ÎCCJ, decizie (scj.ro #83164)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83164) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Executare
silită. Constatarea nulității unor acte de executare.
Modalitatea procedurală.
Cuprins pe materii
: Drept procesual civil. Executarea silită.
Index alfabetic :
executare silită
-
contestație la executare
-
nulitate
-
prescripție extinctivă
-
tardivitate
C.
proc
.
civ
., art.399 alin.1,
art.401 alin.1
lit.a
Modalitatea procedurală stabilită de legiuitor pentru controlul
actelor de executare este contestația la executare și nu o
acțiune de drept comun care urmărește constatarea
nulității unor acte de executare.
Secția
comercială, Decizia nr.2307 din 7 octombrie 2009
Reclamanții
D.V. și D.A. au chemat în judecată pârâta A.V.A.S. București
pentru a se constata că sumele de 1.710.372,86 USD și 952,00 RON
solicitate de pârâtă reprezintă o plată nedatorată de
către reclamanți.
Prin
sentința nr.1 din 21 aprilie 2008, Curtea de Apel Iași, Secția
Comercială, a admis excepția
necompetenței
teritoriale a Curții de Apel Iași, invocată de pârâtă
și a dispus declinarea competenței în favoarea Curții de Apel
București.
Curtea
de Apel București, Secția a V-a Comercială, prin decizia
comercială nr.126 din 26 septembrie
2008, a
respins ca tardiv declarată contestația formulată de
contestatorii D.V. și D.A., reținând că, potrivit
dispozițiilor articolului nr.401 alin.1
lit.a
C.
proc
.
civ
.,
contestația la executare poate fi introdusă în termen de 15 zile de
când contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care
îl contestă.
În
speță, contestatorii au avut cunoștință de începerea
executării silite, de la data de 18 septembrie 2007, când s-a aplicat
sechestrul asupra imobilului în litigiu, conform procesului-verbal nr.11598,
însă nu au formulat contestație la executare în termenul de 15 zile
prevăzut de dispozițiile sus-menționate, ci au depus cererea la
data de 31 martie 2008, cu mult peste termenul legal.(…)
Prin
cererea de recurs formulată, reclamanții D.V. și D.A. au
susținut că hotărârea pronunțată este lipsită de
temei legal, dată cu încălcarea și aplicarea greșită a
legii.
În
mod greșit instanța de fond a calificat cererea ca fiind
contestație la executare, în condițiile în care motivarea în drept a
cererii se grevează pe dispozițiile art.992 și art.1092 C.
civ
..
Fiind
vorba de o plată nedatorată, prin raportare la conținutul
adresei nr.1952/1 martie 2008, respectiv momentul emiterii acesteia, nu poate
fi vorba de o tardivitate ca excepție invocată și admisă de
instanța de fond. (…)
AVAS
nu a avut obiecțiuni la încuviințarea vânzării directe și
nici la planul de distribuire a fondului, astfel că acesta nu poate
să someze plata sumei în baza acelui contract, pentru că s-ar proceda
la o vânzare încă o dată a aceluiași bun imobil pentru o datorie
stinsă.
Temeiul
de drept indicat de recurenții-reclamanți îl constituie art.304
alin.1 pct.6, 7, 8, 9, art.304
1
C.
proc
.
civ
..
Recursul
nu este fondat.(…)
Prin
petitul
acțiunii reclamanții tind la
anularea formelor de executare silită începută de AVAS prin
instituirea sechestrului asigurător la data de 18 septembrie 2007, prin
procesul-verbal nr.11598.
De
asemenea, actele deduse judecății și a căror nulitate se
invocă, sunt acte de executare și nu acte juridice de drept comun
încheiate în baza principiului libertății de voință a
părților.
Potrivit
art.399 alin.1 C.
proc
.
civ
.,
împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de
executare se poate face contestație de către cei interesați sau
vătămați prin executare.
Pe
cale de consecință, modalitatea procedurală stabilită de
legiuitor pentru controlul actelor de executare este contestația la
executare și nu o acțiune de drept comun care urmărește
constatarea nulității unor acte de executare.
Raportat
acestor considerente, calificarea acțiunii dată de instanța de
fond ca fiind o contestație la executare este legală.(…)
Pentru
considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.
proc
.
civ
., Înalta Curte a
respins ca nefondat recursul declarat de reclamanții D.V. și
D.A.