ÎCCJ, decizie (scj.ro #83647)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83647) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Societate comercială. Majorarea capitalului social prin aport în
natură. Anularea hotărârii AGA
Legea nr.31/1990
Potrivit art.205 din Legea
nr.31/1990,capitalul social poate fi mărit prin emisiunea de noi acțiuni sau
prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existene în schimbul unor aporturi
în numerar sau în natură. cu sublinierea că acționarul care are un interes
contrar societății,privind această operațiune, trebuie să se abțină de la
deliberări,conform art 126 din aceeași lege,ceea ce presupune că societatea
pârâtă având un conflict de interese cu ceilalți acționari, nu trebuia
să-și exercite dreptul de vot, pentru ca hotărârea AGA să nu fie lovită de
nulitate.
Totodată
,
socitatea
pârâtă
fiind
o
societate
comercială
propusă
pentru
privatizare
,aparținând
categoriei
de
societăți
deschise,trebuia
să
comunice
Comisiei
Naționale
a
Valorilor
Mobiliare
orice
majorare
de capital
pentru
obținerea
avizului
acesteia
,
în
vederea
aplicării
dispozițiilor
Legii
nr.52/1994
și
a
Regulamentului
nr.6
/1995,privind
oferta
publică
de
vânzare
de
valori
mobiliare
.
(
Secția
comercială.decizia
nr 4619 din 26
noiembrie
2003)
Reclamantul
FPS
Brașov
(
în
prezentAPAPS
) a
chemat
în
judecată
pe
pârâta
SC C. SA
Toplița
,
solicitând
anularea
hotărârii
Adunării
Generale
Extraordinare
a
Acționarilor
de
la
societatea
pârâtă
din data de 20
noiembrie
2000,
prin
care s-a
hotărât
majorarea
capitalului
social
prin
aport
în
natură
și
suspendarea
executării
hotărârii
până
la
soluționarea
definitivă
a
cauzei
.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că în adunarea generală s-a decis
majorarea capitalului social prin aportul în natură a trei spații comerciale
situate în orașul Miercurea Ciuc, evaluate prin metoda costurilor și nu a
prețului de piață, iar în urma utilizării acestei metode activele au fost
supraevaluate de 19,8 ori, fără avizul Comisiei Naționale a Valorilor
Mobiliare.
Prin sentința civilă nr.1745 din 26 septembrie 200, Tribunalul Harghita a
respins acțiunea A.P.A.P.S. Brașov, cu motivarea că au fost respectate
dispozițiile art.113 și art.210,referitoare la majorarea capitalului social,
din Legea nr.31/1990 .
De asemenea, instanța a reținut că avizul Comisiei Naționale a Valorilor
Mobiliare pentru majorarea capitalului social nu este prevăzut în Legea
nr.52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori, iar O
.U.G.nr.29/2000 de modificare a acestei legi a intrat în vigoare ulterior
hotărârii AGA.
Prin decizia nr.447/R din 18 decembrie 2001 ,Curtea de Apel Târgu Mureș ,
Secția comercială și de contencios administrativ, a respins ca nefondat,
recursul declarat A.P.A.P.S.,sucursala Brașov.
S-a declarat recurs în anulare ,susținându-se că acționarul SC B SRL Toplița nu
trebuia să-și exercite dreptul la vot deoarece, în conformitate cu dispozițiile
art.126 din legea societăților comerciale, acționarul care are un interes
contrar aceluia al societății, trebuie să se abțină de la deliberările
pentru o anumită operațiune, ceea ce în speță nu s-a întâmplat, hotărârea AGA
fiind lovită de nulitate;
Prin hotărârea AGA au fost vătămate interesele acționarilor deoarece
majorarea capitalului social prin aport în natură s-a făcut cu încălcarea
dispozițiilor art.210 alin.(1) din Legea nr.31/1990, în sensul că nu există
expertiză tehnică de evaluare a celor trei spații comerciale, care au
constituit aportul în natură;
S-a mai susținut că fiind o societate comercială propusă pentru privatizare,
aparținând categoriei de societăți deschise, orice majorare de capital trebuia
comunicată Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, în scopul actualizării
informațiilor privind emitentul și valorile sale imobiliare, ceea ce în speță
nu s-a făcut.
Recursul în anulare este fondat.
