ÎCCJ, decizie (scj.ro #81932)

Imobil preluat în  mod abuziv de

stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Cuprins pe materii

. Drept civil. Drept de proprietate. Imobil preluat

în  mod abuziv de stat și înstrăinat chiriașilor, cu respectarea

dispozițiilor legale în vigoare. Acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent.

Index alfabetic

.

Drept civil.

-

Imobil preluat abuziv de stat și înstrăinat

chiriașilor, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

-

Acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent.

Legea

nr

.

10/2001, republicată:

art

. 18

lit.c

,

art

. 20 alin. (2),

art

. 45.

Legea

nr

.

112/1995

În situația în care imobilul a cărui

restituire se solicită a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii

nr

. 112/1995,  persoana îndreptățită are dreptul,

potrivit dispozițiilor

art

. 18

lit

.

c din Legea

nr

. 10/2001 republicată, la măsuri

reparatorii prin echivalent, pentru valoarea de piață corespunzătoare a

întregului imobil, teren și construcție, stabilită potrivit standardelor

internaționale de evaluare.

De asemenea,

art

. 45 alin. (1) din lege stipulează că actele juridice de

înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca

obiect imobile ce cad sub incidența legii, sunt valabile dacă au fost încheiate

cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării

.

Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală,

decizia

nr

. 1036 din 6 februarie 2007.

Prin notificarea formulată la 12 decembrie

2001, C.A. a solicitat Primăriei Municipiului Iași, restituirea în natură a

imobilului situat în Iași, fostă proprietate a autorilor săi C.D.A. și C.E.,

trecut abuziv în proprietatea statului în baza Decretului

nr

.

223/1974.

Prin dispoziția

nr

.

3539 din 4 martie 2004 a primarului Municipiului Iași, solicitarea a fost

respinsă cu motivarea că notificatorul nu a făcut dovada dreptului de

proprietate asupra imobilului.

Contestația formulată de persoana

îndreptățită împotriva acestei dispoziții a fost admisă în parte de Tribunalul

Iași care, prin sentința civilă

nr

. 571 din 13 mai

2005, a anulat dispoziția și a dispus restituirea în natură, către reclamant, a

imobilului, respingând totodată cererea vizând restituirea terenului aferent construcției,

întrucât această cerere nu a făcut obiectul notificării formulată la 12

decembrie 20201.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță

a reținut în esență că la dosarul cauzei au fost depuse suficiente acte care

atestă că la data preluării abuzive de către stat, reclamantul era cel care

figura în rolul fiscal, în calitate de proprietar al imobilului în litigiu.

Apelul reclamantului a fost admis de Curtea

de Apel Iași, Secția Civilă care, prin decizia

nr

. 3

din 10 ianuarie 2006 a schimbat în parte sentința în sensul că a dispus

restituirea în natură către acesta și a terenului aferent construcției.

A respins totodată apelul pârâtului,

păstrând restul dispozițiilor sentinței.

Pentru a decide astfel, instanța de control

judiciar a reținut că, urmare notificării, trebuia avută în vedere restituirea

imobilului, astfel cum acesta a fost individualizat în decizia – de preluare –

nr

. 57 din 14 februarie 1986 a fostului Consiliu Popular al

Județului Iași, respectiv construcție cu teren aferent în suprafață de 215,98

m.p

.

Împotriva acestei hotărâri a declarat

recurs în termen legal, Primarul Municipiului Iași care susține că instanțele

au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor

art

. 20

alin. (2) din Legea

nr

. 10/2001, întrucât imobilul

fiind înstrăinat foștilor chiriași cu respectarea prevederilor Legii

nr

. 112/1995, celui în cauză nu i se puteau acorda decât

măsuri reparatorii în echivalent.

Totodată, s-a mai arătat, în mod greșit

instanța de apel a reținut că împrejurarea vânzării imobilului către chiriași a

fost invocată direct în apel, în condițiile în care în expertiza efectuată la

fond, însușită de prima instanță, s-a relevat faptul că imobilul a fost

înstrăinat.

