ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4200/2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4200/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Ședința publică din 16 decembrie 2011

Asupra recursului, din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3073 din 12

octombrie 2010, Tribunalul Harghita, secția civilă, a admis excepția

prescripției dreptului la acțiune privind obligarea pârâtului G.S.C.M.

GHEORGHENI la restituirea combustibilului lichid pe perioada 7 martie 2001 – 21

noiembrie 2002, excepție invocată de pârât. A admis în parte acțiunea

reclamantei SC G.O. SA GHEORGHENI, obligând pârâtul să restituie reclamantei

cantitatea de 39.867,93 Kg combustibil lichid. A respins cererea de chemare în

garanție formulată de reclamantă în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL

GHEORGHENI. A obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de

1.114,39 lei către pârât.

Instanța de fond a reținut că în

perioada 7 martie 2001 – 4 martie 2005 reclamanta a livrat pârâtului cu titlu

de împrumut combustibil lichid, că acest fapt a fost recunoscut de pârât prin

întâmpinare, iar din constatările Curții de Conturi conform Încheierii nr. 29

din 26 septembrie 2005, rezultă că în perioada controlată, respectiv 5

februarie 2001 – 19 decembrie 2003, pârâtul a împrumutat combustibilul lichid

de la reclamantă, dar fără documente legale, care nu a fost recepționat și nu a

fost înregistrat în evidența contabilă.

Față de prevederile art. 46 C. com.,

instanța de fond a considerat probată obligația comercială născută din

împrumut, avându-se în vedere și concluziile raportului de expertiză contabilă

și completarea la acesta, procesul verbal al Curții de Conturi, dar și de

documentele de transport ale reclamantei și înregistrarea ulterioară în

contabilitatea pârâtului, respectiv la 31 decembrie 2005. S-a stabilit prin

expertiză că s-a împrumutat cantitatea de 68.423 Kg, dar față de data introducerii acțiunii, 22 noiembrie 2005, s-a constatat că potrivit art. 1

și art. 3 din Decretul nr. 167/1958 a intervenit prescripția extinctivă pe

perioada celor trei ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată

(7 martie 2001 – 21 noiembrie 2005). Tot prin expertiză s-a stabilit că în

perioada 22 noiembrie 2002 – 22 noiembrie 2005 reclamanta a împrumutat cantitatea

de 39.867,93 Kg. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a CONSILIULUI

LOCAL GHEORGHENI, formulată de reclamantă aceasta a fost respinsă, reținându-se

că în speță nu sunt incidente prevederile art. 60 C. proc. civ.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială de contencios administrativ și

fiscal,

prin decizia nr. 13/A din 14 martie 2011 a respins apelul declarat de pârâtul

G.S.C.M.

GHEORGHIENI împotriva sentinței civile nr. 3073 din 12 octombrie 2010 a

Tribunalului Harghita, secția civilă, ca nefondat.

Analizând hotărârea atacată prin

prisma motivelor de apel invocate, ținând cont și de caracterul devolutiv al

acestei căi de atac, instanța a constatat că apelul este nefondat pentru

următoarele considerente:

S-a reținut că, sub aspectul naturii

juridice a litigiului instanța s-a pronunțat irevocabil, prin sentința civilă

nr. 83 din 21 ianuarie 2009 a Judecătoriei Gheorghieni prin care a fost obligat

pârâtul să restituie reclamantei 68.432 Kg combustibil lichid sau contravaloarea acestuia, însă Tribunalul Harghita, prin decizia nr. 72 din 19 mai 2009 a

admis apelul pârâtului G.S.C.M. GHEORGHENI, a anulat sentința și a trimis cauza

spre judecare în primă instanță la Tribunalul Harghita ca litigiu comercial. Această decizie a fost atacată cu recurs de ambele

părți, recursuri care au fost anulate ca netimbrate prin decizia nr. 915/R din

8 octombrie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș. În dosarul de recurs, pârâtul G.S.C.M.

