ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6546/2005

Asupra conflictului negativ de

competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea Judecătoriei Brașov,

Biroul de C.F. din 17 iunie 2004 a fost admisă cererea petenților SC S. SRL

Brașov și SC M. SRL Brașov cu privire la imobilele înscrise în C.F. nr. 32408 a

localității Brașov.

Împotriva acestei încheieri a

formulat apel SC S. SRL Brașov, ce a fost înregistrat la Curtea de Apel Brașov.

Această instanță prin decizia civilă

nr. 1221 din 10 decembrie 2004 a dispus declinarea competenței de soluționare a

apelului declarat împotriva încheierii din 17 iunie 2004 a Judecătoriei Brașov

în favoarea acestei instanțe. Ulterior, prin încheierea din 21 februarie 2005 a

Curții de Apel Brașov s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în

dispozitivul deciziei menționate în sensul că declinarea vizează trimiterea

spre competentă soluționare a plângerii …, în loc de apel.

Au fost avute în vedere prevederile

art. 52 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, astfel cum a fost modificate prin O.U.G.

nr. 41 din 27 mai 2004, potrivit căruia împotriva încheierii de înscriere sau

de respingere a unei cereri de notare în C.F. a unui drept tabular, partea

interesată poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare la

instanța competentă din circumscripția căreia se află imobilul. S-a reținut și

incidența art. II din același act normativ, în sensul căruia până la preluarea

lor, birourile de carte funciară își vor continua activitatea în cadrul

judecătoriilor, deci inclusiv cu modificările aduse art. 52 alin. (2) din lege,

care determină competența instanțelor în soluționarea plângerilor împotriva

încheierilor de carte funciară.

La rândul său, Judecătoria Brașov,

investită în condițiile arătate, prin sentința civilă nr. 2012 din 4 martie 2005

a dispus declinarea competenței de soluționare a cererii formulate de SC S.

SRL Brașov în favoarea

Curții de Apel Brașov.

Această soluție s-a întemeiat pe aceleași prevederi cuprinse în Legea

nr. 217/1996, astfel cum au fost modificate prin art. I din O.U.G. nr. 41/2004,

în sensul cărora încheierile de înscriere sau respingere a cererilor de

înscriere în C.F. pot fi atacate cu plângere la instanța competentă.

Totodată prin art. II din O.U.G. 41/2004 s-a prevăzut în mod expres că

până la preluarea lor, birourile de carte funciară își vor continua activitatea

în cadrul judecătoriilor, iar conform art. 12 din H.G. nr. 1210 din 9 august 2004

preluarea birourilor se face pe baza protocolului întrucât între Ministerul

Justiției și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, dar nu

mai târziu de 31 decembrie 2004. Așadar s-a reținut că încheierile date până la

data menționată sunt supuse apelului, a cărui competență de soluționare revine

Curții de Apel, ca instanță de apel de drept comun, conform art. 3 pct. 2 C.

proc. civ.

Ivindu-se un conflict negativ de competență, în sensul art. 20 pct. 2 C.

proc. civ., în sensul căruia atât Curtea de Apel cât și Judecătoria s-au

declarat necompetente de a judeca aceeași pricină, cauza a fost înaintată

acestei instanțe, spre a se pronunța asupra conflictului.

În soluționarea acestuia se rețin următoarele:

În cauză a fost dată o primă soluție prin încheierea Biroului de Carte

Funciară din cadrul Judecătoriei Brașov din 17 iunie 2004 prin care a fost

admisă înscrierea pe numele SC S. SRL Brașov și SC M. SRL cu privire la

imobilele proprietatea SC F. SA Brașov de sub B 1, 2 înscrise în C.F. 32408 a

localității Brașov.

Împotriva acestei înscrieri la 19 august 2004 a declarat apel SC S. SRL

Brașov întrucât s-a dispus înscrierea pe numele său și a imobilului având

denumirea “coș” și care apare în procesul verbal nr. 150/2592 din 25 noiembrie 1999

emis de F. SA Brașov, ca fiind “coș de fum” adjudecat în favoarea societății A.S.

SRL.

Rezultă că este de soluționat o cale de atac îndreptată împotriva

încheierii dată de instanța de fond. Aceasta nu era susceptibilă de apel

conform art. 282 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art.

I pct. 40 din Legea nr. 219/2005.

În plus este de observat că și prin O.U.G. nr. 41 din 7 iunie 2004 de

modificare și completare a Legii nr. 7/1996 a fost suprimat apelul, pentru că

alin. (2) al art. 52 din lege a fost modificat în sensul că încheierea de

înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile

de la comunicare.

Prin urmare singura cale de atac prevăzută de lege împotriva încheierii

date în cauză este recursul, care potrivit art. 2 pct. 3 C. proc. civ. astfel

cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005 este de competența tribunalului.

Așa fiind, urmează a se constata ca fiind recurs calea de atac

exercitată de partea interesată, recurs a cărui soluționare este de competența

Tribunalului Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare

a recursului formulat de SC S. SRL Brașov împotriva încheierii din 17 iunie 2004

pronunțată de Judecătoria Brașov, Biroul de Carte Funciară, în favoarea

Tribunalului Brașov.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 septembrie 2005.