Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.12.2011
respins

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4200/2011

HOTĂRÂRE
16.12.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4200/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Ședința publică din 16 decembrie 2011 Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3073 din 12 octombrie 2010, Tribunalul Harghita, secția civilă, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune privind obligarea pârâtului G.S.C.M. GHEORGHENI la restituirea combustibilului lichid pe perioada 7 martie 2001 – 21 noiembrie 2002, excepție invocată de pârât. A admis în parte acțiunea reclamantei SC G.O. SA GHEORGHENI, obligând pârâtul să restituie reclamantei cantitatea de 39.867,93 Kg combustibil lichid. A respins cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL GHEORGHENI. A obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.114,39 lei către pârât.

Instanța de fond a reținut că în perioada 7 martie 2001 – 4 martie 2005 reclamanta a livrat pârâtului cu titlu de împrumut combustibil lichid, că acest fapt a fost recunoscut de pârât prin întâmpinare, iar din constatările Curții de Conturi conform Încheierii nr. 29 din 26 septembrie 2005, rezultă că în perioada controlată, respectiv 5 februarie 2001 – 19 decembrie 2003, pârâtul a împrumutat combustibilul lichid de la reclamantă, dar fără documente legale, care nu a fost recepționat și nu a fost înregistrat în evidența contabilă.

Față de prevederile art. 46 C. com., instanța de fond a considerat probată obligația comercială născută din împrumut, avându-se în vedere și concluziile raportului de expertiză contabilă și completarea la acesta, procesul verbal al Curții de Conturi, dar și de documentele de transport ale reclamantei și înregistrarea ulterioară în contabilitatea pârâtului, respectiv la 31 decembrie 2005. S-a stabilit prin expertiză că s-a împrumutat cantitatea de 68.423 Kg, dar față de data introducerii acțiunii, 22 noiembrie 2005, s-a constatat că potrivit art. 1 și art. 3 din Decretul nr. 167/1958 a intervenit prescripția extinctivă pe perioada celor trei ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată (7 martie 2001 – 21 noiembrie 2005). Tot prin expertiză s-a stabilit că în perioada 22 noiembrie 2002 – 22 noiembrie 2005 reclamanta a împrumutat cantitatea de 39.867,93 Kg.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a CONSILIULUI LOCAL GHEORGHENI, formulată de reclamantă aceasta a fost respinsă, reținându-se că în speță nu sunt incidente prevederile art. 60 C. proc. civ. Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 13/A din 14 martie 2011 a respins apelul declarat de pârâtul G.S.C.M. GHEORGHIENI împotriva sentinței civile nr. 3073 din 12 octombrie 2010 a Tribunalului Harghita, secția civilă, ca nefondat.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, ținând cont și de caracterul devolutiv al acestei căi de atac, instanța a constatat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente: S-a reținut că, sub aspectul naturii juridice a litigiului instanța s-a pronunțat irevocabil, prin sentința civilă nr. 83 din 21 ianuarie 2009 a Judecătoriei Gheorghieni prin care a fost obligat pârâtul să restituie reclamantei 68.432 Kg combustibil lichid sau contravaloarea acestuia, însă Tribunalul Harghita, prin decizia nr. 72 din 19 mai 2009 a admis apelul pârâtului G.S.C.M. GHEORGHENI, a anulat sentința și a trimis cauza spre judecare în primă instanță la Tribunalul Harghita ca litigiu comercial.

Această decizie a fost atacată cu recurs de ambele părți, recursuri care au fost anulate ca netimbrate prin decizia nr. 915/R din 8 octombrie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș. În dosarul de recurs, pârâtul G.S.C.M. GHEORGHENI, a precizat în scris că nu mai susține recursul și față de această situație s-a apreciat că pârâtul a achiesat la hotărârea instanței prin care s-a stabilit faptul că litigiul dedus judecății este comercial. Pe fondul acțiunii, instanța a reținut în considerente că în raport de constatările Curții de Conturi, de concluziile expertizei și de susținerile părților, relevant este faptul că la dosarul Judecătoriei Gheorgheni nr. 1520/2005, la fila 5 se află procesul verbal nr. 4197/2005 încheiat cu ocazia verificării efectuate la G.S.C.M.