GHEORGHENI, a precizat în scris că nu mai susține recursul și față de această

situație s-a apreciat că pârâtul a achiesat la hotărârea instanței prin care

s-a stabilit faptul că litigiul dedus judecății este comercial.

Pe fondul acțiunii, instanța a reținut

în considerente că în raport de constatările Curții de Conturi, de concluziile

expertizei și de susținerile părților, relevant este faptul că la dosarul

Judecătoriei Gheorgheni nr. 1520/2005, la fila 5 se află procesul verbal nr.

4197/2005 încheiat cu ocazia verificării efectuate la G.S.C.M. în vederea

stabilirii realității datoriei instituției școlare către SC G.O. SA GHEORGHENI,

provenită din împrumuturi de combustibil lichid, ce a cuprins execuția anilor

2001-2005 prin care s-a constatat o diferență în plus de 48.466 kg și s-a precizat că în lipsa fondurilor pentru procurarea combustibilului, împrumuturile de

la SC G.O. SA GHEORGHENI sunt justificate prin necesarul astfel acoperit. S-a

explicat că s-a ținut evidența împrumuturilor, în unitatea școlară, doar la

nivelul documentelor primare, dată fiind imposibilitatea evidențierii în

contabilitate al acesteia din lipsa metodologiei și creditelor bugetare

limitate. S-a adeverit astfel că este veridică pretenția de restituire a

combustibilului împrumutat (fila 6 dosar Judecătoria Gheorgheni). Mai mult

decât atât, în urma întocmirii acestui proces verbal, Consiliul Local

Gheorgheni, a adoptat Hotărârea 144/2005, prin care a aprobat majorarea

veniturilor bugetului local și rectificarea cheltuielilor printre care, în

domeniul învățământului, alocațiile pentru achiziționarea de combustibil, în

vederea restituirii în natură a combustibilului împrumutat de la SC G.O. SA

GHEORGHENI în perioada 2001-2005, în sumă de 78.500 ron din care pentru G.S.C.M.,

suma era de 47.500 ron (fila 10-11 dosar Judecătoria Gheorgheni).

În întâmpinarea depusă în acel dosar,

pârâtul G.S.C.M. GHEORGHENI a susținut că, cantitatea de combustibil lichid a

intrat în instituție fără documente legale, facturi și avize speciale; că ea nu

a fost recepționată și nu a fost înregistrată în evidența contabilă, fapt ce

constituie infracțiune conform Legii nr. 82/1991, iar în raport de prevederile O.U.G.

nr. 158/2001, în lipsa documentelor speciale menționate, marfa are proveniență

ilicită.      Culpa ambelor părți în legătură cu nerespectarea legislației în

vigoare, rezultă și din Încheierea 29 din 26 septembrie 2005, întocmită de

Curtea de Conturi Harghita, în urma controalelor efectuate la G.S.C.M.

GHEORGHENI (filele 20-36 dosar Judecătoria Gheorgheni) în care s-a precizat că

diferența de 4.407 l în valoare de 7.051 ron a fost înregistrată în

contabilitate ca restituit împrumut SC G.O. SA

GHEORGHIENI, conform

Registrului jurnal XII/2003 poz.29, operațiuni fictive, administratorul firmei

afirmând că a fost făcută o restituire doar pe hârtie de către contabila șefă a

cantității de 4.407 litri.

Stabilirea persoanelor răspunzătoare

din ambele instituții pentru predarea-preluarea combustibilului lichid cu

nerespectarea formelor legale, nu exonerează pârâtul de obligația restituirii

combustibilului lichid, care s-a dovedit că a intrat efectiv în instituție și

nu exonerează nici persoanele direct răspunzătoare de obligația de plată a

respectivului prejudiciu în măsura în care se va stabili o asemenea obligație.

Curtea de apel a reținut și că

potrivit adresei de la fila 99 din dosarul Judecătoriei Gheorgheni, Parchetul

de pe lângă Judecătoria Gheorgheni a comunicat instanței la data de 5 noiembrie

2007 că dosarul penal nr. 173/P/2005 a fost soluționat cu Rezoluția de scoatere

de sub urmărire penală.

