ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3579/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3579/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 05.04.2017, recurenta A. S.R.L. a solicitat reexaminarea hotărârii nr. 3588 din data de 14 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost anulată ca netimbrată contestația în anulare formulată împotriva încheierii din 16 iunie 2016 pronunțată în dosarul nr. x/2015.
Hotărârea atacată cu contestație în anulare
Prin încheierea din 16 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2016, s-a respins cererea de reexaminare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 3588 din 14 decembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul x/2016, ca inadmisibilă.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 16 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, Societatea A. S.R.L. a formulat contestație în anulare, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2017.
Contestatoarea susține că procedura de citare cu aceasta nu a fost legal îndeplinită și întrucât cererea de reexaminare a fost corect motivată în fapt și în drept, se impunea admiterea acesteia.
Mai arată că susținerea instanței în sensul că hotărârea atacată cu cerere de reexaminare ar fi definitivă, este nelegală, deoarece în cazul anulării ca netimbrate a unei cereri, caracterul hotărârii nu are nicio relevanță.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare
Analizând cu prioritate excepția de netimbrare a prezentei contestații în anulare, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 197 C. proc. civ.:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora pentru formularea contestației în anulare se datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.
Prin adresa comunicată recurentei-reclamante la data de 17.07.2017, conform dovezii de înmânare aflată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă contestației în anulare formulate împotriva încheierii de ședință din 16 mai 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.
Contestatoarea a formulat o cerere de acordare facilități de la plata taxei judiciare de timbru stabilită pe seama acesteia, iar prin încheierea din data de 20.09.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017 s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. S.R.L., privind acordarea de facilități, sub forma reducerii taxei judiciare de timbru, reținându-se, în esență, că nu poate fi primită cererea formulată de petenta A. S.R.L., întrucât este o cerere prin care persoana juridică tinde să obțină scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, contrar dispozițiilor art. 42 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Împotriva acestei încheieri, contestatoarea a formulat o cerere de reexaminare, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017, în care prin încheierea nr. 3408 din data de 3 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de reexaminare formulată de A. S.R.L. împotriva încheierii din 20 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2017.
Prin urmare, având în vedere respingerea cererii formulată de A. S.R.L. privind acordarea de facilități de la plata taxei judiciare de timbru și, ulterior, respingerea cererii de reexaminare privind aceeași taxă de timbru, Înalta Curte constată că prezenta contestație în anulare se impunea a fi timbrată cu suma de 100 RON, conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2017 s-a constatat că la dosarul cauzei nu se regăsește dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.
Înalta Curte constată că prezenta contestație în anulare nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a contestației în anulare este prevăzută de dispozițiile art. 197 din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea contestației în anulare netimbrate.
Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrată, a contestației în anulare formulată de A. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din 16 mai 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.
Înalta Curte constată formularea de către contestatoare prin reprezentant legal, a unei succesiuni de căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate de către Înalta Curte, cu nesocotirea vădită a dreptului conferit de legiuitor în formularea acestor căi de atac și cu rea-credință.
Astfel, în dosarul nr. x/2015, recurenta S.C. A. S.R.L. a fost obligată la plata taxei de timbru în cuantum de 20 RON. Prin cererea formulată, A. S.R.L. a solicitat ajutor public judiciar, sub forma reducerii taxei judiciare de timbru de la 20 RON la 0 RON, iar prin încheierea din data de 10 noiembrie 2015 din dosarul nr. x/2015, s-a respins cererea de ajutor public judiciar.
Împotriva încheierii din 10 noiembrie 2015, contestatoarea a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea din 09.12.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2015, iar ulterior a formulat o nouă cerere de reexaminare îndreptată împotriva încheierii din 22 martie 2016 pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a respins a dota cerere de acordarea de facilități, formulată în același dosar. A doua cerere de reexaminare a fost respinsă de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea din 16.06.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015.
Împotriva încheierii din 16 iunie 2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015, societatea a formulat contestație în anulare, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016, anulată, ca netimbrată, prin decizia nr. 3588 din 14.12.2016, după ce în prealabil, contestatoarea a formulat o cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea din 26.10.2016, precum și o cerere de reexaminare, înregistrată în dosarul nr. x/2016, respinsă prin încheierea din 15.12.2016.
Ulterior, contestatoarea a formulat și o cerere de reexaminare a deciziei nr. 3588 din 14.12.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016, respinsă prin încheierea din 16.05.2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016, atacată cu contestație în anulare în prezentul dosar.
Toate aceste cereri au fost formulate de același reprezentant legal al societății A. S.R.L., B., care a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal un număr mare de cereri succesive de ajutor public judiciar, cereri de reexaminare și contestații în anulare la soluțiile din cererile de reexaminare, cu conținut identic și scop șicanator.
Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., republicat:
"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:
cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:
a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."
Astfel fiind, apreciind că în speță sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va aplica reprezentantului legal al societății A. S.R.L., B., o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de A. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din 16 mai 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.
Definitivă.
În temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., republicat, aplică reprezentantului legal al societății A. S.R.L., B., o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.
Cu drept de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 noiembrie 2017.