ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2466/2019

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la 18 aprilie 2018 pe rolul Judecătoriei Drăgășani, secția civilă, sub nr. x/2018, contestatorul A. a formulat cerere de chemare în judecată, intitulată contestație la executare, împotriva Titlului executoriu nr. x din 10 aprilie 2018, emis de A.N.F. Drăgășani.

Sentința pronunțată de Judecătoria Drăgășani Prin Sentința civilă nr. 708 din 05 septembrie 2018, Judecătoria Drăgășani a admis excepția netimbrării contestației la executare invocată de către instanță, din oficiu și a anulat, ca netimbrată, contestația la executare formulată de contestatorul A.

Încheierea pronunțată de Tribunalul Vâlcea Prin încheierea de ședință din 18 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a suspendat judecarea cauzei privind recursul declarat de contestatorul A. împotriva Sentinței civile nr. 708 din 05 septembrie 2018 a Judecătoriei Drăgășani.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Pitești Prin Decizia nr. 264 din 26 iunie 2019, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a admis excepția netimbrării și a anulat, ca netimbrat, recursul formulat de contestatorul A. împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Vâlcea din 18 ianuarie 2019.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei Curții de Apel Pitești, secția I civilă, contestatorul A. a declarat recurs. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 12 august 2019, sub nr. x/2018/a1, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului filtru nr.

Recurentul-contestator a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. În dezvoltarea motivelor de recurs, și-a exprimat într-o manieră generală nemulțumirile cu privire la hotărârea pronunțată de instanța de apel. 6. Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reținut că recursul este declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac. În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unor puncte de vedere, în scris, la raport. Recurentul-contestator a formulat, în scris, punct de vedere la raport, prin care a reiterat nemulțumirile cu privire la modul de soluționare a Dosarului nr. x/1995 Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la data de 12 decembrie 2019, în complet de filtru, fără citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, reținând următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ. sunt supuse recursului hotărârile date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, iar conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din același act normativ, sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. În cauza dedusă judecății, prin Decizia civilă nr. 264 din 26 iunie 2019, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a anulat, ca netimbrat, recursul formulat de contestatorul A. împotriva încheierii din 18 ianuarie 2019 a Tribunalului Vâlcea, secția I civilă. Prin urmare, hotărârea atacată, fiind pronunțată în soluționarea unui recurs, este o decizie definitivă, hotărâre ce nu mai este supusă căii de atac a recursului. Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală, astfel că, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Concluzia derivă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac, care se se epuizează chiar prin exercițiul lui, așa încât o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac, iar recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 264 din 26 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.