ÎCCJ, decizie (scj.ro #82204)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82204) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Măsuri reparatorii prin echivalent valoric, pentru
imobilul preluat în mod abuziv de stat. Notificare adresată
unității deținătoare, iar nu prefecturii. Consecințe.
Cuprins pe materii.
Drept civil. Dreptul de proprietate. Imobil preluat în
mod abuziv de stat. Măsuri reparatorii în echivalent valoric. Notificare
adresată altei instituții decât prefecturii. Consecințe.
Index alfabetic
.
Drept civil.
-
Imobil preluat de stat.
-
Măsuri reparatorii.
-
Notificare.
Legea
nr
.
10/2001:
art
. 20 alin. (4),
art
.
21 alin. (4),
art
. 36 alin. (2) și alin. (3).
În aplicarea Legii
nr
. 10/2001, trebuie
reținut că, notificarea, pe care persoana îndreptățită
a obține măsuri reparatorii în echivalent valoric pentru imobilul
preluat în mod abuziv de stat, adresată organizației cooperatiste
deținătoare, la care se referă
art
. 20
alin.(4), iar nu
prefecturiii
, conform
art
. 36 alin. (2), nu trebuie sancționată cu
nulitatea. Pentru motive de identitate cu situațiile la care se
referă
art
. 21 alin. (4) și
art
. 36 alin. (3), există posibilitatea ca
notificarea, din oficiu sau la cererea reclamantului-contestator, să fie
îndreptată către prefectură.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate
intelectuală, decizia
nr
. 1149 din 16 februarie
2005
Tribunalul
Cluj
, prin decizia
nr
.
834 din 4 decembrie 2002, confirmată prin decizia
nr
.
45 din 27 martie 2003 a Curții de apel
Cluj
,
secția civilă, a sancționat cu nulitatea notificarea pe care
reclamantul P.Z. a adresat-o Cooperativei de consum Gherla pentru măsuri
reparatorii prin echivalent, sub forma de despăgubiri bănești,
pentru un imobil, iar nu Prefecturii
Cluj
, conform
art
. 36 alin. (2) din Legea
nr
.
10/2001
Recursul declarat de reclamant este întemeiat.
Este exact că imobilul, vizat de
cererea lui P.Z., este deținut de o organizație
cooperatistă, respectiv de pârâta-intimată Cooperativa de Consum
Gherla și că, potrivit dispozițiilor
art
.
20 alin. (4) din Legea
nr
. 10/2001, reclamantul are
dreptul de a opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent sub formă
de despăgubiri bănești.
Legea a reglementat însă într-un
capitol special procedura de acordare a despăgubirilor bănești,
respectiv capitolul V, care, în
art
. 36 al. 2
stabilește că notificările prin care persoana
îndreptățită solicită aceste despăgubiri se
adresează prefecturii în a cărei rază se află ori s-a aflat
imobilul preluat abuziv, în termenul și în condițiile reglementate de
art
. 21 din aceeași lege.
Sub acest aspect, instanțele au
reținut corect faptul că reclamantul a îndreptat greșit
notificarea.
Potrivit
art
. 21
alin. (4) din lege, notificarea înregistrată face totuși dovada
deplină în fața oricăror autorități, persoane fizice
sau juridice, a respectării termenului prevăzut la alin. 1 al
aceluiași text (inclusiv cu prelungirile legale), chiar dacă aceasta
a fost adresată altei unități decât cea care deține
imobilul.
Este evident că reclamantul are o
culpă în adresarea greșită a notificării, așa cum
corect a reținut instanța de apel, dar această împrejurare nu
poate avea ca efect pierderea dreptului la despăgubiri, respectiv
pierderea dreptului de a beneficia de dispozițiile legii speciale pentru
că, menținând soluția instanței de apel, reclamantul nu are
altă cale decât aceea de a formula o notificare nouă pe care să
o adreseze corect.
Or, nu acesta este sensul
art
. 21 alin. (4) reprodus mai sus, la care se adaugă,
printr-o asemănare de situație, dispoziția cuprinsă în
art
. 36 alin. (3) potrivit căreia, în cazul în care
persoana îndreptățită a solicitat restituirea în natură,
dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibilă, potrivit legii,
unitatea deținătoare sau, după caz, primăria va transmite
decizia, respectiv dispoziția privind oferta de acordare a
despăgubirilor bănești, prefecturii în a cărei rază
acestea își au sediul.
În acest context, pârâta-intimată avea
posibilitatea ca, din oficiu sau la cererea reclamantului să îndrepte
notificarea către prefectură.
Oricum, decizia emisă în cauză de
pârâtă trebuia examinată de instanțe sub aspectul
condițiilor ei de fond, inclusiv cu privire la competența pârâtei de
a se pronunța cu privire la notificarea îndreptată greșit spre
ea, astfel că, s-a admis recursul, s-a casat decizia instanței
de apel și s-a trimis cauza spre
rejudecarea
cererii de apel.