ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3604/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3604/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, reclamantele SC T. SA, SC R.U. Ltd și SC D.S.E. GMBH, în

contradictoriu cu pârâta C.N.A.S., au solicitat anularea Notificării transmise

de către C.N.A.S. prin mesajul electronic din data de 5 mai 2012 prin care s-au

stabilit:

- valoarea vânzărilor

individuale de medicamente suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul

Ministerului Sănătății pentru trimestrul I din 2012 pentru SC T. SA, R.U. Ltd

și D.S.E. GMBH ca deținători de A.P.P., în cuantum de 55.058.579,93 RON;

- valoarea vânzărilor

individuale de medicamente suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul

Ministerului Sănătății pentru anul 2011 pentru T. SA, R.U. Ltd și D.S.E. GMBH

ca deținători de A.P.P., în cuantum de 189.716.686,71 RON.

În motivarea cererii,

reclamanta SC T. SA a arătat că pârâta i-a transmis electronic, la data de 5

mai 2012, notificarea contestată în prezenta cauză, prin intermediul căreia

i-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii și achitării

contribuției claw-back aferente primului trimestru al anului 2012 astfel cum

aceasta este reglementată de O.U.G. nr. 77/2011.

Constatând nenumărate

erori în ceea ce privește datele furnizate de pârâtă, reclamanta SC T. SA, în

nume personal și în calitate de reprezentant legal al R.U. Ltd și D.S.E. GMBH,

a arătat că în termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 6 din O.U.G. nr. 77/2011

a formulat contestație, aceasta nefiind soluționată până la data formulării

acțiunii.

Cu două zile înaintea

termenului legal de plată a taxei, reclamanta a arătat că a primit din partea

pârâtei o nouă notificare (datată 23 mai 2012) prin intermediul căreia a

încunoștințat-o cu privire la faptul că în urma verificărilor pe care le-a

întreprins a constatat erorile semnalate. Prin urmare, reclamanta a susținut că

informațiile din evidențele C.N.A.S. nu sunt sigure și corecte, fapt recunoscut

prin Notificarea din data de 23 mai 2013, astfel încât există o puternică

prezumție de existență a numeroase erori și în ceea ce privește valoarea

vânzărilor individuale comunicate de către C.N.A.S.

Reclamanta a arătat

că sunt îndeplinite toate condițiile impuse de lege pentru a dispune anularea

Notificării electronice din data de 5 mai 2012, pentru următoarele

considerente: a fost vătămată în drepturile și interesele sale legitime prin

emiterea acestui act; plângerea prealabilă nu a fost soluționată de către

C.N.A.S., fiind așadar în fața unui refuz nejustificat de a răspunde plângerii;

Notificarea din data de 5 mai 2012 este contrară regulilor stabilite prin

O.U.G. nr. 77/2011 și potrivit formulei de calcul stabilite de aceasta,

avându-se în vedere modificările aduse prin O.U.G. nr. 110/2011 care prevede o

formulă de calcul diferită.

Astfel, potrivit art.

31 din O.U.G. nr. 77/2011, în algoritmul de calcul al contribuției claw-back

pot intra numai sumele suportate în mod efectiv și real din F.N.U.A.S.S. și din

bugetul Ministerului Sănătății. Or, notificarea care i-a fost transmisă include

în pretinsul consum suportat din fond, aferent vânzărilor SC T. SA, sume care,

în mod real, nu au fost și nu au putut fi decontate din fonduri publice pentru

acoperirea consumului de medicamente compensate în trimestrul I al anului 2012,

precum și în anul 2011.

Reclamanta a susținut

că art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011, instituie inadmisibilitatea unei

duble taxări. Astfel, numai consumul medicamentelor vândute după data intrării

Ordonanței în vigoare, respectiv 1 octombrie 2012, poate face obiectul noii

contribuții datorate pentru trimestrul I 2012. Fără a dispune de informații

referitoare la metodologia utilizată pentru stabilirea consumurilor comunicate,

consideră că prevederile Ordonanței nici nu puteau fi corect aplicate de către

C.N.A.S. în condițiile în care informația privind stocurile inițiale este

absentă în formularul de raportare ce trebuie depus conform Ordinului comun al

Ministerului Sănătății și C.N.A.S. nr. 1518/890 din 3 noiembrie 2011 pentru

stabilirea formularului de raportare a consumului de medicamente, emis în

aplicarea art. 5 alin. (4) din Ordonanță. Rezultă, așadar, că includerea de

către C.N.A.S. în datele comunicate reclamantei, a contravalorii unor cantități

de medicamente care se aflau stoc în gestiunea farmaciilor cu circuit deschis,

unităților sanitare cu paturi și centrelor de dializă la data de 30 septembrie

2011, respectiv până la data intrării în vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 77/2011,

este vădit nelegală.

