ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 411/2017

Asupra contestației în anulare de față.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2530 din 10 decembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2007 au fost respinse recursurile declarate de reclamanta S.C. A. S.R.L. București și de pârâta B. S.A. București împotriva deciziei civile nr. 1308 din 22 decembrie 2014 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2007.

Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.R.L. a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 23 martie 2016.

În cauză, petenta S.C. A. S.R.L. a formulat numeroase cereri de recuzare, iar prin încheierea din 15 septembrie 2016, Înalta Curte a dispus respingerea cererii de recuzare privind recuzarea membrilor completului C6 și amendarea petentei cu suma de 700 RON.

Prin cererea depusă la data de 21 octombrie 2016, petenta S.C. A. S.R.L. a formulat cerere de reexaminare a încheierii de ședință din 15 septembrie 2016, solicitând anularea amenzii judiciare în cuantum de 700 RON.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.1 a fost admisă cererea formulată de petenta Societatea A. S.R.L. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108

5

alin. (3) C. proc. civ. și a fost respinsă cererea formulată de petentă privind reexaminarea amenzii judiciare dispusă prin încheierea din 15 septembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, iar cu privire la cererea de reexaminare a amenzii a considerat că se poate desprinde concluzia că petenta a avut ca scop tergiversarea cauzei și intenția de a abuza de drepturile sale procesuale, aspecte care îndreptățesc instanța să considere că reaua-credință este evidentă.

Împotriva încheierii din 19 ianuarie 2017, contestatoarea S.C. A. S.R.L. București a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 3 februarie 2017.

În motivarea contestației în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., contestatoarea S.C. A. S.R.L. a susținut că la termenul din 19.01.2017, când s-a judecat cererea de reexaminare a amenzii nu au fost citați, deși legea impunea citarea petentei și, întrucât art. 108

5

alin. (3) C. proc. civ., nu prevede expres judecarea cererii de reexaminare a amenzii fără citarea părților, dispozițiile art. 85 din același Cod impuneau măsura citării.

Prin întâmpinarea depusă de intimata Banca Națională a României, la 17 februarie 2017, s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare, față de dispozițiile art. 108

5

C. proc. civ., care prevăd că împotriva acestei încheieri se poate formula numai cerere de reexaminare.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) raportat la art. 317 și cu referire la art. 108

5

alin. (3) C. proc. civ., excepția inadmisibilității contestației în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și, pe cale de consecință, va admite excepția inadmisibilității și va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se cere instanței care a pronunțat hotărârea atacată în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o noua judecată.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Este de necontestat că recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

În speță, Înalta Curte constată că prin încheierea a cărei anulare se solicită a fost respinsă cererea formulată de petenta S.C. A. S.R.L. privind reexaminarea amenzii judiciare dispusă prin încheierea din 15 septembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Din interpretarea prevederilor art. 317 C. proc. civ. rezultă că obiect al unei contestații în anulare îl poate forma numai o hotărâre irevocabilă prin care s-a soluționat recursul declarat împotriva unei decizii date în apel.

De asemenea, conform art. 318 C. proc. civ., pot fi atacate cu contestație în anulare numai hotărârile instanțelor de recurs.

Astfel, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita în cazurile anume prevăzute de textele de lege anterior menționate, numai împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de recurs, alte hotărâri judecătorești, inclusiv cele date în soluționarea cererilor de reexaminare a amenzii (cum este situația de față) nefiind susceptibile de a fi atacate pe calea contestației în anulare.

Nu în ultimul rând trebuie menționat că, potrivit dispozițiilor art. 108

5

alin. (1) C. proc. civ., "împotriva încheierii prevăzute la art. 108

4

, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora", iar alin. (3) prevede că "cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea", legiuitorul excluzând prin această reglementare expresă orice cale de atac, fie ordinară, fie extraordinară (contestație în anulare sau revizuire).

Așa fiind, pentru toate argumentele în fapt și în drept care preced, constatând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 317 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității contestației în anulare și, în consecință, va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. București împotriva încheierii din 19 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.1.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. București împotriva încheierii din 19 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2017.