ÎCCJ, decizie (scj.ro #82489)

Imobil preluat în mod abuziv de stat. Concretizarea măsurii reparatorii prin echivalent Cuprins pe materii : Drept civil. Drepturi reale principale. Dreptul de proprietate. Imobile preluate în mod abuziv.

Măsuri reparatorii prin echivalent Index alfabetic : Drept civil - Imobil preluat în mod abuziv - Notificare - Măsuri reparatorii prin echivalent Legea nr. 10/2001 , art. 26-28 Deținătorul imobilului, preluat în mod abuziv de stat, are obligația, răspunzând la notificarea ce i s-a adresat, să facă oferta de restituire prin echivalent la care s-a oprit, cu precizarea valorii estimative a imobilului, conform art. 36 din Legea nr. 10/2001, obligație ce nu este înlăturată de art. 38, potrivit căruia, în cadrul unei proceduri ulterioare, o comisie interministerială evaluează despăgubirile bănești ce urmează a fi achitate persoanei îndreptățite . I.C.C.J., secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 4670 din 23 iunie 2004 Prin notificarea formulată la 12 aprilie 2001, R.J.

a cerut Primăriei Municipiului Cluj, în temeiul dispozițiilor Legii nr.10/2001, restituirea în natură a unui apartament situat în Cluj-Napoca, trecut în proprietatea statului prin Decretul nr.223/1974. Prin dispoziția nr. 3159 din 28 noiembrie 2001, primarul Municipiului Cluj-Napoca a respins cererea cu motivarea că întrucât apartamentul nu poate fi restituit în natură - fiind înstrăinat în condițiile Legii nr. 112/1995 fostului chiriaș – urmează ca persoanei îndreptățite să i se acorde despăgubiri bănești de către instituțiile abilitate. La 25 aprilie 2002, persoana îndreptățită R.J. a contestat această dispoziție solicitând instanței, în contradictoriu cu primarul Municipiului Cluj-Napoca, să dispună obligarea pârâtului de a completa dispoziția, în sensul prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, cu oferta de preț concretă și cu mențiunea transmiterii acesteia în termen de 60 de zile către Prefectura Județului Cluj.

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 623 din 6 noiembrie 2002 a admis plângerea și l-a obligat pe primarul Municipiului Cluj-Napoca să completeze dispoziția nr. 3159 din 28 noiembrie 2001, cu valoarea estimativă a imobilului și cu mențiunea că dispoziția se va transmite Prefecturii Cluj. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 38 din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora pentru evaluarea despăgubirilor bănești ce urmează a fi acordate persoanelor îndreptățite se va constitui o comisie interministerială, nu înlătură obligațiile ce incumbă unității deținătoare prin aplicarea prevederilor art. 36 alin. (4) din același act normativ, intenția legiuitorului fiind ca în termenul cel mai scurt - 60 de zile – autoritățile administrației publice locale să rezolve cererile petenților.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 19 din 20 februarie 2003, a respins apelul declarat de pârât. În cauză, a declarat recurs, primarul Municipiului Cluj-Napoca, susținând că în lipsa normelor metodologice de evaluare a imobilelor, prevăzute la art. 38 din Legea nr. 10/2001, nu trebuia obligat a stabili valoarea estimativă a apartamentului. Recursul este nefondat. Modalitatea de restituire prin echivalent este o măsură cu caracter secundar, subsidiar, față de regula principală a restituirii în natură reglementată prin dispozițiile Legii nr. 10/2001, legiuitorul instituind o paletă amplă de măsuri reparatorii în echivalent menită să asigure, pe cât posibil repararea prejudiciului suferit de persoana îndreptățită.

În ipoteza prevăzută de art. 36 alin.2 și 3 din aceeași lege, în cazul în care persoana îndreptățită a solicitat restituirea în natură, dar aceasta nu este posibilă, se instituie obligația la măsuri reparatorii prin echivalent, sub forma despăgubirilor bănești, soluționarea notificărilor intrând în atribuția prefecturii în a cărei rază se află imobilul preluat abuziv, căreia unitatea deținătoare sau, după caz, primăria îi va transmite dispoziția privind oferta de acordare a acestora. Ca atare, măsurile reparatorii sub forma despăgubirilor bănești trebuie să facă obiectul unei oferte concrete din partea unității deținătoare, sau după caz, a primăriei. Potrivit alineatului 4 al aceluiași text, în cazul când nu s-a efectuat o expertiză pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau dispoziția va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativă a acestuia.

În speță, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația ce derivă din lege de a face o ofertă concretă privind acordarea despăgubirilor bănești și respectiv de transmitere a întregii documentații către prefectura în a cărei rază se află imobilul. Ca atare, în mod corect au reținut instanțele că prevederile art.38 din Legea nr. 10/2001 nu înlătură aceste obligații; de altfel, din succesiunea textelor legii, rezultă că alcătuirea comisiei interministeriale, pentru evaluarea despăgubirilor bănești, aparține unei proceduri ulterioare centralizării notificărilor și a ofertelor de acordare a acestor despăgubiri. În considerarea celor ce preced, recursul a fost respins.