ÎCCJ, decizie (scj.ro #83311)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83311) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Excepția
de neconstituționalitate. Admisibilitate
Cererea de sesizare a Curții
Constituționale în vederea pronunțării asupra excepției
de neconstituționalitate a art. 3 lit. g) din Legea nr.
146/1997, nu poate fi primită deoarece vizează o prevedere
legală care nu are legătură cu soluționarea litigiului
dintre părți.
(Înalta Curte de Casație și Justiție Secția
comercială decizia nr. 3355 din 12 noiembrie 2008)
Prin
sentința comercială nr. 1591 din 27 aprilie 2007 Tribunalul
București – Secția a VII-a Comercială a admis cererile formulate
de creditoarele M.S., AVAS, A.F.P. SECTOR 5 și SC. F.D.F.E.E.
și a obligat pârâții I.M., B.B. și SC. M. SRL, în solidar,
să suporte pasivul debitoarei SC. M. SA conform tabelului consolidat al
creanțelor, reținând că, în cauză sunt îndeplinite
condițiile art. 124 lit. a) din Legea nr. 64/1995, actual art. 138 lit. a)
din Legea nr. 85/2006, întrucât au fost folosite bunurile și creditele
debitoarei, în folosul unei alte persoane juridice, cauzând debitoarei starea
de insolvență.
Împotriva acestei sentințe, pârâții I.M. și B.B. au declarat
recurs, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinice.
Curtea de Apel București - Secția a V-a Comercială, prin decizia
nr. 2053 din 21 decembrie 2007 a respins ca nefondat recursul pârâților
I.M. și B.B., reținând din probatoriul administrat, că
recurenții au cauzat, prin folosirea bunurilor și creditelor
debitoarei în folosul unei alte persoane juridice, starea de
insolvență a SC. M. SA.
Împotriva acestei decizii pârâții au
formulat contestație în anulare,
soluționată prin încheierea din data de 5 mai 2008, prin care s-a
dispus în temeiul art. 29 alin. 6 raportat la alin.1 din Legea nr. 47/1992,
republicată în 2004, respingerea cererii de sesizare a Curții
Constituționale cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. g) din Legea nr.
146/1997, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei încheieri, contestatorii I.M. și B.B. au declarat
recurs, solicitând admiterea recursului și sesizarea Curții
Constituționale cu excepția de neconstituționalitate
invocată în fața Curții de Apel București.
Critica
adusă deciziei atacate, se referă, în esență, la
greșita soluționare a excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 3 lit. g) din Legea nr. 146/1997, fără a se
ține seama de faptul că, în speță, excepția de
neconstituționalitate nu este contrară prevederilor alin. 1, 2 sau 3
art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Recursul este nefondat.
Potrivit
art. 29 alin. 1 și 2 din Legea nr. 47/1992 republicată,
excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată
împotriva unei legi, ordonanțe sau dispoziții ale acestora, în
vigoare, care au legătură cu soluționarea cauzei, ori în
speță, excepția invocată privește
neconstituționalitatea dispozițiilor art. 3 lit. g) din Legea nr.
146/1997, referitor la cuantumul taxei de timbru reglementată pentru
judecarea contestației în anulare, dispoziție legală care nu
privește în nici un caz judecarea în fond a contestației în
anulare.
Se
constată că, neconstituționalitatea dispozițiilor art. 3
lit. g) din Legea nr. 146/1997, nu are legătură cu
soluționarea în fond a contestației în anulare, astfel că, în
mod corect s-a considerat că este contrară
dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, republicată,
fiind respinsă ca inadmisibilă, în raport cu obiectul cauzei.
Așa
fiind, se apreciază că cererea de sesizare a Curții
Constituționale în vederea pronunțării asupra excepției
de neconstituționalitate a art. 3 lit. g) din Legea nr.
146/1997, nu poate fi primită deoarece vizează o prevedere
legală care nu are legătură cu soluționarea litigiului
dintre părți.
În
consecință, potrivit dispozițiilor art. 312 Cod procedură
civilă, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.