în vederea stabilirii realității datoriei instituției școlare către SC G.O. SA GHEORGHENI, provenită din împrumuturi de combustibil lichid, ce a cuprins execuția anilor 2001-2005 prin care s-a constatat o diferență în plus de 48.466 kg și s-a precizat că în lipsa fondurilor pentru procurarea combustibilului, împrumuturile de la SC G.O. SA GHEORGHENI sunt justificate prin necesarul astfel acoperit. S-a explicat că s-a ținut evidența împrumuturilor, în unitatea școlară, doar la nivelul documentelor primare, dată fiind imposibilitatea evidențierii în contabilitate al acesteia din lipsa metodologiei și creditelor bugetare limitate. S-a adeverit astfel că este veridică pretenția de restituire a combustibilului împrumutat (fila 6 dosar Judecătoria Gheorgheni).

Mai mult decât atât, în urma întocmirii acestui proces verbal, Consiliul Local Gheorgheni, a adoptat Hotărârea 144/2005, prin care a aprobat majorarea veniturilor bugetului local și rectificarea cheltuielilor printre care, în domeniul învățământului, alocațiile pentru achiziționarea de combustibil, în vederea restituirii în natură a combustibilului împrumutat de la SC G.O. SA GHEORGHENI în perioada 2001-2005, în sumă de 78.500 ron din care pentru G.S.C.M., suma era de 47.500 ron (fila 10-11 dosar Judecătoria Gheorgheni). În întâmpinarea depusă în acel dosar, pârâtul G.S.C.M. GHEORGHENI a susținut că, cantitatea de combustibil lichid a intrat în instituție fără documente legale, facturi și avize speciale; că ea nu a fost recepționată și nu a fost înregistrată în evidența contabilă, fapt ce constituie infracțiune conform Legii nr. 82/1991, iar în raport de prevederile O.U.G.

nr. 158/2001, în lipsa documentelor speciale menționate, marfa are proveniență ilicită. Culpa ambelor părți în legătură cu nerespectarea legislației în vigoare, rezultă și din Încheierea 29 din 26 septembrie 2005, întocmită de Curtea de Conturi Harghita, în urma controalelor efectuate la G.S.C.M. GHEORGHENI (filele 20-36 dosar Judecătoria Gheorgheni) în care s-a precizat că diferența de 4.407 l în valoare de 7.051 ron a fost înregistrată în contabilitate ca restituit împrumut SC G.O. SA GHEORGHIENI, conform Registrului jurnal XII/2003 poz.29, operațiuni fictive, administratorul firmei afirmând că a fost făcută o restituire doar pe hârtie de către contabila șefă a cantității de 4.407 litri.

Stabilirea persoanelor răspunzătoare din ambele instituții pentru predarea-preluarea combustibilului lichid cu nerespectarea formelor legale, nu exonerează pârâtul de obligația restituirii combustibilului lichid, care s-a dovedit că a intrat efectiv în instituție și nu exonerează nici persoanele direct răspunzătoare de obligația de plată a respectivului prejudiciu în măsura în care se va stabili o asemenea obligație. Curtea de apel a reținut și că potrivit adresei de la fila 99 din dosarul Judecătoriei Gheorgheni, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni a comunicat instanței la data de 5 noiembrie 2007 că dosarul penal nr. 173/P/2005 a fost soluționat cu Rezoluția de scoatere de sub urmărire penală.

În dovedirea faptului că pârâtul a beneficiat de combustibil lichid, instanța în mod justificat a reținut conform raportului de expertiză, aflat la fila 46 din dosarul Tribunalului Harghita nr. 515.1/96/2009, că din analiza situației de consum efectiv de combustibil lichid confruntată cu datele din Registrul de consum al centralei termice rezultă că G.S.C.M. GHEORGHENI a consumat cu 68.432 kg mai mult decât a avut în evidențele contabile, cantitate care se apropie de evidența SC G.O. SA GHEORGHIENI. Expertul a reconstituit fluctuația împrumuturilor și restituirilor de combustibil lichid pretins, așa cum figurează în evidența părților pe baza documentelor de transport. În expertiză se reține și faptul că suma alocată de Consiliul Local pentru achiziționare de combustibil și restituirea în natură a combustibilului împrumutat de la SC G.O.

