ÎCCJ, decizie (scj.ro #81932)

Imobil preluat în mod abuziv de stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent. Cuprins pe materii . Drept civil. Drept de proprietate. Imobil preluat în mod abuziv de stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent. Index alfabetic . Drept civil. - Imobil preluat abuziv de stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare. - Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Legea nr . 10/2001, republicată: art . 18 lit.c , art . 20 alin. (2), art . 45. Legea nr . 112/1995 În situația în care imobilul a cărui restituire se solicită a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr . 112/1995, persoana îndreptățită are dreptul, potrivit dispozițiilor art . 18 lit . c din Legea nr . 10/2001 republicată, la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcție, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare. De asemenea, art . 45 alin. (1) din lege stipulează că actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile ce cad sub incidența legii, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării . Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr . 1036 din 6 februarie 2007. Prin notificarea formulată la 12 decembrie 2001, C.A.

a solicitat Primăriei Municipiului Iași, restituirea în natură a imobilului situat în Iași, fostă proprietate a autorilor săi C.D.A. și C.E., trecut abuziv în proprietatea statului în baza Decretului nr . 223/1974. Prin dispoziția nr . 3539 din 4 martie 2004 a primarului Municipiului Iași, solicitarea a fost respinsă cu motivarea că notificatorul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului.

Contestația formulată de persoana îndreptățită împotriva acestei dispoziții a fost admisă în parte de Tribunalul Iași care, prin sentința civilă nr . 571 din 13 mai 2005, a anulat dispoziția și a dispus restituirea în natură, către reclamant, a imobilului, respingând totodată cererea vizând restituirea terenului aferent construcției, întrucât această cerere nu a făcut obiectul notificării formulată la 12 decembrie 20201. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în esență că la dosarul cauzei au fost depuse suficiente acte care atestă că la data preluării abuzive de către stat, reclamantul era cel care figura în rolul fiscal, în calitate de proprietar al imobilului în litigiu. Apelul reclamantului a fost admis de Curtea de Apel Iași, Secția Civilă care, prin decizia nr . 3 din 10 ianuarie 2006 a schimbat în parte sentința în sensul că a dispus restituirea în natură către acesta și a terenului aferent construcției.

A respins totodată apelul pârâtului, păstrând restul dispozițiilor sentinței. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a reținut că, urmare notificării, trebuia avută în vedere restituirea imobilului, astfel cum acesta a fost individualizat în decizia – de preluare – nr . 57 din 14 februarie 1986 a fostului Consiliu Popular al Județului Iași, respectiv construcție cu teren aferent în suprafață de 215,98 m.p . Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, Primarul Municipiului Iași care susține că instanțele au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art . 20 alin. (2) din Legea nr . 10/2001, întrucât imobilul fiind înstrăinat foștilor chiriași cu respectarea prevederilor Legii nr . 112/1995, celui în cauză nu i se puteau acorda decât măsuri reparatorii în echivalent.

Totodată, s-a mai arătat, în mod greșit instanța de apel a reținut că împrejurarea vânzării imobilului către chiriași a fost invocată direct în apel, în condițiile în care în expertiza efectuată la fond, însușită de prima instanță, s-a relevat faptul că imobilul a fost înstrăinat. Se asemenea, s-a susținut că, și în ceea ce privește terenul aferent, soluția este greșită întrucât acesta nu a făcut obiect al cererii de restituire. Recursul este fondat, și a fost admis, în limitele și pentru considerentele ce succed. Potrivit dispozițiilor art . 18 lit . c din Legea nr . 10/2001 în redactarea ulterioară republicării, urmare modificărilor operate prin Legea nr . 247/2005 – în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate – măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent atunci când imobilul a fost înstrăinat, cu respectarea dispozițiilor legale.

Corelativ, art . 20 alin. 2 din lege, dispune că în situația în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr . 112/1995 „pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuință, trecute în proprietatea statului”, cu modificările ulterioare, persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcție, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare. Tot astfel, art . 45 alin. (1) din lege stipulează că actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile ce cad sub incidența legii, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.

În cauză, răspunzând motivelor de apel formulate de intimatul pârât, instanța de control judiciar a reținut greșit că faptul înstrăinării imobilului către foștii chiriași, în baza dispozițiilor Legii nr . 112/1995 „este o situație de fapt nouă”, invocată direct în apel. Astfel, expertiza tehnică efectuată la fond, arată în mod explicit că imobilul, construcție (C1) în suprafață de 179,46 m.p . și terenul aferent de 223,52 m.p . au fost vândute de către Consiliul local Iași, în baza dispozițiilor Legii nr . 112/1995, numiților I.C. și C.El ., prin contractele de vânzare-cumpărare nr . 301/1997 și respectiv nr . 906/1999. De altfel, concluziile acestui raport de expertiză tehnică au fost comentate chiar în cuprinsul sentinței, reținându-se, contrar legii, că această împrejurare nu prezintă relevanță, în condițiile în care nu a fost relevată în dispoziția contestată.

Or, indiferent care a fost motivul ce a condus la respingerea notificării, instanțele erau obligate să aibă în vedere soluția dată de legiuitor situației particulare a vânzărilor valabil făcute, în temeiul Legii nr . 112/1995, când chiriașul de bună credință a devenit proprietar incontestabil al imobilului. A proceda în alt mod, contrar dispozițiilor exprese ale legii, ar echivala cu o expropriere făcută cu încălcarea prevederilor legale în materie. Cât privește motivul de recurs vizând terenul aferent casei de locuit care, în opinia recurentei, nu putea face obiect al restituirii, acesta este parțial fondat, doar în ceea ce privește restituirea în natură, pentru aceleași considerente ca cele mai sus expuse.

Măsurile reparatorii în echivalent, se impun însă a fi acordate și pentru terenul în suprafață de 223,52 m.p ., în condițiile în care, așa cum în mod judicios a reținut instanța de apel, în actul de preluare (decizia nr . 57 din 14.02.1986 a fostului Consiliu Popular al Județului Iași) imobilul este individualizat ca fiind compus din construcție (13,38 m.p . locuință și 53,80 m.p . magazie) și teren aferent în suprafață de 215,98 m.p . Așa fiind, recursul a fost admis cu consecința casării ambelor hotărâri pronunțate în cauză, a anulării dispoziției atacate și a obligării pârâtului la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile dispozițiilor în vigoare ale legii, pentru întreg imobilul, casă și teren aferent.