ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2011/2012

Deliberând

asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 26 iulie 2010 pe rolul Curții de Apel Brașov, secția comercială,

în Dosarul nr. 491/64/2010, contestatorul M.C.G. a solicitat, în contradictoriu

cu intimații SC A. SRL Râșnov, N.V. și P.T., ca prin încheierea ce se va pronunța

să se dispună, în baza dispozițiilor art. 281 alin. (1), art. 281

1

și art. 281

2

C. proc. civ., îndreptarea, lămurirea și completarea

încheierii camerei de consiliu din 08 iulie 2010 pronunțată în dosarul sus-menționat,

arătând că nu a fost citat pentru termenul respectiv și instanța nu a menționat

în dispozitivul încheierii textele de lege pe care contestatorul și-a întemeiat

contestația la executare.

Prin încheierea

atacată a fost respinsă cererea formulată de M.C.G. privind suspendarea executării

silite a titlurilor reprezentate de decizia civilă nr. 1/R din 06 ianuarie 2010

a Curții de Apel Brașov, decizia civilă nr. 93/R din 02 martie 2010 a aceleiași

instanțe și sentința civilă cu nr. 1500/C din 06 octombrie 2009 a Tribunalului Brașov

până la soluționarea contestațiilor la titlu formulate împotriva acestora.

Prin încheierea

de ședință din 09 septembrie 2010 pronunțată în același dosar, Curtea de Apel Brașov

a respins ca neîntemeiată cererea de îndreptare, lămurire și completare a încheierii

din 08 iulie 2010, reținând, în esență, că au fost respectate normele de procedură,

contestatorul fiind prezent în sala de ședință și depunând acte, astfel încât acesta

nu a fost prin nimic prejudiciat și că dispozitivul încheierii cuprinde doar soluția

instanței, nefiind necesară indicarea textelor legale pe care partea și-a întemeiat

cererea de îndreptare de eroare.

M.C.G. a atacat

încheierea camerei de consiliu din 09 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel

Brașov, secția comercială, în Dosarul nr. 491/64/2010, formulând cerere de revizuire

a acesteia în temeiul dispozițiilor art. 322 alin. (1) pct. 2, 3 și 4 C. proc.

civ., solicitând anularea încheierii pentru pretinsa deturnare de către instanța

de judecată a obiectului cererii de îndreptare și completare a încheierii date în

ședința camerei de consiliu din 08 iulie 2010, în același dosar.

În motivarea cererii

revizuientul a susținut că încheierea de ședință din 09 septembrie 2010 nu prezintă

starea reală și nu se referă la obiectul cererii deduse judecății, arătând că a

învestit instanța cu o cerere privind clarificarea dispozitivului încheierii ședinței

camerei de consiliu din 08 iulie 2010 față de nerespectarea limitelor Legii contabilității

nr. 82/1991 a dispozițiilor prevăzute de art. 399 alin. (1), art. 400 alin. (1)

și (2), art. 400 alin. (1

1

), art. 403 alin. (1) C. proc. civ., în timp

ce instanța a deviat și deturnat obiectul cererii cu care a fost învestită, reținând

în mod eronat, că cererea viza lămurirea dispozitivului încheierii din 08 iulie

2010 față de nerespectarea limitelor dispozițiilor prevăzute de art. 281 alin.

(1) C. proc. civ. privind îndreptarea unor presupuse erori materiale conținute.

În calea de atac

de retractare, la termenul de judecată din data de 18 octombrie 2010, prin încheierea

pronunțată Ia aceeași dată, Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a respins

cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția neconstituționalității

dispozițiilor art. 274 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ. invocată de revizuientul

M.C.G.

În motivarea excepției

revizuentul a susținut că norma legală precitată este neconstituțională întrucât

aplicarea sa a permis să fie excrocat prin cheltuielile de judecată stabilite în

sarcina sa, arătând că textul legal nu este concordant cu excepția prevăzută la

art. 7 din Regulamentul Comunității Europene nr. 805/2004, care este prioritară

în raport de reglementările interne.

