ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3217/2019

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 10 decembrie 2015, reclamantul Institutul de Geodinamică, în contradictoriu cu pârâții Direcția de Venituri Buget Local Sector 2 și Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat: - anularea, ca nelegală, a Deciziei nr. x/05.06.2015, emisă de Direcția de Venituri Buget Local Sector 2, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă administrativă formulată de reclamant împotriva Deciziei de impunere nr. x/12.03.2015; - anularea Deciziei de impunere nr. x/12.03.2015, astfel: (i) în principal, anularea, ca nelegală, a Deciziei de impunere nr. x/12.03.2015; (ii) în subsidiar, anularea parțială a Deciziei de impunere nr. x/12.03.2015, având în vedere că: suprafața de teren ce ar fi fost supusă impozitării este de 1254,16 mp, din care 1079 mp suprafață ocupată de construcții și numai 175 mp suprafață neconstruită, baza impozabilă la care trebuia calculat impozitul pe clădiri era valoarea de 2.465.500 RON, în loc de valoarea de 6.281.600 RON. - în subsidiar, în măsura în situația în care plângerea va fi respinsă, total sau parțial, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 72 alin. (1) din C. proc. civ., reclamantul solicită obligarea chematului în garanție Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, la plata întregii sume de 1.574.229 RON, stabilită prin actele administrative fiscale a căror anulare se solicită. - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 982 din 23 martie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Institutul de Geodinamică, în contradictoriu cu pârâții Direcția de Venituri Buget Local Sector 2 și Ministerul Finanțelor Publice, a anulat Decizia de soluționare a contestației nr. x/05.06.2015 și Decizia de impunere nr. x/12.03.2015 și a respins cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice și a respins ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect chemarea în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile menționate la pct. I.2, pronunțată de instanța de fond, pârâta Direcția Venituri Buget Local Sector 2 a formulat recurs, solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul Institutul de Geodinamică, ca neîntemeiată.

Apărările formulate de intimată 4.1. Prin întâmpinare, intimatul-reclamant Institutul de Geodinamică a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare, iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat. 4.2. Prin întâmpinare, intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea recursului promovat de pârâta Direcția Venituri Buget Local Sector 2 și menținerea sentinței de fond, atât sub aspectul chestiunilor de fond cât și sub aspectul admiterii excepției inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.

Cererea de renunțare la judecata recursului Ulterior, prin cererea depusă în ședința publică de la termenul de judecată din 12 iunie 2019, recurenta-pârâtă Direcția de Venituri Buget Local Sector 2 a învederat că renunță la judecata recursului declarat în cauză, în temeiul art. 406 din C. proc. civ. II. Soluția instanței de recurs Examinând solicitarea formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei-pârâte la judecata recursului declarat în cauză, pentru motivele arătate în continuare. Înalta Curte, sesizată cu soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția de Venituri Buget Local Sector 2, a luat act de faptul că la dosarul cauzei a fost depusă de către recurentă o solicitare de renunțare la judecata recursului. Intimatul-reclamant Institutul de Geodinamică, prezent în ședința publică din data de 12 iunie 2019, prin reprezentant, nu s-a opus solicitării recurentei-pârâte de renunțare la judecata recursului declarat în cauză, solicitând, totodată, obligarea recurentei la plata sumei de 3.600 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. Potrivit art. 463 alin. (1) din C. proc. civ.: "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre." În speță, Înalta Curte constată că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei-pârâte, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 din C. proc. civ. Pentru considerentele arătate și în raport de dispozițiile art. 463 din C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentei-pârâte la judecarea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 982 din 23 martie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Totodată, văzând cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimatul-reclamant, în temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea în discuție și va obliga recurenta-pârâta Direcția de Venituri Buget Local Sector 2 București la plata către acesta a sumei de 3.600 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.