ÎCCJ, decizie (scj.ro #83164)

Executare silită. Constatarea nulității unor acte de executare. Modalitatea procedurală. Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Executarea silită. Index alfabetic : executare silită - contestație la executare - nulitate - prescripție extinctivă - tardivitate C. proc . civ ., art.399 alin.1, art.401 alin.1 lit.a Modalitatea procedurală stabilită de legiuitor pentru controlul actelor de executare este contestația la executare și nu o acțiune de drept comun care urmărește constatarea nulității unor acte de executare. Secția comercială, Decizia nr.2307 din 7 octombrie 2009 Reclamanții D.V. și D.A. au chemat în judecată pârâta A.V.A.S. București pentru a se constata că sumele de 1.710.372,86 USD și 952,00 RON solicitate de pârâtă reprezintă o plată nedatorată de către reclamanți.

Prin sentința nr.1 din 21 aprilie 2008, Curtea de Apel Iași, Secția Comercială, a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Iași, invocată de pârâtă și a dispus declinarea competenței în favoarea Curții de Apel București. Curtea de Apel București, Secția a V-a Comercială, prin decizia comercială nr.126 din 26 septembrie 2008, a respins ca tardiv declarată contestația formulată de contestatorii D.V. și D.A., reținând că, potrivit dispozițiilor articolului nr.401 alin.1 lit.a C. proc . civ ., contestația la executare poate fi introdusă în termen de 15 zile de când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă.

În speță, contestatorii au avut cunoștință de începerea executării silite, de la data de 18 septembrie 2007, când s-a aplicat sechestrul asupra imobilului în litigiu, conform procesului-verbal nr.11598, însă nu au formulat contestație la executare în termenul de 15 zile prevăzut de dispozițiile sus-menționate, ci au depus cererea la data de 31 martie 2008, cu mult peste termenul legal.(…) Prin cererea de recurs formulată, reclamanții D.V. și D.A. au susținut că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. În mod greșit instanța de fond a calificat cererea ca fiind contestație la executare, în condițiile în care motivarea în drept a cererii se grevează pe dispozițiile art.992 și art.1092 C. civ .. Fiind vorba de o plată nedatorată, prin raportare la conținutul adresei nr.1952/1 martie 2008, respectiv momentul emiterii acesteia, nu poate fi vorba de o tardivitate ca excepție invocată și admisă de instanța de fond.

(…) AVAS nu a avut obiecțiuni la încuviințarea vânzării directe și nici la planul de distribuire a fondului, astfel că acesta nu poate să someze plata sumei în baza acelui contract, pentru că s-ar proceda la o vânzare încă o dată a aceluiași bun imobil pentru o datorie stinsă. Temeiul de drept indicat de recurenții-reclamanți îl constituie art.304 alin.1 pct.6, 7, 8, 9, art.304 1 C. proc . civ .. Recursul nu este fondat.(…) Prin petitul acțiunii reclamanții tind la anularea formelor de executare silită începută de AVAS prin instituirea sechestrului asigurător la data de 18 septembrie 2007, prin procesul-verbal nr.11598. De asemenea, actele deduse judecății și a căror nulitate se invocă, sunt acte de executare și nu acte juridice de drept comun încheiate în baza principiului libertății de voință a părților.

Potrivit art.399 alin.1 C. proc . civ ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Pe cale de consecință, modalitatea procedurală stabilită de legiuitor pentru controlul actelor de executare este contestația la executare și nu o acțiune de drept comun care urmărește constatarea nulității unor acte de executare. Raportat acestor considerente, calificarea acțiunii dată de instanța de fond ca fiind o contestație la executare este legală.(…) Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C. proc . civ ., Înalta Curte a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții D.V.

și D.A.