ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2011/2012

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 26 iulie 2010 pe rolul Curții de Apel Brașov, secția comercială, în Dosarul nr. 491/64/2010, contestatorul M.C.G. a solicitat, în contradictoriu cu intimații SC A. SRL Râșnov, N.V. și P.T., ca prin încheierea ce se va pronunța să se dispună, în baza dispozițiilor art. 281 alin. (1), art. 281 1 și art. 281 2 C. proc. civ., îndreptarea, lămurirea și completarea încheierii camerei de consiliu din 08 iulie 2010 pronunțată în dosarul sus-menționat, arătând că nu a fost citat pentru termenul respectiv și instanța nu a menționat în dispozitivul încheierii textele de lege pe care contestatorul și-a întemeiat contestația la executare.

Prin încheierea atacată a fost respinsă cererea formulată de M.C.G. privind suspendarea executării silite a titlurilor reprezentate de decizia civilă nr. 1/R din 06 ianuarie 2010 a Curții de Apel Brașov, decizia civilă nr. 93/R din 02 martie 2010 a aceleiași instanțe și sentința civilă cu nr. 1500/C din 06 octombrie 2009 a Tribunalului Brașov până la soluționarea contestațiilor la titlu formulate împotriva acestora. Prin încheierea de ședință din 09 septembrie 2010 pronunțată în același dosar, Curtea de Apel Brașov a respins ca neîntemeiată cererea de îndreptare, lămurire și completare a încheierii din 08 iulie 2010, reținând, în esență, că au fost respectate normele de procedură, contestatorul fiind prezent în sala de ședință și depunând acte, astfel încât acesta nu a fost prin nimic prejudiciat și că dispozitivul încheierii cuprinde doar soluția instanței, nefiind necesară indicarea textelor legale pe care partea și-a întemeiat cererea de îndreptare de eroare.

M.C.G. a atacat încheierea camerei de consiliu din 09 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, în Dosarul nr. 491/64/2010, formulând cerere de revizuire a acesteia în temeiul dispozițiilor art. 322 alin. (1) pct. 2, 3 și 4 C. proc. civ., solicitând anularea încheierii pentru pretinsa deturnare de către instanța de judecată a obiectului cererii de îndreptare și completare a încheierii date în ședința camerei de consiliu din 08 iulie 2010, în același dosar.

În motivarea cererii revizuientul a susținut că încheierea de ședință din 09 septembrie 2010 nu prezintă starea reală și nu se referă la obiectul cererii deduse judecății, arătând că a învestit instanța cu o cerere privind clarificarea dispozitivului încheierii ședinței camerei de consiliu din 08 iulie 2010 față de nerespectarea limitelor Legii contabilității nr. 82/1991 a dispozițiilor prevăzute de art. 399 alin. (1), art. 400 alin. (1) și (2), art. 400 alin. (1 1 ), art. 403 alin. (1) C. proc. civ., în timp ce instanța a deviat și deturnat obiectul cererii cu care a fost învestită, reținând în mod eronat, că cererea viza lămurirea dispozitivului încheierii din 08 iulie 2010 față de nerespectarea limitelor dispozițiilor prevăzute de art. 281 alin. (1) C. proc.

civ. privind îndreptarea unor presupuse erori materiale conținute. În calea de atac de retractare, la termenul de judecată din data de 18 octombrie 2010, prin încheierea pronunțată Ia aceeași dată, Curtea de Apel Brașov, secția comercială, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția neconstituționalității dispozițiilor art. 274 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ. invocată de revizuientul M.C.G. În motivarea excepției revizuentul a susținut că norma legală precitată este neconstituțională întrucât aplicarea sa a permis să fie excrocat prin cheltuielile de judecată stabilite în sarcina sa, arătând că textul legal nu este concordant cu excepția prevăzută la art. 7 din Regulamentul Comunității Europene nr. 805/2004, care este prioritară în raport de reglementările interne.

Instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale în baza dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, reținând că dispozițiile procedurale a căror neconformitate cu Legea fundamentală s-a invocat nu au legătură cu cauza dedusă judecății, obiectul cererii de revizuire constituindu-l încheierea din 09 septembrie 2010 prin care a fost respinsă completarea și lămurirea dispozitivului încheierii din 08 iulie 2010 pronunțate în contestație la executare, în cuprinsul revizuirii nefiind invocate prevederile art. 274 C. proc. civ. Împotriva încheierii de ședință din 18 octombrie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, în termen legal, a formulat recurs revizuientul M.C.G., criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc.

civ. și solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția neconstituționalității dispozițiilor art. 274 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., fără cheltuieli de judecată. Astfel, subsumat motivului de recurs mai sus indicat, potrivit căruia recursul este admisibil atunci când prin hotărârea pronunțată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., revizuentul a susținut că instanța de retractare a pronunțat încheierea atacată cu încălcarea normelor legale în materia executării silite a cheltuielilor de judecată, cu nerespectarea dispozițiilor Normelor metodologice de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991 și a art. 7 din Regulamentul Comunității Europene nr. 805/2004.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva susținerilor părților și a normelor legale incidente, reține că argumentele invocate de revizuent nu pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., și va cenzura hotărârea atacată din perspectiva dispozițiilor art. 304 din același cod, având în vedere că încheierea atacată nu este susceptibilă de apel. Recursul este nefondat, urmând a fi respins în considerarea următoarelor argumente: În prezenta cale de atac, recurentul M.C.G. a atacat încheierea de ședință din 18 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin care i-a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția neconstituționalității dispozițiilor art. 274 alin. (1), (2) și (3) C. proc.

civ., fără ca vreuna dintre criticile formulate să vizeze argumentele reținute de instanță în considerentele hotărârii în susținerea soluției pronunțate.

În condițiile în care, recurentul a formulat exclusiv critici vizând fondul cauzei, respectiv contestația la executarea silită a deciziei civile cu nr. 1/R din 06 ianuarie 2010 a Curții de Apel Brașov, deciziei civile nr. 93/R din 02 martie 2010 pronunțată de aceeași instanță și a sentinței civile nr. 1500/C din 06 octombrie 2009 a Tribunalului Brașov, fără să conteste aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, pe care instanța și-a întemeiat hotărârea atacată și fără să facă dovada că dispozițiile procedurale a căror neconformitate cu Legea fundamentală a invocat-o formează obiectul criticii în cadrul cererii de revizuire a încheierii din 09 septembrie 2010 prin care a fost respinsă completarea și lămurirea dispozitivului încheierii din 08 iulie 2010 pronunțate în contestație la executare, Înalta Curte apreciază recursul ca nefondat.

De asemenea, se reține că din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, M.C.G., în cadrul cererii de revizuire cu care a învestit instanța a cărei o hotărâre o atacă, nu a contestat soluția cuprinsă în încheierea din 09 septembrie 2010 din perspectiva prevederilor art. 274 C. proc. civ. Astfel, Înalta Curte apreciază că fiind corectă soluția atacată, având în vedere incidența în cauză a dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora nu pot face obiectul cererii de sesizare a Curții Constituționale excepțiile de neconstituționalitate a prevederilor legale, asupra cărora instanța de contencios constituțional s-a pronunțat anterior. În sensul celor de mai sus, se reține că prin Decizia nr. 367 din 20 martie 2008, publicată în M. Of.

al României, Partea I, nr. 272/07.04.2008; Decizia nr. 1.586 din 13 decembrie 2011, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 23/11.01.2012, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. Pentru toate aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul, cu consecința menținerii încheierii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul M.C.G. împotriva încheierii de ședință din 18 octombrie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 aprilie 2012.