Din actele dosarului rezultă că Adunarea Generală Extraordinară a
Acționarilor a hotărât majorarea capitalului social prin aportul în
natură a trei spații comerciale din orașul Miercurea Ciuc, evaluate la o
anumită sumă, reprezentând acțiuni ce s-au atribuit SC B. SRL Toplița.
Susținând că cele trei active au fost supraevaluate, încălcându-se dispozițiile
legale în materie, prin folosirea metodei costurilor și nu cea a prețului de
piață, în detrimentul celorlalți acționari, cu excepția pârâtei, reclamantul a
solicitat anularea hotărârii AGEA și a procesului verbal din 20 noiembrie 2000.
În conformitate cu prevederile art.199 din Legea nr.31/1990 actul constitutiv
al societății poate fi modificat cu respectarea condițiilor de fond și formă
prevăzute pentru încheierea lor.
Pe de altă parte, potrivit art.205 din lege, capitalul social poate fi mărit
prin emisiunea unor noi acțiuni sau prin majorarea valorii nominale a
acțiunilor existente în schimbul unor noi aporturi în numerar sau în natură, cu
sublinierea că acționarul care , într-o anumită operațiune , are un interes
contrar aceluia al societății va trebui să se abțină de la deliberările privind
acea operațiuni, conform art.126 din Legea nr.31/1990.
Această critică este întemeiată deoarece din analiza structurii
acționariatului și a procesului verbal din 20 noiembrie 2000 rezultă că SC B SRL
deține aproximativ 30% din capitalul social al societății pârâte, ceea ce
înseamnă că între societatea comercială pârâtă și ceilalți acționari există un
conflict de interese, iar pentru protejarea voinței sociale, aceasta nu trebuia
să-și exercite dreptul la vot, iar în măsura în care a focut-o, hotărârea AGA
este lovită de nulitate.
Cea de a doua critică se referă la modul în care s-a făcut evaluarea
celor trei active, susținându-se că ultima evaluare a activelor societății
pârâte s-a făcut în anul 1994, conform H.G. nr.500/1994, iar evaluarea
aportului în natură al SC B. SRL Toplița s-a făcut la nivelul anului 2000,
fiind prejudiciați astfel acționarii al căror aport a fost menținut valoric la
nivelul anului 1994.
Într-adevăr, în conformitate cu art.210 alin.(1) din Legea nr.31/1990, dacă
majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală
care a hotărât acest lucru, va numi unul sau mai mulți experți pentru
evaluarea acestor aporturi, urmând ca, după depunerea raportului de expertiză,
aceeași adunare generală să poată hotărî majorarea capitalului social cu luarea
în considerare a concluziilor expertizei.
Deși instanțele au considerat expertiza de specialitate ca fiind determinantă
în soluționarea cauzei, totuși au omis să solicite pârâtei depunerea acestei
probe la dosar, fiind lipsite de rol activ, hotărârile fiind nelegale și sub
acest aspect.
Ultima critică se referă la modul în care s-a făcut aplicarea în speță a
dispozițiilor Legii nr.52/1994 și a Regulamentului nr.6 din 29 decembrie 1995
privind oferta publică de vânzare de valori mobiliare emis în aplicarea acestei
legi.
În conformitate cu art.2.4 alin.(1) și (2) din regulament, societatea
comercială pe acțiuni devine o societate deschisă dacă a făcut o ofertă publică
în urma căreia acțiunile oferite au fost subscrise și plătite de minimum 50 de
persoane, capitalul social fiind de mimimum 100 milioane lei, orice majorare de
capital urmând să fie comunicată Comisiei Naționale a Valorilor Imobiliare, în
scopul actualizării informațiilor privind emitentul și valorile sale
imobiliare.
Cum instanțele nu au sancționat corespunzător neîndeplinirea acestei obligații
de către societatea comercială privatizată, recursul în anulare este întemeiat
și sub acest aspect.
De altfel, prin actul înregistrat la nr.558 din 23 octombrie 2003, societatea
comercială pârâtă s-a declarat de acord cu motivele recursului în anulare,
situție în care acesta a fost admis, în conformitate cu prevederile art.313
C.proc.civ., ambele hotărâri atacate au fost casate, iar cauza a fost trimisă
spre rejudecare Tribunalului Harghita.