ÎCCJ, decizie (scj.ro #82315)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82315) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Imobil preluat de stat, cu
plată, în sensul reglementat prin Decretul nr. 223/1974. Măsuri reparatorii
solicitate de fostul proprietar.
Cuprins pe materii
. Drept civil. Drept de proprietate.
Imobil preluat de stat, cu plată, în sensul reglementat prin Decretul nr.
223/1974. Măsuri reparatorii solicitate de fostul proprietar
Index alfabetic
. Drept civil.
-
Imobil preluat de stat cu titlu (în temeiul Decretului nr.
223/1974).
-
Măsuri reparatorii.
Decretul nr. 223/1974;
Legea nr. 112/1995;
Legea nr. 10/2001: art. 2
lit.g, art. 18
lit. d, art. 19 alin.(2)
Proprietarul care, în temeiul Decretul nr. 223/1974 a fost
nevoit să vândă statului locuința, pentru a i se aproba plecarea din
tară, are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru valoarea
corespunzătoare a imobilului – între timp vândut chiriașului conform Legii nr.
112/1995 - și întrucât a încasat un preț – stabilit de stat - suma
încasată, reactualizată, urmează să fie dedusă din cuantumul despăgubirilor ce
i se cuvin potrivit Legii nr. 10/2001
.
Î.C.C.J.,
Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5001 din 8 iunie 2004
Cu dispoziția nr. 3157din 22 august 2003
Municipiul Cluj Napoca, prin primar, a respins notificarea nr. 63646/452 din 25
octombrie 2004 formulată de T.D., domiciliat în SUA, prin mandatar M.O., în
temeiul Legii nr. 10/2001, pentru restituirea în natură a unui imobil situat în
municipiul Cluj – Napoca, motivat de faptul că imobilul în litigiu a fost
preluat de stat cu titlu de cumpărare, prețul stabilit fiind de 36.575 de lei
și prin urmare preluarea nu a fost abuzivă.
Reclamantul a contestat dispoziția emisă de primar susținând, în
esență, că în luna iulie 1975, însoțit de familie, a emigrat în SUA situație în
care, conform Decretului nr. 223/1974 și a deciziei nr. 321 din 9 august 1975 a
fostului Comitet executiv al Consiliului popular al județului Cluj, a fost
obligat să înstrăineze apartamentul proprietatea sa, în care locuia, către
statul român, obligație instituită prin art. 2 din Decretul nr. 223/1974 care
stipula că „persoanele care au făcut cerere de plecare definitivă din țară sunt
obligate să înstrăineze către stat construcțiile aflate în proprietate”.
Astfel fiind și întrucât principiul cererii și al ofertei nu a
funcționat, statul fiind acela care a stabilit prețul apartamentului și l-a
obligat să-l înstrăineze, exclusiv către stat, apare cu evidență că preluarea
acestuia a fost abuzivă.
Că este așa, o atestă și faptul că, anterior vânzării către
stat, pentru achitarea contravalorii ratelor rămase nerambursate la CEC,
aferente apartamentului, a trebuit să plătească suma de 49.697 de lei.
La 19 septembrie 2001 T.D. s-a adresat Primăriei municipiului
Cluj Napoca cu precizarea că, în situația în care apartamentul în litigiu a
fost înstrăinat în temeiul Legii nr. 112/1995 accepta acordarea de despăgubiri
până la valoarea de circulație a imobilului sau echivalentul pentru a-și putea
cumpăra alt apartament.
Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 1055 din 5
septembrie 2003 a admis acțiunea, a anulat dispoziția emisă de primar și a
stabilit dreptul reclamantului la acordarea de despăgubiri pentru imobilul
Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr.
326/A/13.II.2004 a respins ca nefondat apelul declarat de primarul Municipiului
Cluj Napoca.
Instanțele au reținut, în esență, următoarele: imobilul a fost
preluat abuziv de stat conform art. 2 lit g din Legea nr. 10/2001, chiar dacă
preluarea s-a făcut prin decizia organului administrativ competent în baza
Decretului nr. 223/1974, deci cu titlu valabil.
Astfel fiind, art. 18 lit. d din Legea nr. 10/2001 statuează că
măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent și dacă imobilul a fost
înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995 cum
este și cazul celui în speță.
Prin urmare, s-a conchis că reclamantul era îndrituit la
despăgubiri în condițiile art. 19 alin. (2) din lege cu atât mai mult cu cât
acesta le-a solicitat încă din faza administrativă.
Primarul municipiului Cluj Napoca a declarat recurs susținând,
în esență, că statul român a dobândit cu titlu valabil imobilul în litigiu, în
baza deciziei nr. 321 din 9 august 1975 a fostului Comitet executiv al
Consiliului popular al județului Cluj, emisă în conformitate cu Decretul nr.
223/1974, reclamantul fiind despăgubit, astfel că dreptul de proprietate al
statului s-a constituit chiar pe data emiterii respectivei decizii. Că,
reclamantul nu a atacat în contencios administrativ menționata decizie, care,
astfel, și-a menținut valabilitatea și constituie titlul de proprietate al
statului care este valid. Prin urmare, reclamantul nu era îndrituit la
despăgubirile ce i-au fost acordate de instanțe întrucât așa cum a rezultat din
dosar el încasase deja desdăunările ce i se cuveneau în baza Decretului nr.
223/1974.
Recursul nu este fondat.
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6.III.1945 – 22.XII.1989 enunță principiile care stau
la baza acestei reglementări între care principiul restituirii în natură în tot
sau în parte, a imobilelor preluate abuziv și respectiv principiul restituirii
prin echivalent, dacă restituirea în natură nu este posibilă sau persoana
îndreptățită optează în situațiile expres prevăzute de lege, pentru această
modalitate.
Referitor la imobilele ce cad sub incidența menționatei legi
denumite generic „imobile preluate în mod abuziv” din economia textelor rezultă
că ele sunt atât cele preluate cu titlu valabil, cât și cele preluate fără
titlu valabil.
În acest sens, art. 2 din lege enunțând ce se înțelege prin imobile
preluate în mod abuziv evidențiază la lit g situația imobilelor preluate de
stat cu titlu valabil, astfel cum a fost definit la art. 6 alin. 1 din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Cu referire la cazul în speță, instanțele au reținut că imobilul
în dispută a fost preluat de stat cu titlu valabil conform art. 2 lit. g
din Legea nr. 10/2001 astfel că susținerea pârâtului din recurs coincide cu
însăși considerentele reținute de instanțe în hotărârile pronunțate în cauză.
Față de cele ce preced, rezultă că și în cazul imobilelor
preluate de stat în perioada 6. III.1995 – 22.XII.1989 cu titlu valabil Legea
nr. 10/2001 consideră respectiva preluare ca fiind făcută în mod abuziv și dă
dreptul fostului proprietar conform art. 18 din lege numai la măsuri
reparatorii prin echivalent în situațiile expres enunțate de text între
care și aceea când imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor
Legii nr. 112/1995, așa cum s-a petrecut în speță.
Așadar, față de prevederile legale invocate, reclamantul era
îndrituit la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzătoare
a imobilului și întrucât a încasat despăgubiri conform Decretului nr. 223/1974
suma reactualizată primită de acesta urmează a fi dedusă din cuantumul
despăgubirilor ce i se cuvin potrivit Legii nr. 10/2001.
Astfel fiind, recursul a fost respins ca nefondat.