ÎCCJ, decizie (scj.ro #84477)

Schimbarea încadrării juridice. Obligațiile instanței

În cazul schimbării încadrării juridice, potrivit art. 334

C. proc. pen., instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să

atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă

sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea, indiferent dacă

prin schimbarea încadrării juridice se creează o situație mai ușoară sau mai

grea pentru inculpat.

Secția

penală, decizia nr. 1050 din 24 februarie 2004

Prin sentința penală nr. 945/P.I. din 9 decembrie 2002, Tribunalul Timiș a

condamnat pe inculpații C.G. și F.I. pentru săvârșirea, între altele, a

infracțiunii de contrabandă prevăzută în art. 72 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin.

(2) și (5) C. pen.

Prin decizia penală nr. 194 din 14 mai 2003,

Curtea de Apel Timișoara a respins, între altele, apelul declarat de procuror,

în care s-a susținut că au fost încălcare dispozițiile art. 334 C. proc. pen cu

privire la obligația instanței de a pune în discuția părților schimbarea

încadrării juridice.

Curtea de apel a motivat că dispozițiile art.

334 C. proc. pen. au fost aplicate corect de prima instanță, prin schimbarea

încadrării juridice a faptei creându-se o situație mai ușoară inculpaților,

situație în care instanța nu era obligată să pună în discuție noua încadrare și

să atragă atenția inculpaților că au dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la

urmă sau eventual amânarea judecării ei, pentru a-și pregăti apărarea. S-a

considerat că instanța are această obligație numai în cazul în care, prin

schimbarea încadrării juridice, se creează o situație mai grea inculpaților.

Recursul procurorului este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 334 C. proc. pen.,

dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin

actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în

discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să

ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și

pregăti apărarea.

Încadrarea juridică a faptei constituie

stabilirea temeiului juridic al răspunderii penale și, totodată, a felului și

limitelor pedepsei aplicabile.

Având în vedere consecințele pe care le poate

avea schimbarea încadrării juridice, legea de procedură penală prevede că, în

fața primei instanțe, această schimbare nu poate avea loc decât în anumite

condiții, a căror îndeplinire constituie o garanție atât a dreptului la apărare

al părților și, în primul rând, al inculpatului, cât și a soluționării corecte

a cauzei.

Aceste condiții sunt prevăzute în art. 334 C.

proc. pen. și se referă la obligația instanței de a pune în discuția părților

noua încadrare, procurorul și părțile urmând să-și expună concluziile cu

privire la necesitatea și la temeiurile schimbării încadrării juridice, însăși

instanța fiind datoare să atragă atenția asupra consecințelor acestei schimbări

și să explice drepturile inculpatului, și anume dreptul de a cere lăsarea

cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea în

raport cu noua încadrare.

Nu are relevanță dacă schimbarea încadrării

juridice privește o infracțiune mai ușoară sau mai gravă, deoarece în ambele

cazuri inculpații au fost privați de posibilitatea de a formula o apărare, în

raport cu fapta în noua ei încadrare juridică.

În consecință, recursul a fost admis și

s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

Notă:

În urma abrogării Legii nr. 30/1978, prevederile art. 72

alin. (1) lit. a) se regăsesc în art. 175, art. 177 și art. 178 din Legea nr.

141/1997 privind Codul vamal al României (M. Of., nr. 180/01.08.1997).