ÎCCJ, decizie (scj.ro #85010)

Suspendarea cauzei pentru motive ce țin de culpa părții. Neîndeplinirea obligațiilor procesuale din motive obiective. Nelegalitatea suspendării. Codul de procedură civilă art . 155¹ Potrivit art . 12 din Legea contenciosului administrativ nr . 554/2004 reclamantul are obligația de a anexa la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. Neîndeplinirea acestei obligații, de către o persoană ce se află în executarea unei pedepse privative de libertate nu poate atrage suspendarea judecății de către instanță în temeiul art . 155¹ din Codul de procedură civilă. Dimpotrivă, ținând seama de situația specială a reclamantului, instanța poate și trebuie să solicite copia actului atacat de la autoritatea emitentă pârâtă.

Î.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr.1512 din 13 martie 2007 Prin acțiunea introdusă la Tribunalul București la data de 13 iunie 2005, S I, deținut în Penitenciarul București – Jilava a chemat în judecată Administrația Națională a Penitenciarelor, solicitând să se constate refuzul nejustificat al acestei pârâte de a-i soluționa, în termenul legal, petiția înregistrată sub nr . 2560 din 5 mai 2005. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin nesoluționarea acelei cererii i s-au nesocotit mai multe drepturi constituționale și anume, dreptul la petiționare, cel referitor la liberul acces la justiție, inclusiv dreptul la asistență și tratament medical. Prin aceeași acțiune, el a cerut obligarea pârâtei să-i răspundă la petiție, la recunoașterea drepturilor pretinse precum și la plata unor daune morale.

În termenul din 25 octombrie 2006, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal , investită cu soluționarea cauzei ca urmare a sentinței civile nr . 1181 din 7 martie 2006, pronunțată de Tribunalul București- Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal , a pronunțat încheierea de suspendare a judecății conform art . 155 1 din Codul de procedură civilă. Din considerentele acestei încheieri rezultă că măsura suspendării a fost determinată de omisiunea reclamantului de a depune în dosar copia petiției nr . 2560 din 5 mai 2005 și a înregistrării sale la autoritatea publică pârâtă.

Împotriva încheierii de suspendare reclamantul a declarat recurs, susținând că în mod greșit prima instanță a dispus suspendarea judecății cauzei, ignorând atât situația în care el se află, anume aceea de deținut, cât și împrejurarea că petiția la care nu a primit răspuns se află în posesia părții adverse și putea fi solicitată acesteia, în copie. Motivul de recurs este întemeiat. Potrivit art . 155 1 din Codul de procedură civilă, atunci când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.

În speță, cerințele textului legal mai sus enunțat nu sunt îndeplinite, deoarece nu poate fi vorba de vina reclamantului SI de a fi împiedicat derularea firească a unui litigiu de contencios administrativ, în condițiile în care el se află în executarea unei pedepse privative de libertate și a precizat în cuprinsul acțiunii introductive ca petiția rămasă nesoluționată se află în posesia autorității publice pârâte. Deși dispozițiile art . 12 din Legea nr . 554/2004 stabilesc obligația reclamantului de a anexa la acțiune o copie după cererea la care nu a primit răspuns, instanța sesizată, ținând seama de situația specială în care acesta se găsește, putea și trebuia să solicite copia respectivă de la autoritatea publică pârâtă, ce deține actul original, mai ales că la 25 octombrie 2006, era primul termen de judecată cu procedura completă.

Neprocedând în modul arătat și suspendând cursul judecății în lipsa ambelor părți, curtea de apel a pronunțat o încheiere nelegală, de natură a-l prejudicia pe recurentul-reclamant. Față de considerentele expuse recursul a fost admis și încheierea atacată casată cu trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la aceeași instanță de fond.