SA GHEORGHENI în perioada 2001-2005 nu a fost folosită, a fost transferată înapoi la Consiliul Local de către actualul director al instituției, deoarece împrumutul nu figura în evidențele contabile. Împotriva menționatei decizii, pârâtul G.S.C.M. GHEORGHIENI a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 3, pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, în principal, casarea deciziei și a sentinței, și respingerea acțiunii reclamantei, iar în subsidiar, modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii reclamantei. În criticile formulate, recurentul pârât susține, în esență, următoarele: Recurentul invocă, ca motiv de ordine publică, excepția necompetenței materiale a instanțelor care au soluționat litigiul, față de dispozițiile art. 5 C. com.

în a cărui enumerare privind faptele de comerț nu intră cumpărarea de producte sau mărfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumația cumpărătorului. În opinia sa litigiul este civil, cauza fiind greșit calificată ca fiind comercială, întrucât în cadrul procesual determinat de părți, niciuna din părți nu avea calitatea de comerciant, iar bunul revendicat putea fi tranzacționat numai însoțit de facturi și avize speciale, emise conform art. 32 pct. 8 din O.U.G. nr. 158/2001. Prin motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. se arată că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura vădit neîndoielnică a acestuia în condițiile în care din lucrările dosarului rezultă în mod neechivoc natura civilă a împrumutului, aspect ce a dus la denaturarea drepturilor și obligațiilor părților.

Calificând cauza ca fiind comercială, admițându-se acțiunea pe baza probelor aflate la dosar, s-au încălcat prevederile imperative ale art. 1191 C. civ. care instituie proba prin înscris autentic sau înscris sub semnătură privată. Recurentul pârât mai susține că decizia s-a pronunțat de instanța de apel cu încălcarea legii , motiv de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin interpretarea eronată a normei juridice aplicabile în cauză cu referire la art. 32 alin. (8) din O.U.G. nr. 158/2001, potrivit căruia orice cantitate de combustibil care nu are facturi sau avize speciale, are proveniență ilicită, și că față de această situație se reține existența fraudei la lege în cazul așa-zisului împrumut și se impune respingerea acțiunii reclamantei.

Intimatul chemat în garanție CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI GHEORGHENI a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat. Recursului pârâtului este nefondat. Cât privește excepția de ordine publică invocată de recurentul pârât privitor la nelegalitatea hotărârii instanței de apel care în opinia sa a fost pronunțată cu încălcarea competenței materiale a instanțelor judecătorești prin raportare la natura litigiului, aceasta nu poate fi analizată avându-se în vedere că sub aspectul naturii juridice a litigiului s-au pronunțat irevocabil instanțele de judecată. Judecătoria Gheorgheni prin sentința civilă nr.83 din 21 ianuarie 2009 a obligat pârâtul să restituie reclamantei 68.432 kg combustibil lichid sau contravaloarea acestuia, iar Tribunalul Harghita, prin decizia nr.72 din 19 mai 2009 a admis apelul pârâtului G.Ș.C.M.

GHEORGHENI, a anulat sentința și a trimis cauza spre judecare în primă instanță la Tribunalul Harghita ca litigiu comercial. Cum prin decizia nr. 915/R din 8 octombrie 2009 Curtea de Apel Târgu Mureș a anulat ca netimbrat recursul pârâtului, care a precizat în scris că înțelege să nu mai susțină recursul declarat, este evidentă poziția sa procesuală, recurentul achiesând la hotărârea instanței prin care s-a stabilit că litigiul dedus judecății este comercial. Așa fiind, cum prezenta acțiune este o consecință a litigiului finalizat prin decizia nr. 915/R din 8 octombrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, care a statuat cu putere de lucru judecat că litigiul ce face obiectul recursului de față este unul comercial, aceste critici nu mai pot constitui analita controlului judecătoresc în calea de atac a recursului prin prisma art. 158 alin. (2) C. proc.

