ÎCCJ, decizie (scj.ro #84477)

Schimbarea încadrării juridice. Obligațiile instanței În cazul schimbării încadrării juridice, potrivit art. 334 C. proc. pen., instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea, indiferent dacă prin schimbarea încadrării juridice se creează o situație mai ușoară sau mai grea pentru inculpat. Secția penală, decizia nr. 1050 din 24 februarie 2004 Prin sentința penală nr. 945/P.I. din 9 decembrie 2002, Tribunalul Timiș a condamnat pe inculpații C.G. și F.I. pentru săvârșirea, între altele, a infracțiunii de contrabandă prevăzută în art. 72 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (2) și (5) C. pen.

Prin decizia penală nr. 194 din 14 mai 2003, Curtea de Apel Timișoara a respins, între altele, apelul declarat de procuror, în care s-a susținut că au fost încălcare dispozițiile art. 334 C. proc. pen cu privire la obligația instanței de a pune în discuția părților schimbarea încadrării juridice. Curtea de apel a motivat că dispozițiile art. 334 C. proc. pen. au fost aplicate corect de prima instanță, prin schimbarea încadrării juridice a faptei creându-se o situație mai ușoară inculpaților, situație în care instanța nu era obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpaților că au dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecării ei, pentru a-și pregăti apărarea.

S-a considerat că instanța are această obligație numai în cazul în care, prin schimbarea încadrării juridice, se creează o situație mai grea inculpaților. Recursul procurorului este fondat. Potrivit dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea. Încadrarea juridică a faptei constituie stabilirea temeiului juridic al răspunderii penale și, totodată, a felului și limitelor pedepsei aplicabile.

Având în vedere consecințele pe care le poate avea schimbarea încadrării juridice, legea de procedură penală prevede că, în fața primei instanțe, această schimbare nu poate avea loc decât în anumite condiții, a căror îndeplinire constituie o garanție atât a dreptului la apărare al părților și, în primul rând, al inculpatului, cât și a soluționării corecte a cauzei. Aceste condiții sunt prevăzute în art. 334 C. proc. pen. și se referă la obligația instanței de a pune în discuția părților noua încadrare, procurorul și părțile urmând să-și expună concluziile cu privire la necesitatea și la temeiurile schimbării încadrării juridice, însăși instanța fiind datoare să atragă atenția asupra consecințelor acestei schimbări și să explice drepturile inculpatului, și anume dreptul de a cere lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea în raport cu noua încadrare.

Nu are relevanță dacă schimbarea încadrării juridice privește o infracțiune mai ușoară sau mai gravă, deoarece în ambele cazuri inculpații au fost privați de posibilitatea de a formula o apărare, în raport cu fapta în noua ei încadrare juridică. În consecință, recursul a fost admis și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță. Notă: În urma abrogării Legii nr. 30/1978, prevederile art. 72 alin. (1) lit. a) se regăsesc în art. 175, art. 177 și art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României (M. Of., nr. 180/01.08.1997).