În dovedirea faptului că pârâtul a

beneficiat de combustibil lichid, instanța în mod justificat a reținut conform

raportului de expertiză, aflat la fila 46 din dosarul Tribunalului Harghita nr.

515.1/96/2009, că din analiza situației de consum efectiv de combustibil lichid

confruntată cu datele din Registrul de consum al centralei termice rezultă că G.S.C.M.

GHEORGHENI a consumat cu 68.432 kg mai mult decât a avut în evidențele

contabile, cantitate care se apropie de evidența SC G.O. SA

GHEORGHIENI.

Expertul a reconstituit fluctuația

împrumuturilor și restituirilor de combustibil lichid pretins, așa cum

figurează în evidența părților pe baza documentelor de transport.

În expertiză se reține și faptul că

suma alocată de Consiliul Local pentru achiziționare de combustibil și

restituirea în natură a combustibilului împrumutat de la SC G.O. SA GHEORGHENI în

perioada 2001-2005 nu a fost folosită, a fost transferată înapoi la Consiliul Local de către actualul director al instituției, deoarece împrumutul nu figura în

evidențele contabile.

Împotriva menționatei decizii, pârâtul

G.S.C.M. GHEORGHIENI a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 3,

pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în

concluzie admiterea recursului, în principal, casarea deciziei și a sentinței,

și respingerea acțiunii reclamantei, iar în subsidiar, modificarea deciziei

recurate, în sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii reclamantei.

În criticile formulate, recurentul

pârât susține, în esență, următoarele:

Recurentul invocă, ca motiv de ordine

publică, excepția

necompetenței materiale a

instanțelor care au soluționat litigiul, față de dispozițiile art. 5 C. com. în

a cărui enumerare privind faptele de comerț nu intră cumpărarea de producte sau

mărfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumația cumpărătorului.

În opinia sa litigiul

este civil, cauza fiind greșit calificată ca fiind comercială, întrucât în

cadrul procesual determinat de părți, niciuna din părți nu avea calitatea de

comerciant, iar bunul revendicat putea fi tranzacționat numai însoțit de

facturi și avize speciale, emise conform art. 32 pct. 8 din O.U.G. nr. 158/2001.

Prin motivul de

nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

se arată că instanța a interpretat greșit

actul juridic dedus judecății, a schimbat natura vădit neîndoielnică a acestuia

în condițiile în care din lucrările dosarului rezultă în mod neechivoc natura

civilă a împrumutului, aspect ce a dus la denaturarea drepturilor și

obligațiilor părților. Calificând cauza ca fiind comercială, admițându-se acțiunea

pe baza probelor aflate la dosar, s-au încălcat prevederile imperative ale art.

1191 C. civ. care instituie proba prin înscris autentic sau înscris sub

semnătură privată.

Recurentul pârât mai susține că

decizia s-a pronunțat de instanța de apel cu încălcarea legii , motiv de recurs

întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin interpretarea eronată a normei

juridice aplicabile în cauză cu referire la art. 32 alin. (8) din O.U.G. nr. 158/2001,

potrivit căruia orice cantitate de combustibil care nu are facturi sau avize

speciale, are proveniență ilicită, și că față de această situație se reține

existența fraudei la lege în cazul așa-zisului împrumut și se impune respingerea

acțiunii reclamantei.

Intimatul chemat în garanție CONSILIUL

LOCAL AL MUNICIPIULUI GHEORGHENI a formulat întâmpinare solicitând respingerea

recursului ca nefondat.

Recursului pârâtului este nefondat.

Cât privește excepția de ordine

publică invocată de recurentul pârât privitor la nelegalitatea hotărârii

instanței de apel care în opinia sa a fost pronunțată cu încălcarea competenței

materiale a instanțelor judecătorești prin raportare la natura litigiului,

aceasta nu poate fi analizată avându-se în vedere că sub aspectul naturii

juridice a litigiului s-au pronunțat irevocabil instanțele de judecată. Judecătoria

Gheorgheni prin sentința civilă nr.83 din 21 ianuarie 2009 a obligat pârâtul să

restituie reclamantei 68.432 kg combustibil lichid sau contravaloarea acestuia,

iar Tribunalul Harghita, prin decizia nr.72 din 19 mai 2009 a admis apelul

pârâtului G.Ș.C.M.