Reclamanta a mai

arătat că pârâta C.N.A.S. a comunicat în mod nelegal contravaloarea

cantităților de medicamente pentru care R.U. Ltd este deținător de A.P.P., în

condițiile în care această societate nu a realizat vânzări în România nici în

trimestrul I din 2012, nici în anul 2011. Astfel, potrivit prevederilor

Ordonanței, numai în măsura în care plătitorul de contribuție realizează

vânzări, valoarea vânzărilor individuale trimestriale suportate din

F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului Sănătății, intră în baza de calcul a

contribuției.

Reclamanta a invocat

excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 77/2011, concluzionând că

acțiunea sa este întemeiată și se impune anularea notificării, fiind emisă în

baza unui act normativ neconstituțional.

Pârâta C.N.A.S. a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a

cererii de chemare în judecată.

Prin Încheierea de

ședință publică de la data de 12 februarie 2013, instanța a admis cererea

reclamantelor de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de

neconstituționalitate a art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011, iar în baza art. 9 alin.

(2) din Legea nr. 554/2004 a suspendat soluționarea cauzei pe fond până la

soluționarea excepției de neconstituționalitate.

Prin Decizia nr. 245

din 21 mai 2013, Curtea Constituțională a respins, ca devenită inadmisibilă,

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor privind sintagma "care

include și taxa pe valoare adăugată" din cuprinsul art. 31 alin. (5) din

O.U.G. nr. 77/2011 și a respins ca inadmisibilă excepția de

neconstituționalitate a celorlalte dispoziții ale art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011

privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în

domeniul sănătății.

de Apel

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința

nr. 3.412 din 5 noiembrie 2013, a admis acțiunea și a dispus anularea

notificării transmise de C.N.A.S. prin mesajul electronic din data de 5 mai

2012.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a considerat că este întemeiat motivul de

nelegalitate a notificării din perspectiva includerii TVA în formula de calcul

al contribuției.

Prin Decizia nr. 39

din 5 februarie 2013, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că

dispozițiile art. 31 alin. (5) ale O.U.G. nr. 77/2011 sunt neconstituționale,

cât privește sintagma "care include și taxa pe valoare adăugată",

reținând că stabilirea contribuției trimestriale prin aplicarea unui procent nu

numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare

adăugată aplicată prețului medicamentelor, echivalează cu un impozit la impozit.

Având în vedere că

includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de

medicamente, în raport cu care se calculează taxa de claw-back, este

neconstituțională, conform Deciziei Curții Constituționale, publicate în M. Of.

din data de 20 februarie 2013, anterior pronunțării soluției în prezenta cauză,

iar potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pe perioada

celor 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dispozițiile

constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept și ulterior

expirării acestui termen își încetează efectele, instanța de fond a constatat

că modalitatea de calcul a contribuției datorate de reclamantă nu mai are temei

legal.

Așadar, instanța de

fond a reținut că modalitatea de calcul a contribuției claw-back datorată de

societatea reclamantă este viciată pornind de la includerea TVA.

În raport cu

raționamentul avut în vedere de Curtea Constituțională, indiferent de forma

diferită a legislației claw-back aplicabilă într-o anumită perioadă, calcularea

contribuției prin raportare la o bază de calcul conținând și TVA echivalează cu

aplicarea unui impozit la impozit.

Notificarea este

nelegală și sub aspectul încălcării dreptului la apărare în sensul că

autoritatea publică a emis un act a cărui legalitate nu poate fi verificată din

cauza lipsei datelor primare pe care s-a fundamentat.

Reclamanta a invocat

faptul că o serie de medicamente avute în vedere de pârâtă la emiterea

notificării nu au putut fi comercializate în perioada de referință, acestea

nefiind pe stoc, iar pârâta nu a putut prezenta actele care au justificat

luarea în considerarea a acestor medicamente.

Prin urmare, instanța

de fond a reținut că un act administrativ trebuie emis astfel încât să existe

garanții împotriva arbitrariului și să permită instanței de judecată să

verifice legalitatea lui în situația în care destinatarul actului se consideră

vătămat în drepturile sale. Lipsa documentației care să permită instanței de

judecată verificarea legalității calculului efectuat de intimată nu poate

rămâne nesancționată, întrucât s-ar deschide calea abuzului de drept.