Se asemenea, s-a susținut că, și în ceea ce

privește terenul aferent, soluția este greșită întrucât acesta nu a făcut

obiect al cererii de restituire.

Recursul este fondat, și a fost admis, în

limitele și pentru considerentele ce succed.

Potrivit dispozițiilor

art

.

18

lit

. c din Legea

nr

.

10/2001 în redactarea ulterioară republicării, urmare modificărilor operate

prin Legea

nr

. 247/2005 – în vigoare la data

pronunțării hotărârii atacate – măsurile reparatorii se stabilesc numai în

echivalent atunci când imobilul a fost înstrăinat, cu respectarea dispozițiilor

legale.

Corelativ,

art

.

20 alin. 2 din lege, dispune că în situația în care imobilul a fost vândut cu

respectarea prevederilor Legii

nr

. 112/1995 „pentru

reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuință,

trecute în proprietatea statului”, cu modificările ulterioare, persoana

îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru valoarea

de piață corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcție, stabilită

potrivit standardelor internaționale de evaluare.

Tot astfel,

art

.

45 alin. (1) din lege stipulează că actele juridice de înstrăinare, inclusiv

cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile ce cad

sub incidența legii, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea

legilor în vigoare la data înstrăinării.

În cauză, răspunzând motivelor de apel

formulate de intimatul pârât, instanța de control judiciar a reținut greșit că

faptul înstrăinării imobilului către foștii chiriași, în baza dispozițiilor

Legii

nr

. 112/1995 „este o situație de fapt nouă”,

invocată direct în apel.

Astfel, expertiza tehnică efectuată la

fond, arată în mod explicit că imobilul, construcție (C1) în suprafață de

179,46

m.p

. și terenul aferent de 223,52

m.p

. au fost vândute de către Consiliul local Iași, în baza

dispozițiilor Legii

nr

. 112/1995, numiților I.C. și

C.El

., prin contractele de vânzare-cumpărare

nr

. 301/1997 și respectiv

nr

.

906/1999.

De altfel, concluziile acestui raport de

expertiză tehnică au fost comentate chiar în cuprinsul sentinței, reținându-se,

contrar legii, că această împrejurare nu prezintă relevanță, în condițiile în

care nu a fost relevată în dispoziția contestată.

Or, indiferent care a fost motivul ce a

condus la respingerea notificării, instanțele erau obligate să aibă în vedere

soluția dată de legiuitor situației particulare a vânzărilor valabil făcute, în

temeiul Legii

nr

. 112/1995, când chiriașul de bună

credință a devenit proprietar incontestabil al imobilului.

A proceda în alt mod, contrar dispozițiilor

exprese ale legii, ar echivala cu o expropriere făcută cu încălcarea

prevederilor legale în materie.

Cât privește motivul de recurs vizând

terenul aferent casei de locuit care, în opinia recurentei, nu putea face

obiect al restituirii, acesta este   parțial fondat, doar în ceea ce

privește restituirea în natură, pentru aceleași considerente ca cele mai sus

expuse.

Măsurile reparatorii în echivalent, se

impun însă a fi acordate și pentru terenul în suprafață de 223,52

m.p

., în condițiile în care, așa cum în mod judicios a

reținut instanța de apel, în actul de preluare (decizia

nr

.

57 din 14.02.1986 a fostului Consiliu Popular al Județului Iași) imobilul este

individualizat ca fiind compus din construcție (13,38

m.p

.

locuință și 53,80

m.p

. magazie) și teren aferent în

suprafață de 215,98

m.p

.

Așa fiind, recursul a fost admis cu

consecința casării ambelor hotărâri pronunțate în cauză, a anulării dispoziției

atacate și a obligării pârâtului la acordarea măsurilor reparatorii în

echivalent, în condițiile dispozițiilor în vigoare ale legii, pentru întreg

imobilul, casă și teren aferent.