ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2361/2019

Asupra cauzei de față, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 341 din 13 august 2018, Judecătoria Drăgășani a anulat, în procedura regularizării, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., constatând că reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță în termenul de 10 zile prevăzut de art. 200 alin. (2) C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, reclamantul a formulat cerere de reexaminare.

Prin Încheierea nr. 461 din 23 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Drăgășani a fost anulată ca netimbrată cererea de reexaminare a Încheierii nr. 341 din 13 august 2018.

Prin Decizia civilă nr. 42/R din 15 martie 2019, Tribunalul Vâlcea a respins, ca inadmisibil, recursul reclamantului, formulat împotriva Încheierii nr. 461 din 23 octombrie 2018, pronunțată de Judecătoria Drăgășani, în dosarul nr. x/2018.

Prin Decizia nr. 265 din 26 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civila, a fost admisă excepția netimbrării și a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 42/R din 15.03.2019, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 12 august 2019 și repartizat completului de filtru CF x.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat recurentului pentru a formula, în scris, un punct de vedere. La 23 septembrie 2019, recurentul a depus punct de vedere la raport în care invocă aspecte ce țin de fondul litigiului.

Prin Rezoluția din 16 septembrie 2019, s-a fixat termen de judecată la 5 decembrie 2019, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepția inadmisibilității recursului, din perspectiva dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 634 alin. (1), pct. 5 C. proc. civ.

Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Calea de atac a recursului este exercitată împotriva Deciziei civile nr. 265 din 26 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin care a fost admisă excepția netimbrării recursului și a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 42/R din 15 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2018.

Art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevede că hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul cauzei.

În speță, recurentul A. supune căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care a fost soluționată o altă cerere de recurs (cale de atac exercitată împotriva încheierii prin care s-a anulat cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare, pronunțată în procedura regularizării cererii de chemare în judecată), hotărâre care, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, este definitivă.

Drept urmare, cum în speță, calea de atac a recursului este exercitată împotriva unei decizii definitive (pronunțate în soluționarea unui alt recurs, într-o cauză în care calea de atac specifică prevăzută de lege este cererea de reexaminare, astfel cum rezultă din prevederile art. 200 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării), prezentul recurs apare ca fiind inadmisibil, fiind un recurs la recurs.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, Decizia civilă nr. 265 din 26 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac.

Pentru considerentele prezentate, Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca fiind inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 265 din 26 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 decembrie 2019.

GGC - CL