C.N.A.S. a atacat cu

recurs sentința menționată, criticând-o pentru nelegalitate, din motive ce pot

fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

O primă critică

indicată în motivarea căii de atac vizează neindicarea motivelor de fapt și de

drept care au format convingerea instanței, în sensul că instanța a considerat

suficientă, pentru a reține nelegalitatea notificării, includerea TVA în

formula de calcul a contribuției claw-back, fără a fi analizat și fondul

acțiunii, încălcând astfel o condiție a procesului echitabil, impusă prin art. 21

alin. (3) din Constituția României și art. 6 alin. (1) din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

În ceea ce privește

baza de calcul a contribuției claw-back, recurenta-pârâtă a indicat drept motiv

de nelegalitate a sentinței, aplicarea retroactivă a deciziei Curții

Constituționale a României nr. 39/2013, publicată în M. Of. nr. 100/20

februarie 2013, care, în considerarea prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr.

47/1992 și art. 147 din Constituția României, nu putea produce efecte asupra

unei situații juridice produse anterior.

În opinia recurentei-pârâte,

până la momentul publicării deciziei Curții Constituționale, s-a procedat

corect prin includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea supusă

contribuției claw-back, în temeiul art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011,

privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în

domeniul sănătății, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 110/2011, taxa

pe valoarea adăugată fiind eliminată începând cu trimestrul IV al anului 2012,

în urma adoptării O.G. nr. 17/2012.

Invocând și

legislația secundară aplicabilă în speță, recurenta-pârâtă a precizat că

reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoarea

adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003

privind C. fisc., cu modificările și completările ulterioare, norme armonizate

cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE

privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale

Uniunii Europene.

Referitor la

celelalte motive de nelegalitate a notificării, invocate de reclamantă,

recurenta-pârâtă a făcut o prezentare a cadrului normativ prin care a fost

instituită și reglementată obligația de plată a contribuției claw-back și a

precizat că veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției

trimestriale potrivit O.U.G. nr. 77/2011, constituie venituri la bugetul

F.N.U.A.S.S. și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele

naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală

și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai

sus-menționat.

A adăugat că, având

în vedere că sumele plătite de deținătorii de autorizații de punere pe piață a

medicamentelor, deci inclusiv de reclamanta din prezenta cauză, sunt folosite

pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și

pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul

ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis,

în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul

serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul

plății pe serviciu medical), în condițiile neefectuării plății ar rezulta o

pagubă pentru F.N.U.A.S.S., ceea ce ar conduce la îngrădirea accesului la

medicamente al asiguraților.

intimatei

Intimata-reclamantă a

depus la dosar concluzii scrise prin care a răspuns criticilor formulate în

recurs, subliniind legalitatea sentinței din perspectiva aplicabilității

Deciziei nr. 39/2013, a Curții Constituționale, care, constatând

neconstituționalitatea sintagmei "care include și taxa pe valoarea

adăugată" din cuprinsul art. 31 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011, atrage în

mod automat nulitatea notificării.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma motivelor invocate de recurenta-pârâtă și a prevederilor art. 3041 C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Intimata-reclamantă a

supus controlului instanței de contencios administrativ notificarea transmisă

de C.N.A.S. prin mesajul electronic din data de 5 mai 2012, cuprinzând datele

necesare în vederea stabilirii și achitării contribuției claw-back pentru anul

2011 și pentru primul trimestru al anului 2012, mai precis indicatorii: VTt =

valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din

F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului Sănătății, centralizate conform

declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente și Vit =

valoarea vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui

plătitor de contribuție, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului

Sănătății, centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al

contribuției.

Actul contestat a

fost emis în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei

contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății cu

modificările și completările ulterioare.

Potrivit

dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, "deținătorii autorizațiilor

de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au

obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele

naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție

personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală

prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru

medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele

de dializă, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului Sănătății, o

contribuție trimestrială, calculată conform prezentei ordonanțe de

urgență."

În ceea ce privește

baza și formula de calcul a contribuției, actul normativ a suferit modificări

în perioada de referință, după cum urmează:

Art. 3 din O.U.G. nr.

77/2011, în forma inițială:

"(1) Contribuția

trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra

valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de

asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum

aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

(2) Procentul

"p" se calculează astfel:

p = [(CTt-BAt)/CTt] x

100, unde:

CTt = consumul total

trimestrial de medicamente, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul

Ministerului Sănătății;

BAt = bugetul aprobat

trimestrial, aferent medicamentelor suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul

Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat

inițial prin legea bugetului de stat.

(3) Valoarea

procentului "p" se comunica persoanelor prevăzute la art. 1 de către

C.N.A.S., odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).

(4) Contribuția

trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru

valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie

2011."

Art. 31 din O.U.G. nr.

77/2011, introdus prin O.U.G. nr. 110/2011:

"(1) Începând cu

trimestrul I al anului 2012 contribuția trimestrială, denumită în continuare

Ctd, datorată de fiecare plătitor se calculează astfel:

CTD

=[2/3xVit/VTt+1/3x(Vit-Vitr/VTt-VTtr)]x(VTt-VTtr),

unde:

Vit = valoarea

vânzărilor individuale trimestriale de medicamente ale fiecărui plătitor de

contribuție, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului Sănătății;

Vitr = valoarea

vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui

plătitor de contribuție, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului

Sănătății;

VTt = valoarea

vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din F.N.U.A.S.S. și din

bugetul Ministerului Sănătății;

VTtr = valoarea

vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din

F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului Sănătății.

(2) Valoarea

vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință, suportate din F.N.U.A.S.S.

și din bugetul Ministerului Sănătății, este de 1.425 milioane RON. Această

valoare poate fi majorată prin legile bugetare anuale.

(3) Valoarea

vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui

plătitor de contribuție, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului

Sănătății (Vitr), se stabilește de către C.N.A.S. pe fiecare plătitor de

contribuție. Această valoare se calculează prin raportarea vânzărilor de

medicamente ale fiecărui plătitor de contribuție pe anul 2011 la totalul

vânzărilor de medicamente, ce se suportă, potrivit legii, din F.N.U.A.S.S. și

din bugetul Ministerului Sănătății, aferente aceluiași an, și înmulțirea

rezultatului cu valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință de 1.425

milioane RON.

(4) Valoarea

prevăzută la alin. (3) se comunică de către C.N.A.S. fiecărui plătitor de

contribuție până la data de 15 martie 2012. Pentru plătitorii de contribuție

care nu au avut vânzări de medicamente suportate din F.N.U.A.S.S. și din

bugetul Ministerului Sănătății până la 31 decembrie 2011, valoarea vânzărilor

individuale trimestriale de referință este egală cu zero.

(5) Prin valoarea

vânzărilor, în sensul alin. (1) - (3), se înțelege valoarea medicamentelor

suportate, potrivit legii, din F.N.U.A.S.S. și din bugetul Ministerului

Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată."

Prima instanță a

reținut corect că, de vreme ce decizia Curții Constituționale a fost pronunțată

și publicată în M. Of. al României anterior soluționării acțiunii în justiție,

viciul de neconstituționalitate ce afectează norma juridică prin care este

reglementată baza de calcul al contribuției claw-back atrage nelegalitatea

actului administrativ dedus judecății, chiar dacă acesta este anterior

deciziei, făcând inutilă examinarea argumentelor privind dreptul de deducere a

TVA.

Teza afirmată de

recurenta-pârâtă, aceea că deciziile Curții Constituționale produc efecte erga

omnes numai pentru viitor, așa cum ar rezulta din prevederile art. 147 din

Constituția României și art. 11 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și

funcționarea Curții Constituționale inclusiv, nu poate fi acceptată, pentru că

finalitatea mecanismului excepției de neconstituționalitate nu se limitează la

asanarea sistemului legislativ prin eliminarea normelor neconstituționale, ci

include protecția efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale.

Atâta vreme cât

raportul juridic supus cenzurii judiciare nu este consolidat printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă, atingerea scopului enunțat mai sus nu poate fi

realizată decât prin aplicarea deciziei Curții Constituționale și în litigiile

aflate pe rolul instanțelor la data publicării ei, efectul obligatoriu nefiind

înlăturat de anterioritatea actului juridic dedus judecății.

Și cel de-al doilea

motiv de nelegalitate, constând în lipsa elementelor și a documentației care să

permită verificarea calculului efectuat de recurenta-pârâtă, a fost corect

reținut de judecătorul fondului.

În acest sens,

instanța de control judiciar are în vedere că motivarea actului administrativ

constituie o veritabilă condiție de validitate a acestuia, o garanție împotriva

conduitei arbitrare a autorităților publice. Or, prin modul în care a fost

întocmită, notificarea contestată în speță nu conține un minim de elemente de

fapt și de drept care să facă posibilă exercitarea unui control efectiv asupra

modului în care a fost stabilită baza de calcul al contribuției claw-back în

raport cu evoluția O.U.G. nr. 77/2011 în perioada analizată în sensul celor

arătate de C.N.A.S. la pct. III din motivele de recurs.

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de

reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori art.

304 pct. 9 sau 3041 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.N.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 3.412 din 5 noiembrie 2013

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 octombrie 2014.

Procesat de GGC - MI