ÎCCJ, decizie (scj.ro #82489)

Imobil preluat în mod abuziv de stat. Concretizarea măsurii reparatorii

prin echivalent

Cuprins pe

materii

: Drept civil. Drepturi reale principale. Dreptul de

proprietate. Imobile preluate în mod abuziv. Măsuri reparatorii prin echivalent

Index alfabetic

:

Drept civil

- Imobil preluat în mod abuziv

- Notificare

- Măsuri reparatorii prin echivalent

Legea nr. 10/2001

, art. 26-28

Deținătorul imobilului,  preluat în mod abuziv de stat, are obligația,

răspunzând la notificarea ce i s-a adresat, să facă oferta de restituire prin

echivalent la care s-a oprit, cu precizarea valorii estimative a imobilului,

conform art. 36 din Legea nr. 10/2001, obligație ce nu este înlăturată de art.

38, potrivit căruia, în cadrul unei proceduri ulterioare, o comisie interministerială

evaluează despăgubirile bănești ce urmează a fi achitate persoanei îndreptățite

.

I.C.C.J., secția civilă și de

proprietate intelectuală,

decizia

nr. 4670 din 23 iunie 2004

Prin notificarea formulată la 12 aprilie 2001, R.J. a cerut Primăriei

Municipiului Cluj, în temeiul dispozițiilor Legii nr.10/2001, restituirea în

natură a unui apartament situat în Cluj-Napoca, trecut în proprietatea statului

prin Decretul nr.223/1974.

Prin dispoziția nr. 3159 din 28 noiembrie 2001, primarul Municipiului

Cluj-Napoca a respins cererea cu motivarea că întrucât apartamentul nu poate fi

restituit în natură -  fiind înstrăinat în condițiile Legii nr. 112/1995

fostului chiriaș – urmează ca persoanei îndreptățite să i se acorde despăgubiri

bănești de către instituțiile abilitate.

La 25 aprilie 2002, persoana îndreptățită R.J. a contestat această dispoziție

solicitând instanței, în contradictoriu cu primarul Municipiului Cluj-Napoca,

să dispună obligarea pârâtului de a completa dispoziția, în sensul prevederilor

art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, cu oferta de preț concretă și cu

mențiunea transmiterii acesteia în termen de 60 de zile către Prefectura

Județului Cluj.

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 623 din 6 noiembrie

2002 a admis plângerea și l-a obligat pe primarul Municipiului Cluj-Napoca să

completeze dispoziția nr. 3159 din 28 noiembrie 2001,  cu valoarea

estimativă a imobilului și cu mențiunea că dispoziția se va transmite

Prefecturii Cluj.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 38 din

Legea nr. 10/2001 potrivit cărora pentru evaluarea despăgubirilor bănești ce

urmează a fi acordate persoanelor îndreptățite se va constitui o comisie

interministerială, nu înlătură obligațiile ce incumbă unității deținătoare prin

aplicarea prevederilor art. 36 alin. (4) din același act normativ, intenția

legiuitorului fiind ca în termenul cel mai scurt - 60 de zile – autoritățile

administrației publice locale să rezolve cererile petenților.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 19 din 20 februarie

2003, a respins apelul declarat de pârât.

În cauză, a declarat recurs,  primarul Municipiului Cluj-Napoca, susținând

că în lipsa normelor metodologice de evaluare a imobilelor, prevăzute la art.

38 din Legea nr. 10/2001, nu trebuia obligat a stabili valoarea estimativă a

apartamentului.

Recursul este nefondat.

Modalitatea de restituire prin echivalent este o măsură cu caracter secundar,

subsidiar, față de regula principală a restituirii în natură reglementată prin

dispozițiile Legii nr. 10/2001, legiuitorul instituind o paletă amplă de măsuri

reparatorii în echivalent menită să asigure, pe cât posibil repararea

prejudiciului suferit de persoana îndreptățită.

În ipoteza prevăzută de art. 36 alin.2 și 3 din aceeași lege, în

cazul în care persoana îndreptățită a solicitat restituirea în natură, dar

aceasta nu este posibilă, se instituie obligația la măsuri reparatorii

prin  echivalent, sub forma despăgubirilor bănești, soluționarea

notificărilor intrând în atribuția prefecturii în a cărei rază se află imobilul

preluat abuziv, căreia unitatea deținătoare sau, după caz, primăria îi va

transmite  dispoziția privind oferta de acordare a acestora.

Ca atare, măsurile reparatorii sub forma despăgubirilor bănești trebuie să facă

obiectul unei oferte concrete din partea unității deținătoare, sau după caz, a

primăriei.

Potrivit alineatului 4 al aceluiași text, în cazul când nu s-a efectuat o

expertiză pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau dispoziția va

cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativă a acestuia.

În speță, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația ce derivă din lege de a face o

ofertă concretă privind acordarea despăgubirilor bănești și respectiv de

transmitere a întregii documentații către prefectura în a cărei rază se află

imobilul.

Ca atare, în mod corect au reținut instanțele că prevederile art.38 din Legea

nr. 10/2001 nu înlătură aceste obligații; de altfel, din succesiunea textelor

legii, rezultă că alcătuirea comisiei interministeriale, pentru evaluarea

despăgubirilor bănești, aparține unei proceduri ulterioare centralizării

notificărilor și a ofertelor de acordare a acestor despăgubiri.

În considerarea celor ce preced, recursul a fost respins.