ÎCCJ, decizie (scj.ro #82319)

Imobil naționalizat. Persoană îndreptățită la

măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001

Cuprins pe materii

:  Drept civil. Drept

procesual civil. Dreptul de proprietate. Proprietate comună. Imobil

naționalizat. Măsuri reparatorii. Persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.

Moștenitor

Index alfabetic

: Drept civil. Drept

procesual civil

-

imobil

naționalizat (bun comun)

-

imobil bun

comun (naționalizat)

-

măsuri

reparatorii

-

persoană

îndreptățită (moștenitor)

-

calitate

procesuală activă (moștenitor)

Legea nr. 10/2001

: art. 4 alin. (2)

Codul familiei

: art. 30 alin. 1

Decretul nr. 32/1954

: art. 4 alin. 2

Legea nr. 319/1944

: art. 1 lit. d

Moștenitorul soțului aceluia din patrimoniul căruia s-au naționalizat

imobilele este persoană îndreptățită a solicita măsuri reparatorii, în temeiul

Legii nr. 10/2001, dacă autorul său a fost codevălmaș (în temeiul art. 4 alin.

2 din Decretul nr. 32/1954 și art. 30 alin. 1 din Codul familiei) precum și

moștenitor al celuilalt codevălmaș în baza art. 1 lit. d din Legea nr. 319/1944

.

I.C.C.J., secția civilă și de proprietate

intelectuală,

decizia nr. 5133 din 13 iunie 2005

Tribunalul Giurgiu, prin sentința civilă nr. 235 din 26 noiembrie

2003, a admis mai multe cereri, fondate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001,

printre care și cererea de restituire în natură a unor imobile, preluate de

stat în mod abuziv, prin naționalizare, de la P.P., care a fost soțul autoarei

reclamantei P.C.P.

Apelul declarat de pârâta S.C. „Romsip” SA – deținătoare a

imobilelor, prin privatizare și de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea

Activelor Statului – prin care s-a realizat privatizarea – a fost admis de

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 1834 din 28

septembrie 2004, și s-a schimbat sentința primei instanțe în sensul că s-a

respins acțiunea ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă.

S-a reținut, în esență, în motivarea deciziei, că bunurile au aparținut lui

P.P., anterior naționalizării, iar nu soției acestuia, defuncta P.A. pe care a

moștenit-o reclamanta P.L.P., aceasta din urmă neavând, deci, calitatea de a

cere restituirea bunurilor ce au aparținut lui P.P.

Recursul declarat de reclamantă este fondat.

Nu sunt contestate calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra

bunurilor menționate, a defunctului P.P. preluate de stat fără titlu.

Totodată, nu este contestată calitatea reclamantei de unică moștenitoare a

defunctei P.A., soția supraviețuitoare a defunctului P.P.

Din certificatul de căsătorie seria Cg nr.343220 rezultă reînregistrarea

căsătoriei autorilor reclamantei cu P.P. la data de 21 noiembrie 1956, sub

nr.2234 al Primăriei comunei Gogoșari.

Or, potrivit art.4 alin.2 din Decretul nr.32/1954 pentru punerea în aplicare a

Codului Familiei și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele

juridice „Bunurile ce soții au la data intrării în vigoare a Codului Familiei

devin comune sau proprii, potrivit dispozițiilor acestui cod”.

Potrivit art.30 alin.1 din Codul Familiei „bunurile dobândite în timpul

căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri

comune ale soților”.

Așadar, în temeiul acestor norme, bunurile menționate au avut caracter de

bunuri comune ale soților P.P. și P.A.

Prin art.1 lit.d din Legea nr.319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului

supraviețuitor s-a stabilit că „în lipsa rudelor mai sus arătate, soțul

supraviețuitor moștenește averea întreagă”.

Prin urmare, în calitatea sa, de soție supraviețuitoare, P.A. a devenit

titulară a dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor ce fac obiectul

prezentei acțiuni în revendicare.

În consecință, reclamanta, ca moștenitoare necontestată a defunctei P.A. este

îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.

Ca atare, dispunând în sensul respingerii acțiunii, motivat de faptul că

reclamanta nu și-a legitimat vocația procesuală, instanța de control a

pronunțat o hotărâre nelegală.

Pentru considerentele ce preced, și reținându-se ca nefondate și

criticile aduse pe fond sentinței tribunalului, Curtea a admis recursul și a

modificat hotărârea atacată în sensul că a respins apelurile declarate de

pârâți împotriva hotărârii primei instanțe, pe care a menținut-o.