GHEORGHENI, a anulat

sentința și a trimis cauza spre judecare în primă instanță la Tribunalul Harghita ca litigiu comercial.

Cum prin decizia

nr. 915/R din 8 octombrie 2009 Curtea de Apel Târgu Mureș a anulat ca netimbrat

recursul pârâtului, care a precizat în scris că înțelege să nu mai susțină

recursul declarat, este evidentă poziția sa procesuală, recurentul achiesând la

hotărârea instanței prin care s-a stabilit că litigiul dedus judecății este comercial.

Așa fiind, cum

prezenta acțiune este o consecință a litigiului finalizat prin decizia nr. 915/R

din 8 octombrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, care a statuat cu putere de

lucru judecat că litigiul ce face obiectul recursului de față este unul

comercial, aceste critici nu mai pot constitui analita controlului judecătoresc

în calea de atac a recursului prin prisma art. 158 alin. (2) C. proc. civ.

Deși recurentul

pârât invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate nu

se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea

greșită a vreunui act juridic dedus judecății, ci la greșita interpretare și

administrare a probelor, aspect ce nu constituie motiv de modificare a

hotărârii.

Felul în care

instanța de apel a interpretat, în stabilirea situației de fapt, probele

administrate în cauză, respectiv procesul verbal de constatare întocmit de

Primăria Municipiului Gheorgheni, nu poate face obiect de analiză în recurs

câtă vreme la data pronunțării deciziei nu mai erau în vigoare dispozițiile

art. 304 pct. 11 C. proc. civ.

Articolul 1191 C.

civ. la care face referire recurentul pârât vizează condițiile de

admisibilitate ale probelor, or, nemulțumirea recurentului față de argumentele

aduse în justificarea hotărârii și faptul că nu îmbrățișează punctul de vedere

al instanței, considerând că s-ar fi aplicat greșit normele incidente în cauză,

nu pot constitui o justificare în invocarea motivului de nelegalitate prevăzut

de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul pârât

invocă în susținerea criticii întemeiate pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (8) din O.U.G. nr. 158/2001, care

instituie obligativitatea însoțirii cantității de combustibil de facturi sau

avize.

Susținerea recurentului pârât că,

cantitatea de combustibil lichid a intrat în instituție fără documente legale,

facturi și avize speciale, iar în raport de prevederile art. 32 alin. (8) din O.U.G.

nr. 158/2001, că acesta are proveniență ilicită constituind fraudă la lege, nu

poate fi primită, în condițiile în care Parchetul de pe lângă Judecătoria

Gheorghieni a comunicat instanței la 5 noiembrie 2007, că dosarul penal nr. 173/P/2005

a fost soluționat cu rezoluția de scoatere de sub urmărire penală.

Frauda la lege constă în încălcarea

intenționată de către părți, prin utilizarea unor mijloace oculte a

dispozițiilor imperative ale legislației în vigoare, cu ocazia încheierii sau

executării unui act juridic.

Pentru frauda la lege, sancțiunea este

nulitatea actului juridic astfel încheiat sau a actelor de executare astfel săvârșite.

În cauza de față, nu se poate reține frauda

la lege, pe niciuna din cele două variante, față de prevederile art. 32 alin. (8)

din O.U.G. nr. 158/2001, în raport de obligativitatea însoțirii mărfii de

facturi sau avize speciale, în condițiile în care din înscrisurile depuse la

dosar reiese că reclamanta i-a livrat pârâtului cu titlu de împrumut combustibilul

lichid, fapt recunoscut de altfel și de acesta.

Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul

art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul pârâtului G.S.C.M.

GHEORGHENI, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul G.S.C.M.

GHEORGHENI împotriva deciziei

nr. 13/A

din 14 martie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

16 decembrie 2011

.