ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82342)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82342) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Carte funciară. Constatarea nulității

înscrierilor făcute în cartea funciară. Acțiunea în rectificarea înscrierilor

făcute în cartea funciară.

Cuprins

pe materii

. Drept procesual civil. Carte funciară.

Constatarea

nulității înscrierilor făcute în cartea funciară. Acțiunea în rectificarea

înscrierilor făcute în cartea funciară.

Index

alfabetic. Drept procesual civil.

-

Carte funciară;

-

Acțiunea în rectificarea înscrierilor făcute în cartea funciară.

Acțiunea în rectificare înscrierilor făcute în cartea funciară

este acea acțiune în justiție prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unei

înscrieri necorespunzătoare realității făcută în cartea funciară, pentru a pune

de acord starea tabulară cu situația juridică reală a unui imobil.

Ea are un caracter subsidiar, este grefată pe o acțiune de fond

– acțiune în nulitate sau anularea actului, în simulație, în rezoluțiune, etc.

și  constă într-o cerere în constatarea nevalabilității înscrierii sau

titlului în temeiul căruia s-a săvârșit înscrierea.

Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5691 din 6 iulie

2005.

Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Brașov

reclamanta U.M. a chemat în judecată pe pârâții C.E. și Statul Român prin

Municipiul Brașov și Primar solicitând să se constate nulitatea absolută a

încheierii de carte funciară nr. 861/1990 pronunțată de Judecătoria Brașov prin

care  s-a dispus intabularea în CF nr.26188 Brașov a dreptului de

proprietate asupra cotei de ½ din imobile cu titlul de drept moștenire

în favoarea reclamantei; să se constate nulitatea absolută a încheierii de carte

funciară nr. 9155/1994 a Judecătoriei Brașov prin care s-a dispus intabularea

în CF 26188 a localității Brașov a dreptului de proprietate asupra imobilului

casă de locuit cu 3 camere, bucătărie, cămară, baie, hol, anexe gospodărești

formate din grajd și cuptor situate în municipiul Brașov; să se dispună

repunerea în situația anterioară în sensul de a se intabula dreptul de

proprietate asupra terenului și construcțiilor în favoarea Statului Român.

Reclamanta a susținut în motivarea acțiunii că aceste intabulări

sunt nule deoarece în baza Decretului Consiliului de Stat nr.335 din 7

septembrie 1988 a fost expropriat și trecut în proprietatea statului terenul în

suprafață de 550 m.p. și suprafața construită de 426,16 m.p., iar în baza

aceluiași act normativ a fost trecută în proprietatea statului și suprafața de

550 m.p. aparținând pârâtului C.E. În aceste condiții și adresa nr.11796/1992 a

Primăriei Municipiului Brașov este nulă.

Ulterior acțiunea a fost precizată în sensul că s-a renunțat la

capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a încheierii de carte

funciară nr. 861/1990 a Judecătoriei Brașov și capătul de cerere nr. 3 a fost

de asemenea precizat în sensul că se solicită repunerea părților în situația

anterioară numai în ceea ce privește constatarea nulității absolute a

încheierii nr. 9155/1994 a Judecătoriei Brașov.

Prin sentința civilă nr.10287 din 25 noiembrie 2003 a fost

respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantă.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că

asupra imobilului înscris în CF 26188 a localității Brașov situat în Str.

Livada Vulturului nr. 1 sunt coproprietari reclamanta și pârâtul, fiecare cu

cota de ½.

Instanța a reținut, în esență, că: reclamanta a dobândit dreptul

de proprietate cu titlu de moștenire asupra cotei de ½ și construire

asupra cotei de ½ din construcție, iar C.E. cu titlu de drept cumpărare

asupra cotei de ½ din teren și construire asupra cotei de ½ din

construcție; că înscrierea în cartea funciară a drepturilor părților face

deplină dovada cu privire la existența acestora până când se va face dovada

contrară.

Acest lucru se poate realiza în temeiul art. 34 din

Decretul-Lege nr.115/1938. Încheierea de carte funciară nu reprezintă decât

consecința, transpunerea în planul publicității imobiliare a realității

juridice conținute de un act administrativ și dacă nu este contestat și anulat,

încheierea de carte funciară rămâne valabilă.

Referitor la capătul de cerere privind rectificarea de carte

funciară, s-a reținut că reclamanta a depășit termenul legal prevăzut de

Decretul-Lege nr.115/1938.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, susținând

că instanța nu a soluționat fondul cauzei, nu a judecat în limitele

investirii sale, nu a motivat hotărârea cu privire la cererea de rectificare de

carte funciară, prescripția nu a fost invocată de părți și nu a fost pusă în

discuție.

Prin decizia civilă nr. 1115/AP din 12 noiembrie 2004 Curtea de

Apel Brașov a respins apelul declarat de reclamantă ca nefondat.

Instanța de apel a suplinit în parte motivarea instanței de

fond, reținând următoarele considerente:

Este adevărat că reclamanta a renunțat succesiv la petitele din

acțiune prin care a solicitat constatarea nulității încheierilor de carte funciară,

dar în privința rectificării de carte funciară nu a făcut nici o precizare,

susținând că menține spre judecată acest petit.

Petitul prin care s-a solicitat rectificarea situației de carte

funciară a fost formulat „ca efect al constatării nulității absolute a celor

două încheieri de carte funciară” astfel cum s-a menționat.

Instanța de apel reține că în condițiile în care s-a renunțat la

soluționarea cererii în constatarea nulității celor două încheieri, acțiunea în

rectificare nu poate fi soluționată cât timp nu s-a solicitat a fi judecată pe

alt considerent.