Instanța a respins

cererea de sesizare a Curții Constituționale în baza dispozițiilor art. 29

alin. (5) din Legea nr. 47/1992, reținând că dispozițiile procedurale a căror neconformitate

cu Legea fundamentală s-a invocat nu au legătură cu cauza dedusă judecății, obiectul

cererii de revizuire constituindu-l încheierea din 09 septembrie 2010 prin care

a fost respinsă completarea și lămurirea dispozitivului încheierii din 08 iulie

2010 pronunțate în contestație la executare, în cuprinsul revizuirii nefiind invocate

prevederile art. 274 C. proc. civ.

Împotriva încheierii

de ședință din 18 octombrie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția comercială,

în termen legal, a formulat recurs revizuientul M.C.G., criticând-o pentru motivul

de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și solicitând

admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea cererii de sesizare

a Curții Constituționale cu excepția neconstituționalității dispozițiilor art. 274

alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., fără cheltuieli de judecată.

Astfel, subsumat

motivului de recurs mai sus indicat, potrivit căruia recursul este admisibil atunci

când prin hotărârea pronunțată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute

sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., revizuentul a susținut

că instanța de retractare a pronunțat încheierea atacată cu încălcarea normelor

legale în materia executării silite a cheltuielilor de judecată, cu nerespectarea

dispozițiilor Normelor metodologice de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991

și a art. 7 din Regulamentul Comunității Europene nr. 805/2004.

Înalta Curte,

analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva susținerilor părților și

a normelor legale incidente, reține că argumentele invocate de revizuent nu pot

fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la pct. 5 al art. 304 C. proc. civ.,

și va cenzura hotărârea atacată din perspectiva dispozițiilor art. 304 din același

cod, având în vedere că încheierea atacată nu este susceptibilă de apel.

Recursul este

nefondat, urmând a fi respins în considerarea următoarelor argumente:

În prezenta cale

de atac, recurentul M.C.G. a atacat încheierea de ședință din 18 octombrie 2011

pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin care i-a fost respinsă

cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția neconstituționalității

dispozițiilor art. 274 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., fără ca vreuna dintre

criticile formulate să vizeze argumentele reținute de instanță în considerentele

hotărârii în susținerea soluției pronunțate.

În condițiile

în care, recurentul a formulat exclusiv critici vizând fondul cauzei, respectiv

contestația la executarea silită a deciziei civile cu nr. 1/R din 06 ianuarie 2010

a Curții de Apel Brașov, deciziei civile nr. 93/R din 02 martie 2010 pronunțată

de aceeași instanță și a sentinței civile nr. 1500/C din 06 octombrie 2009 a Tribunalului

Brașov, fără să conteste aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 29 alin.

(5) din Legea nr. 47/1992, pe care instanța și-a întemeiat hotărârea atacată și

fără să facă dovada că dispozițiile procedurale a căror neconformitate cu Legea

fundamentală a invocat-o formează obiectul criticii în cadrul cererii de revizuire

a încheierii din 09 septembrie 2010 prin care a fost respinsă completarea și lămurirea

dispozitivului încheierii din 08 iulie 2010 pronunțate în contestație la executare,

Înalta Curte apreciază recursul ca nefondat.

De asemenea, se

reține că din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, M.C.G., în cadrul cererii

de revizuire cu care a învestit instanța a cărei o hotărâre o atacă, nu a contestat

soluția cuprinsă în încheierea din 09 septembrie 2010 din perspectiva prevederilor

art. 274 C. proc. civ.

Astfel,

Înalta Curte apreciază că fiind corectă soluția atacată, având în vedere incidența

în cauză a dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora

nu pot face obiectul cererii de sesizare a Curții Constituționale excepțiile de

neconstituționalitate a prevederilor legale, asupra cărora instanța de contencios

constituțional s-a pronunțat anterior.

În sensul celor

de mai sus, se reține că prin Decizia nr. 367 din 20 martie 2008, publicată în

M. Of. al României, Partea

I,

nr. 272/07.04.2008; Decizia

nr. 1.586 din 13 decembrie 2011, publicată în M. Of. al României, Partea

I,

nr. 23/11.01.2012, Curtea Constituțională a respins excepția

de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ.

Pentru toate aceste

considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul, cu consecința menținerii încheierii

atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de recurentul M.C.G. împotriva încheierii de ședință din 18 octombrie

2011 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 6 aprilie 2012.