ÎCCJ, decizie (scj.ro #83163)

Executare silită. Contestație la executare. Excepția autorității de lucru judecat. Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Procedura contencioasă. Judecata. Excepțiile de procedură și excepția puterii de lucru judecat. Index alfabetic : contestație la executare - excepția autorității de lucru judecat - tardivitate C. civ., art.1201 C. proc. civ., art.166 Atunci când, prin prima hotărâre, acțiunea a fost respinsă pentru considerații procedurale, fără a se fi discutat temeinicia motivelor invocate de contestatoare, este evident că existența unei asemenea hotărâri nu poate constitui un impediment pentru introducerea unei noi acțiuni în justiție, din moment ce în primul proces, fondul raporturilor juridice dintre părți și care se referea la anularea unui act din cursul executării silite nu a fost soluționat.

Secția comercială, Decizia nr.2289 din 6 octombrie 2009 Prin sentința nr.67 din 21 mai 2009, Curtea de Apel București a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de către intimata A.D.S. și a respins contestația la executare formulată de contestatoarea SC V.C. SRL Iași. Contestatoarea, prin cererea formulată, a contestat ordinul A.D.S. nr.62319/08.2007 prin care a fost înființată poprirea asupra sumei de 64.023,94 lei, din care Bancpost Iași a virat în contul indicat de ADS suma de 60.400 lei la data de 23.10.2007, dată când contestatoarea a luat cunoștință de acest act de executare silită, și suma de 37.023,94 lei la data de 30.10.2007. Instanța de fond a considerat că, în cauză, sunt incidente prevederile art.1201 C. civ.

ce reglementează puterea de lucru judecat, fiind îndeplinite toate condițiile cerute de dispozițiile menționate. S-a reținut astfel că, anterior, petenta a mai formulat o contestație la executare prin care a solicitat, în contradictoriu cu aceeași intimată, anularea titlului executoriu și somației comunicate sub nr.59755/3.08.2007, restituirea sumelor de 64.023,94 lei și de 11.090,61 lei plus dobânda aferentă, precum și dobânda aferentă sumei pe toată perioada cât a fost lipsită de folosința banilor, iar prin sentința nr.59/17.04.2008, contestația a fost respinsă ca tardiv formulată. Această sentință a rămas irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat.(…) În fine, s-a reținut că, în analiza prevederilor art.1201 C.civ.

și art.166 C. proc. civ. trebuie plecat de la principiul securității raporturilor juridice care este încălcat atunci când se admite rediscutarea problemelor soluționate prin hotărâri judecătorești definitive. Împotriva sentinței a declarat recurs contestatoarea SC V.C. SRL, care a invocat art.304 pct.9 C. proc. civ.. A susținut că prima instanță a făcut o aplicare greșită a legii, neexaminând cauza sub toate aspectele, în condițiile în care prezenta contestație a fost introdusă anterior celei în care s-a pronunțat hotărârea în raport de care s-a reținut autoritatea de lucru judecat. (…) Înalta Curte a constatat că recursul este fondat. Autoritatea de lucru judecat reprezintă unul dintre cele mai importante efecte ale hotărârilor judecătorești și este reglementată de art.1201 C. civ., ca o prezumție legală, absolută și irefragabilă de conformitate a hotărârii cu adevărul - "res judicata pro veritate habetur", și de art.166 C. proc.

civ., drept o excepție de fond, peremptorie si absolută. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesară, pe de o parte, întrunirea triplei identități de elemente: părțile, obiectul și cauza și, pe de altă parte, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care a dezlegat fondul cauzei. Atunci când, prin prima hotărâre, acțiunea a fost respinsă pentru considerații procedurale, așa cum este cazul în speță, fără a se fi discutat temeinicia motivelor invocate de contestatoare, este evident că existența unei asemenea hotărâri nu poate constitui un impediment pentru introducerea unei noi acțiuni în justiție, din moment ce, în primul proces, fondul raporturilor juridice dintre părți, și care se referea la anularea unui act din cursul executării silite, nu a fost soluționat.

Cum, prima pricină s-a soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, fiind respinsă pe excepția de tardivitate, Înalta Curte a considerat că actul nu se bucură de puterea lucrului judecat și că reiterarea aceleiași pretenții printr-o cerere ulterioară este posibilă. Față de considerentele expuse, criticile recurentei apar ca fiind întemeiate motiv pentru care, în temeiul art.312 alin.1 C. proc. civ., recursul a fost admis ca fondat.