ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3174/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3174/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 1325/2/2013

la data de 15 februarie 2013 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC F. SA a solicitat, în

contradictoriu cu pârâta C.N.A.S., să se constate nulitatea absolută a

Comunicării C.N.A.S. nr. 1971 transmisă reclamantei prin e-mail în data de 2 august

2012, în raport de încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 31 din O.U.G. nr.

77/2011, a art. 7 din Legea nr. 455/2001 precum și ale art. 3 alin. (1) lit. b)

din C. fisc., dar și în raport de caracterul eronat al datelor cuprinse în

aceasta.

Pârâta C.N.A.S. - direcția

juridic și contencios administrativ, a formulat întâmpinare, prin care a

solicitat respingerea ca neîntemeiată a Cererii 1 de anulare a Comunicării C.N.A.S.

nr. 1971 transmise în format electronic la data de 2 august 2012, cu privire la

obligația de plată reprezentând contribuția de clawback aferentă trim. II al

anului 2012.

Prin încheierea de

ședință de la acea dată, Curtea a încuviințat proba cu înscrisurile deja depuse

la dosar, a prorogat cererea întemeiată pe art. 172 C. proc. civ., a respins

proba cu interogatoriul pârâtei ca fiind neutilă și a prorogat administrarea

probei cu expertiza contabilă, după administrarea probei cu înscrisuri, pentru

considerentele reținute în cuprinsul încheierii.

La termenul din 19

iunie 2013, curtea de apel a respins ca nefiind utilă cauzei cererea formulată

de reclamantă în temeiul art. 172 C. proc. civ., precum și proba cu expertiză

contabilă ce a fost prorogată, pentru considerentele reținute în cuprinsul

încheierii de ședință de la acea dată.

Prin sentința civilă nr.

2114 din 25 iunie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta SC F. SA, în

contradictoriu cu pârâta C.N.A.S.

A anulat comunicarea

C.N.A.S. din 02 august 2012 (data comunicării către reclamantă) și purtând nr.

D.G. din 31 iulie 2012.

In baza art. 247 alin.

(3) C. proc. civ., a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 5 000

lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

I. Situația de fapt

În fapt, prin

intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei - contribuții

pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății s-a prevăzut aplicarea,

începând cu data de 1 octombrie 2011, a unei contribuții trimestriale datorate

de anumite societăți care își desfășoară activitatea în industria farmaceutică

(cunoscută sub denumirea de contribuție clawback).

Conform dispozițiilor

O.U.G. nr. 77/2011, entitățile care au obligația de a declara și plăti

contribuția clawfraek sunt fie deținătorii autorizațiilor de punere pe piața a

medicamentelor, în cazul în care aceștia sunt persoane juridice din România,

fie persoanele juridice române desemnate reprezentați legali ai deținătorilor

autorizațiilor de punere pe piața a medicamentelor, din străinătate.

În legătură cu

această contribuție de clawback, C.N.A.S. a comunicat reclamantei prin e-mail

în data de 2 august 2012, Notificarea în legătură cu medicamentele suportate

din F.N.U.A.S.S. și bugetul M.S. corespunzătoare trim. II/2012.

În acest sens,

reclamanta a depus la C.N.A.S., în termenul legal, contestația înregistrată la C.N.A.S.

cu nr. 9234 din 13 august 2012, prin care a solicitat C.N.A.S. modificarea

parametrilor comunicați prin diminuarea acestora cu 166.412,6 lei.

primul motiv de nulitate invocat, legat de nerespectarea prevederilor art. 31 alin.

(4) din O.U.G. nr. 77/2011, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 1 din

O.U.G. nr. 77/2011, „deținătorii autorizațiilor de punere pe piața a

medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti

(...), o contribuție trimestrială calculată conform prezentei ordonanțe de

urgență".

Contribuția datorată

pentru trim. II/al anului 2012 se determină pe baza formulei de calcul

prevăzută de O.U.G. nr. 77/2011, utilizând următoarele valori:

(i) valoarea

vânzărilor individuale trimestriale de nente ale fiecărui plătitor de

contribuție, suportate din F.N.U.A.S.S. si din bugetul M.S. („Vit");

(ii) valoarea

vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referința ale fiecărui

plătitor de contribuție, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul M.S. („Vitr”);

(iii) valoarea

vânzărilor totale trimestriale de medicamente suportate din F.N.U.A.S.S. și din

bugetul M.S. (Vit);

(iv) valoarea

vânzărilor de medicamente totale trimestriale de referință suportate din F.N.U.A.S.S.

