formulată

de către SC V.P. SRL ca inadmisibilă, instanța învestită cu soluționarea acesteia

nu a evocat fondul, prin urmare nefiind îndeplinită prima condiție de admisibilitate

a cererii de revizuire impusă de norma legală sus-indicată.

Împotriva deciziei nr. 2239 din 14 aprilie

2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, SC V.P. SRL București a formulat o

nouă cerere de revizuire, invocând dispozițiile art. 322 pct. 2 și 8 C. proc.

civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul

reia practic motivele din acțiunea introductivă, precum și cele din căile de atac

exercitate în cauză împotriva deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate

în litigiul de față.

Astfel, revizuentul solicită desființarea

pentru motive de nelegalitate a deciziilor civile nr. 4579/2008, nr. 2480/2009,

nr. 29/2010, nr. 480/2011, nr. 2239/2011, nr. 3855/2011 pronunțate de Înalta Curte

de Casație și Justiție; casarea pentru motive de nelegalitate a sentinței civile

nr. 1801 din 11 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. 5712/2/2007; casarea pentru motive

de nelegalitate a sentinței civile nr. 380/F din 09 mai 2002, pronunțată de Tribunalul

București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, pronunțată

în Dosarul nr. 292/CA/2002; anularea din actele administrative ale Ministerului

Finanțelor Publice a textelor mincinoase la adresa Curții Supreme de Justiție cu

refuzul de rambursare a taxei pe valoare adăugată, din decizia nr. 457 din 22 martie

2000 și comunicarea cu adresa din 19 februarie 2001; obligarea Ministerului Finanțelor

Publice la rambursarea sumei de 499 RON; obligarea pârâților la plata sumei de 4.742

RON reprezentând indexarea sumei nerambursate, din vina acestora cu rata anuală

a inflației din anii 1998-2010; obligarea acelorași pârâților la plata sumei de

2.141 RON, precum și la plata sumei de 260 RON pentru acoperirea cheltuielilor de

judecată ale reclamantei (SC V.P. SRL București).

Analizând actele și lucrările dosarului

potrivit art. 326 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora „dezbaterile sunt limitate

la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”, Înalta Curte

constată că cererea de revizuire formulată de SC V.P. SRL București este inadmisibilă,

pentru considerentele expuse în cele ce urmează:

Din economia art. 322 alin. (1) C.

proc. civ., rezultă că revizuirea privește hotărâri rămase definitive în instanța

de apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de recurs atunci

când evocă fondul.

În căile de atac, evocarea fondului presupune

schimbarea situației de fapt în urma analizei probelor, astfel încât, hotărârile

prin care se resping căile de atac, păstrându-se situația de fapt, nu sunt susceptibile

de revizuire.

Condiția ca hotărârea atacată să evoce

fondul reprezintă o condiție de admisibilitate a cererii de revizuire, ce rezultă

din dispozițiile art. 322 C. proc. civ.

Se constată că prin decizia ce face obiectul

prezentei cereri a fost respinsă cererea de revizuire formulată de SC V.P. SRL împotriva

deciziei nr. 480 din 27 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel

încât, prin prisma argumentelor arătate, această hotărâre nu poate face obiectul

cererii de revizuire.

Mai mult decât atât, trecând peste faptul

că prin decizia a cărei retractare se cere nu a fost evocat fondul cauzei, cererea

de revizuire este inadmisibilă și raportat la dispozițiile art. 322 C. proc.

civ.

Din economia dispozițiilor legale care

reglementează calea de atac a revizuirii, rezultă că admisibilitatea acesteia este

condiționată de împrejurarea ca motivele și criticile invocate să se încadreze în

cele expres și limitativ prevăzute în art. 322 C. proc. civ.

În speța de față, se constată că revizuentul,

pe de o parte, reia argumentele prezentate în cuprinsul acțiunii introductive, precum

și cele din căile de atac exercitate în cauză fără a aduce altele noi, iar pe de

altă parte nu și-a încadrat expres criticile în vreuna dintre situațiile enumerate

de dispozițiile legale menționate.

Motivele invocate nu pot fi încadrate în

niciuna dintre ipotezele expres și limitativ prevăzute de același articol, întrucât

revizuentul critică, de fapt toate deciziile pronunțate în cauză pentru aspecte

ce țin de fondul cauzei.

În concluzie, Înalta Curte constată că

invocarea generică, de către revizuent, a dispozițiilor art. 322 C. proc. civ.,

fără indicarea unuia din cele opt motive, determină inadmisibilitatea cererii.

Având în vedere toate aceste considerente,

văzând și dispozițiile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea

de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată

de SC V.P. SRL București împotriva deciziei nr. 2239 din 14 aprilie 2011 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29

noiembrie 2011.