Acțiunea în rectificare de carte funciară este o acțiune

subsecventă unei acțiuni principale, care potrivit pct. 1 al art. 34 din

Decretul-Lege nr. 115/1938, trebuie să constea într-o cerere în constatarea

nevalabilității înscrierii sau titlului în temeiul căruia s-a săvârșit

înscrierea.

Instanța de apel a înlăturat motivarea instanței de fond cu

privire la prescripție.

Pe de altă parte, se reține că dreptul de proprietate al

pârâtului în CF 26188 Brașov s-a înscris cu titlu de drept cumpărare

asupra  terenului și construire asupra cotei de ½ parte din

construcție cu act. nr. 9155/1994, conform adresei nr. 14781/1992 CF, aceste

acte nefiind atacate și în consecință prezumția legală de existență a dreptului

de proprietate în favoarea pârâtului prevăzută de art. 32 din Decretul-Lege nr.

115/1938, operează, nefiind răsturnată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta U.M.

susținând că: greșit instanța de apel a apreciat că acțiunea în rectificare de

carte funciară nu poate avea o existență independentă, ci, în toate cauzele are

o existență auxiliară pe lângă cererea având drept obiect constatarea

nevalabilității înscrierii sau a titlului pe care aceasta s-a săvârșit;

că, prin coroborarea dispozițiilor   art. 34 din Decretul-Lege

nr. 115/1938 cu cele ale art.43 și ale art. 44 din același act normativ dar și

cu prevederile art. 49 – 51 din Regulamentul de organizare și funcționare a

birourilor de CF ale Judecătoriilor aprobat prin Ordinul nr. 2371/1998 al

Ministerului Justiției, acțiunea în rectificare de carte funciară poate avea și

o existență independentă.

Recurenta, invocă și faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra unor probe administrate care erau hotărâtoare pentru rezolvarea

pricinii, enumerând toate actele depuse la dosar și din conținutul cărora, în

opinia recurentei, rezultă că imobilul a fost construit numai de părinții săi.

Recursul nu este fondat.

Acțiunea în rectificare este acea acțiune în justiție prin care

se cere îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri necorespunzătoare realității

făcută în cartea funciară, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația

juridică reală a unui imobil.

Instanța de apel nu a încălcat principiul disponibilității care guvernează

procesul civil, susținând că acțiunea în rectificare promovată de reclamantă

are un caracter subsidiar.

Într-adevăr, acțiunea în rectificare este grefată pe o acțiune

de fond – acțiune în nulitate sau anularea actului, în simulație, în rezoluțiune

etc.

De altfel, în noua legislație, art. 36 din Legea nr. 7/1996 se

prevăd limitativ cazurile de exercitare a acțiunii în rectificare (patru

cazuri) prevăzându-se că orice persoană interesată poate cere rectificarea

înscrierilor de carte funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă se constată unul din cele patru cazuri prevăzute de

aceste legi.

În consecință, în mod corect a reținut instanța de apel că în

condițiile în care s-a renunțat la soluționarea cererii în constatarea

nulității celor două încheieri, acțiunea în rectificare nu poate fi soluționată

cât timp nu s-a solicitat a fi judecată pe alt considerent.

Este real că regimul juridic al publicității imobiliare se

întemeiază pe mai multe principii, printre care și acela al legalității la care

face referire recurenta în motivele de recurs, principiu care decurge din

obligația instituită de lege pentru judecătorul delegat de carte funciară de a

verifica dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a putea dispune

înscrierea unui drept real și a respinge cererea dacă aceste condiții nu sunt

întrunite, dar trebuie reținut că încheierile de înscriere  în cartea

funciară sunt supuse căilor ordinare de atac, și în consecință, respectarea

principiului în discuție este verificată cu această ocazie.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 10

c.pr.civ. invocat de recurentă, susținând că instanțele nu au analizat

înscrisurile depuse la dosar din conținutul cărora rezultă că imobilul

construcție a fost realizat de părinții săi, nu subzistă în cauză.

Omisiunea la care face referire motivul de recurs invocat poate

duce la casarea hotărârii numai dacă dovada administrată, asupra căreia

instanța nu s-a pronunțat, era de natură să ducă la o altă situație de fapt și

la o soluție diferită de cea pronunțată.

Instanța respingând acțiunea pentru motivul că acțiunea în

rectificare are un caracter subsecvent, nu se impunea examinarea actelor la

care se face referire.

Toate aceste considerente atrag concluzia că hotărârea pronunțată

este legală și, ca atare, recursul a fost respins ca nefondat.

.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #197443)
. 34 din Legea nr. 7/1996 cu privire la acțiunea în rectificare de carte funciară. Pornind de la conținutul art. 34 pct.1 al Legii nr. 7/1996, forma în vigoare la data operării înscrierilor de carte funciară a căror nulitate absolută s-a ce
ÎCCJ 2003-11-25
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5961/2005
nulității încheierilor de carte funciară, dar în privința rectificării de C.F. nu a făcut nici o precizare, susținând că menține spre judecată acest petit. Petitul prin care s-a solicitat rectificarea situației de C.F. a fost formulat „ca e
ÎCCJ 2005-09-08
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6546/2005
Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea Judecătoriei Brașov, Biroul de C.F. din 17 iunie 2004 a fost admisă cererea petenților SC S. SRL Brașov și SC M. S
ÎCCJ 2013-04-09
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1503/2013
prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții: cerințele de validitate a actului juridic; are deplină putere doveditoare; indică numele părților; individualizează imobilul cu numărul de parcelă și este însoțit de o traduc
ÎCCJ 2004-05-20
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3855/2004
completările și precizările formulate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Brașov prin Primar, SC R. SRL Brașov, V.E. și V.A. și, în consecință, s-a dispus rectificarea CF nr. 14446 Brașov, imobil de sub A+2, nr. top 5734/
Sursă