și din bugetul M.S. („Vitr").

Art. 31 alin. (4) din

același act normativ prevede că, Vitr „se stabilește de către C.N.A.S. pe

fiecare plătitor de contribuție" și „se comunică de către C.N.A.S.

fiecărui plătitor de contribuție ".

Notificarea ce face

obiectul prezentei cauze, emisă de C.N.A.S. cu privire la contribuția aferentă

trim. II al anului 2012 cuprinde doar două valori, respectiv: Vit și VTt, deși

potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 Vitr trebuie

determinat și comunicat de C.N.A.S.

Potrivit legii,

valoarea Vitr trebuie determinată și comunicată de către C.N.A.S. și nu poate

fi calculată în mod independent de către SC F. SA.

A mai reținut prima

instanță că pârâta a susținut că, pentru calcularea valorii vânzărilor de

medicamente individuale trimestriale de referință ale fiecărui plătitor de

contribuție (Vitr), pârâta a comunicat deținătorilor de autorizație de punere

pe piață/reprezentanților legali ai acestora la adresa de poștă electronică

comunicată de aceștia, valoarea vânzărilor de medicamente care se suportă

potrivit legii din F.N.U.A.S.S. și din buget M.S. pentru anul 2011, în sumă de

6.748.766.077,16 lei, precum și valoarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui

plătitor de contribuție pentru piui 2011 pentru medicamentele depuse la C.N.A.S.

în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, transmise în trim. I/2012,

respectiv toate elementele care stau la baza calculării Vitr, respectiv

Valoarea vânzărilor totale trimestriale care se suportă potrivit legii din F.N.U.A.S.S.

și din buget M.S. (Vit pentru trim. II/2012, înregistrate conform declarațiilor

furnizorilor de servicii medicale și de medicamente, în valoare de

1.839.769.174,37 cât și valoarea vânzărilor individuale (Vit) înregistrate în

trim. II/2012).

Curtea de apel a

constatat că pârâta nu se poate sustrage obligației legale, clare și precise de

a comunica factorul „Vitr", obligație care este stabilită prin texte

legale ce nu lasă urmă de îndoială sau de interpretare: art. 31 alin. (4) care

prevede ca Vitr „se stabilește de către C.N.A.S. pe fiecare plătitor de

contribuție"; si „se comunica de către C.N.A.S. fiecărui plătitor de

contribuție".

Prin urmare, a

apreciat instanța de fond că acest prim motiv de nulitate a comunicării este

fondat.

privește critica legată de nerespectarea termenului de comunicare, Curtea de

apel, a constatat că, într-adevăr, potrivit art. 5 alin. (7) din lege,

reclamanta ar fi trebuit să primească de la C.N.A.S., până la finele lunii

următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuția, datele

relevante privind medicamentele suportate din F.N.U.A.S.S. și bugetul M.S., corespunzătoare

trim. II/2012.

În speță, Notificarea

a fost comunicată în data de 2 august 2012, deci, ulterior termenului prevăzut

de art. 5 alin. (7) din O.U.G.nr. 77/2011.

Cu toate acestea,

Curtea de apel nu a reținut că încălcarea acestui termen este un motiv de

nulitate a comunicării, care a fost comunicată cu o depășire de 2 zile a

termenului legal; reclamanta nu a dovedit care este vătămarea procesuală

cauzată prin încălcarea acestui termen cu 2 zile, în condițiile în care nu este

un termen de decădere, iar reclamanta a avut posibilitatea legală de â contesta

conținutul actului comunicat. Astfel, această critică de nelegalitate este

nefondată.

privește motivul de nulitate legat de nelegalitatea notificărilor C.N.A.S. din

perspectiva încălcării art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind comunicările

informă electronică (lipsei semnăturii electronice), prima instanță a constatat

următoarele:

- Aceeași comunicare

electronică a fost transmisă reclamantei în format scris, prin Notificarea D.G.

din 31 iulie 2012, comunicarea electronică reprezentând doar o versiune mai

detaliată a celei scrise.