civ. Deși recurentul pârât invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui act juridic dedus judecății, ci la greșita interpretare și administrare a probelor, aspect ce nu constituie motiv de modificare a hotărârii. Felul în care instanța de apel a interpretat, în stabilirea situației de fapt, probele administrate în cauză, respectiv procesul verbal de constatare întocmit de Primăria Municipiului Gheorgheni, nu poate face obiect de analiză în recurs câtă vreme la data pronunțării deciziei nu mai erau în vigoare dispozițiile art. 304 pct. 11 C. proc. civ. Articolul 1191 C. civ.

la care face referire recurentul pârât vizează condițiile de admisibilitate ale probelor, or, nemulțumirea recurentului față de argumentele aduse în justificarea hotărârii și faptul că nu îmbrățișează punctul de vedere al instanței, considerând că s-ar fi aplicat greșit normele incidente în cauză, nu pot constitui o justificare în invocarea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. Recurentul pârât invocă în susținerea criticii întemeiate pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (8) din O.U.G. nr. 158/2001, care instituie obligativitatea însoțirii cantității de combustibil de facturi sau avize. Susținerea recurentului pârât că, cantitatea de combustibil lichid a intrat în instituție fără documente legale, facturi și avize speciale, iar în raport de prevederile art. 32 alin. (8) din O.U.G.

nr. 158/2001, că acesta are proveniență ilicită constituind fraudă la lege, nu poate fi primită, în condițiile în care Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorghieni a comunicat instanței la 5 noiembrie 2007, că dosarul penal nr. 173/P/2005 a fost soluționat cu rezoluția de scoatere de sub urmărire penală. Frauda la lege constă în încălcarea intenționată de către părți, prin utilizarea unor mijloace oculte a dispozițiilor imperative ale legislației în vigoare, cu ocazia încheierii sau executării unui act juridic. Pentru frauda la lege, sancțiunea este nulitatea actului juridic astfel încheiat sau a actelor de executare astfel săvârșite. În cauza de față, nu se poate reține frauda la lege, pe niciuna din cele două variante, față de prevederile art. 32 alin. (8) din O.U.G.

nr. 158/2001, în raport de obligativitatea însoțirii mărfii de facturi sau avize speciale, în condițiile în care din înscrisurile depuse la dosar reiese că reclamanta i-a livrat pârâtului cu titlu de împrumut combustibilul lichid, fapt recunoscut de altfel și de acesta. Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul pârâtului G.S.C.M. GHEORGHENI, ca nefondat.

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul G.S.C.M. GHEORGHENI împotriva deciziei nr. 13/A din 14 martie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2011 .

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-12-07
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4232/2010
rea deciziei atacate in sensul admiterii apelului si casării încheierii din 19 mai 200S și trimiterii dosarului spre rejudecare aceluiași Tribunal Constanța. Recurenta își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304
ÎCCJ 2005-05-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2756/2005
6,6 tone păcură nu a fost livrată, după cum atestă înscrisurile aflate la dosar, în special procesul verbal de primire în custodie din 21 decembrie 2000, în care se menționează că faptic nu a fost livrată această diferență de păcură. De alt
ÎCCJ 2015-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3762/2015
care este evidențiat cuantumul accizei și originea produsului achiziționat, astfel că nu se poate prevala de buna sa credință în raporturile comerciale ce au făcut obiectul controlului. Motorina achiziționată de reclamantă nu a intrat în po
ÎCCJ 2011-09-20
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2708/2011
, precum și aplicarea dispozițiilor art. 1312 C. civ. în interpretarea clauzelor îndoielnice din contract, în contra vânzătorului și nu în favoarea acestora, așa cum greșit au procedat ambele instanțe. 6. În rejudecarea apelului, după casar
ÎCCJ 2013-05-16
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1925/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următorele: Tribunalul Harghita, secția civilă, prin sentința civilă nr. 3091 de la 22 noiembrie 2011, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă