ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 881/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 17.07.2013, reclamanta S.C A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat anularea următoarelor acte administrative emise de CNAS:

(i) notificarea x/31.07.2012 transmisă prin e-mail la data de 02.08.2012, de la adresa x@x.ro și intitulat "Clawback Trim. II 2012" prin care au fost comunicate:

- valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul II al anului 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind 1.839.769.174,37 RON și

- valoarea vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2012 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției;

(ii) Notificarea transmisă prin e-mail la data de 05.05.2012, de la adresa x@x.ro și intitulat "Date clawback T1_2012 și An_2011" ("Notificarea") privind comunicarea:

- valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul I al anului 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind 1.864.384.031,64 RON și

- valorii vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul I al anului 2012 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.

Prin sentința civilă nr. 3181/22.10.2013, în primul ciclu procesual, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a anulat notificările transmise de CNAS reclamantei prin e-mail, la data de 05.05.2012 și 02.08.2012, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 77/2011, privind valoarea vânzărilor de medicamente pentru trimestrele I și II ale anului 2012.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, invocând prevederile art. 488 (1) pct. 8 noul C. proc. civ., republicat.

Prin decizia civilă nr. 1469/30.03.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecarea aceleiași instanțe.

Prin sentința civilă nr. 3203 din data de 02 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea și a anulat, în parte, notificările de clawback transmise de pârâtă, prin e-mail, la datele de 05.05.2012 și 02.08.2012, către reclamantă, aferente trimestrelor I și II 2012, doar în ceea ce privește includerea TVA în calculul valorii vânzărilor totale trimestriale și al valorii vânzărilor individuale.

Împotriva sentinței civile nr. 3203 din data de 02 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta arată că instanța de fond în sentința recurată a considerat că, în cazul notificărilor aferente trimestrelor I și II 2012, calculul contribuției comunicate reclamantei s-a realizat asupra valorii consumului care includea TVA, în înțelesul prevederilor O.U.G. nr. 77/2011.

De asemenea, instanța de fond a apreciat că în cauza dedusă judecății se impune anularea parțială a actelor atacate, raportat la aplicarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 39/2013.

Deciziile Curții Constituționale produc efecte generale și obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial al României, potrivit art. 11 lit. c), alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru notificările aferente trimestrelor I și II 2012 erau aplicabile prevederile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 care prevedeau faptul că prin valoarea vânzărilor, se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată, iar instituția avea obligația legală de a face aplicarea prevederilor în vigoare la data emiterii notificărilor contestate.

Prin urmare, în aplicarea acestor prevederi s-a procedat la includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea consumului medicamentelor. Astfel, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate viza consumul de medicamente de care beneficiau asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acest consum a fost calculat în baza prețului de referință suportat din bugetul FNUASS și Ministerului Sănătății, care includea și TVA în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011.

Ulterior, O.G. nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, la art. 7 din Secțiunea a 2-a - Reglementări privind contribuția trimestrială prevăzută de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, a reglementat în mod explicit faptul că începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu completările ulterioare.

Din coroborarea textelor legislative menționate anterior, reiese faptul că taxa pe valoarea adăugată la stabilirea contribuției clawback, s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I - III ale anului 2012, și începând cu trimestrul IV al anului 2012, ulterior în urma adoptării O.G. nr. 17/2012, această taxa fiind eliminată.

Excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar fi echivalat cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS. Acest preț include și TVA, și în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA.

Obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contribuției este în sarcina reclamantei (în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011).

Prin urmare, obligația de stabilire a cuantumului taxei clawback (acțiune independentă și anterioară față de aceea a calculării contribuției) cade în sarcina subiectului plătitor al acestei contribuții, precum și faptul că, în această etapă, deținătorul de autorizație de punere pe piață a medicamentelor poate proceda la deducerea TVA-ului în conformitate cu prevederile legale

Veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit O.U.G. nr. 77/2011, respectiv pentru trimestrul I și III 2012, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din același act normativ.

Având în vedere că sumele plătite de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, deci inclusiv de reclamanta din prezenta cauză sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul plății pe serviciu medical), în condițiile neefectuării plății ar rezulta o pagubă pentru Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, ceea ce ar conduce la îngrădirea accesului la medicamente al asiguraților.

Intimata a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, și că instanța de fond a făcut, prin sentința pronunțată, prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Înalta Curte constată că obiectul litigiului îl reprezintă cererea formulată de reclamanta S.C A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat anularea următoarelor acte administrative emise de CNAS:

(i) notificarea x/31.07.2012 transmisă prin e-mail la data de 02.08.2012, de la adresa x@x.ro și intitulat "Clawback Trim. II 2012" prin care au fost comunicate:

- valoarea vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul II al anului 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind 1.839.769.174,37 RON și

- valoarea vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul II al anului 2012 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției;

(ii) Notificarea transmisă prin e-mail la data de 05.05.2012, de la adresa x@x.ro și intitulat "Date clawback T1_2012 și An_2011" ("Notificarea") privind comunicarea:

- valorii vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății pentru trimestrul I al anului 2012, înregistrată conform declarațiilor furnizorilor de servicii medicale și de medicamente ca fiind 1.864.384.031,64 RON și

- valorii vânzărilor individuale pretins înregistrate în trimestrul I al anului 2012 suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, pretins centralizate conform declarațiilor fiecărui plătitor al contribuției.

Potrivit art. 3

1

alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, precum și mecanismului de calcul a contribuției clawback detaliat de respectivul articol, aceste informații permit calcularea indicelui "Vitr".

Astfel, în perioada de referință (trimestrele I - II 2012), CNAS a emis o serie de acte administrative - notificările a căror anulare parțială o solicită recurentele-reclamante - prin care au fost comunicate datele necesare calculării, declarării și achitării contribuției clawback.

Conform art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (act normativ aplicabil în ceea ce privește stabilirea și plata contribuției clawback aferentă trimestrelor I și II ale anului 2012):

"Prin valoarea vânzărilor (...) se înțelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, care include și taxa pe valoarea adăugată".

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, statuând că "în sensul că excepția de neconstituționalitate ridicată este întemeiată, constatând că sintagma "care include si taxa pe valoarea adăugată"din cuprinsul art. 3

1

, alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 este neconstituțională."

În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a invocat încălcarea dispozițiilor art. 16, alin. (1) din Constituție, potrivit cu care "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", ale art. 34 din Constituție privind dreptul fundamental la ocrotirea sănătății, ale art. 44, alin. (1) și (2) din Constituție privitoare la ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 56, alin. (2) din constituție privind justa și echitabila așezare a sarcinilor fiscale, precum și ale art. 115, alin. (2) și (4) din constituție privitor la regimul juridic al ordonanțelor de urgență. Totodată, în fundamentarea excepției de neconstituționalitate, au mai fost invocate dispozițiile art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și cele ale art. 1, paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la aceeași convenție.

În motivarea deciziei, instanța de control constituțional a arătat că taxa clawback reprezintă o contribuție trimestrială care, potrivit formulării inițiale a art. 31, alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, se aplica "(...) nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit. .

Or, a arătat Curtea Constituțională, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile (venituri sau bunuri), iar nu și asupra altor taxe:

"(...) aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională (...) ' .

Astfel, notificările privitoare la taxa clawback datorată aferent trimestrelor I și II ale anului 2012, în mod nelegal au fost emise, deoarece sumele comunicate de către pârâta CNAS în vederea stabilirii și achitării acestei contribuții sunt purtătoare de TVA, așa cum a reținut și instanța de fond.

Referitor la aplicabilitatea deciziei Curții Constituționale nr. 39 din 05.02.2013

Cu privire la acest aspect, recurenta-pârâtă susține faptul că Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 05.02.2013, prin care s-a stabilit neconstituționalitatea sintagmei "care include și TVA" din cuprinsul art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, nu poate produce efecte în cauza de față, întrucât deciziile acestei instanțe produc efecte numai pentru viitor, respectiv produce efecte generale și obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial al României, potrivit art. 11 lic. c alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În concret, ea trebuie avută în vedere doar în privința notificărilor ce urmează a fi comunicate contribuabililor vizați de O.U.G. nr. 77/2011 în perioada ulterioară publicării sale în Monitorul Oficial al României.

Înalta Curte nu poate primi această susținere a recurentei-pârâte, având în vedere că decizia pronunțată de Curtea Constituțională a României produce efecte pentru viitor în sensul că este aplicabilă inclusiv efectelor actelor administrative emise anterior în temeiul dispozițiilor legale declarate ulterior ca fiind contrare dispozițiilor din Constituția României, efecte care se produc ulterior publicării în Monitorul Oficial al României Partea I a acestei decizii, astfel încât se reține necesitatea înlăturării din ordinea juridică a efectelor acestor acte administrative care constituie obiectul unor acțiuni introduse ulterior publicării deciziei în Monitorul Oficial, posibilitate recunoscută de legiuitor în limita termenului de 1 an de la data publicării acestei decizii, condiție întrunită inclusiv de prezenta acțiune.

Regula instituită de art. 147 alin. (4) din Constituția României trebuie interpretată în sensul în care o decizie a Curții Constituționale urmează să primească eficiență în orice raport juridic guvernat de dispozițiile legii declarate neconstituționale care nu a fost definitiv soluționat, fiind supus controlului judiciar, așa cum este și cazul de față.

Cu alte cuvinte, instanța de control judiciar apreciază că decizia Curții Constituționale se aplică tuturor raporturilor juridice care nu sunt epuizate la data publicării sale, respectiv tuturor cauzelor aflate în fața instanțelor de contencios administrativ și cărora le sunt incidente în continuare dispozițiile legale declarate neconstituționale, mai precis tuturor cauzelor pendinte.

Această interpretare a fost consacrată și în jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că deciziile sale de admitere a unei excepții de neconstituționalitate sunt obligatorii pentru autoritățile publice și urmează a fi aplicate de acestea de la data publicării, iar de instanțele de judecată în cauzele pendinte la momentul publicării în care respectivele decizii sunt aplicabile (Decizia nr. 223 din 13.03.2012 a Curții Constituționale).

Așadar, declararea neconstituționalității sintagmei "care include și TVA" din cuprinsul art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, face ca decizia aflată în discuție să se aplice și în speța de față, tocmai în raport de forța obligatorie pentru viitor a acestei decizii și de prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004 ce a constituit temeiul pentru formularea acțiunii.

În consecință, urmare a acestei împrejurări, se reține că intimata a fost nevoită să declare și să plătească o taxă care purta asupra unor sume majorate deja cu o altă taxă (anume TVA), așadar să plătească o veritabilă "taxă la taxă".

Mai mult, recurenta susține că reclamanta nu ar fi prejudiciată de această includere a TVA pentru că are posibilitatea să deducă această taxă potrivit prevederilor legale, dar aceste susțineri sunt nefondate deoarece mecanismul deducerii TVA instituit de Codul fiscal nu este aplicabil contribuției claw-back, astfel că, prin calculul contribuției la un anume consum de medicamente ce include TVA constituie dublă impozitare.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs va menține soluția instanței de fond, urmând ca recurenta - pârâtă să emită noi notificări pentru trimestrele I-II 2012 fără ca valorile să conțină TVA.

Celelalte aspecte invocate în motivele de recurs nu constituie critici veritabile de nelegalitate a hotărârii atacate și aspecte ce vizează activitatea recurentei, astfel că nu vor fi analizate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 3203 din 02 decembrie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a -VIII-a de contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 februarie 2019.