- Prin urmare,

neexistând dovada unei vătămări concrete aduse reclamantei, aceasta luând

cunoștință de actul atacat și putând face apărări, curtea de apel a constatat

că și această critică este nefondată.

critica în sensul că datele menționate in Notificarea privind medicamentele

suportate din F.N.U.A.S.S. și/sau din bugetul M.S. sunt incorectei Instanța de

fond a constatat următoarele:

- Prin răspunsurile

primite la adresele făcute de reclamantă în cursul judecății către casele de

sănătate județene, a reieșit că evidențele pârâtei nu coincid cu evidențele

caselor județene cu privire la care pârâta a invocat faptul că a raportat

anumite consumuri de medicamente, consumuri ce au fost infirmate prin adresele

depuse la dosar.

- Curtea de apel a

apreciat că nu se impune o verificare exhaustivă a tuturor caselor de sănătate

județene ce au putut emite raportări cu privire la medicamentele ce au fost

comercializate de reclamantă conform evidențelor pârâtelor, fiind suficient a

se demonstra că, în mai multe rânduri, aceste evidențe nu s-au confirmat. Or, câtă

vreme pârâta a calculat taxa în raport de vânzarea unor medicamente cu privire

la care a invocat raportări de vânzări făcute de case județene care ulterior au

negat că există asemenea raportări, prima instanță a considerat că reclamanta a

dovedit nelegalitatea actului de calcul al taxei.

Această necorelare a

informațiilor evidențiază existența, în mod cert, a unei erori de calcul a

contribuției clawback datorate de reclamantă, cu mențiunea că pârâta nu a

formulat apărări prin care să justifice neconcordanța între documentele vizând

aceeași perioadă.

Astfel, în ceea ce

privește medicamentele pe care reclamanta nu le-a comercializat niciodată în

România, includerea acestora în listele cuprinse în notificările comunicate

conduc, indiscutabil, la majorarea bazei de calcul a contribuției clawback și,

pe cale de consecință, a contribuției, cu sume care nu au fost suportate, în

mod real, din fondurile publice. Se impune precizarea că pârâta nu a prezentat

argumente care să justifice aceste situații și nu a administrat probe prin care

să combată aceste critici de nelegalitate.

În acest sens se

arată că, însăși C.N.A.S. a recunoscut, în mod expres, în repetate rânduri, că

există erori în rapoartele electronice transmise de unitățile sanitare cu

paturi.

Acest aspect

constituie un element care vine să confirme susținerile reclamantei cu privire

la erorile de raportare apărute in sistemul electronic al C.N.A.S., în sensul

că reclamanta ar fi comercializat pe teritoriul României produsele menționate.

Includerea acestor produse în actele administrativ atacate este eronată, fiind,

pe de o parte, rezultatul unei greșite stabiliri a situației de fapt, respectiv

a raportărilor, iar pe de alta parte, rezultatul unei aplicări arbitrare a

regimului de taxare.

critica legată de faptul că datele menționate în Notificări au fost stabilite

de C.N.A.S. cu încălcarea principiului predictibilitătii fiscale, prima

instanță a constatat următoarele:

- Datele menționate

în cuprinsul Notificărilor emise de către C.N.A.S. către reclamantă, au fost

stabilite cu încălcarea principiului predictibilitătii, în condițiile în care

acestea depășesc cu mult posibilitatea de predicție a contribuabilului.

- Astfel, în

conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. b) din C. fisc., impozitele se bazează pe

certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu ducă

la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plata

sa fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia sa poată

urmări si înțelege sarcina fiscala ce le revine si sa poala determina influenta

deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

- Pentru faptul că nu

există nicio legătură directă între datele comunicate prevăzute în Notificări,

vânzările sau veniturile reclamantei și contribuția clawback, datele

referitoare la consum comunicate de C.N.A.S. în Notificare, care ar trebui

folosite în vederea calculării Contribuției datorate pentru trim. II/2012 sunt

generate cu ajutorul unui sistem de raportare ce nu este accesibil altor părți

interesate, în afară de C.N.A.S., ceea ce înseamnă ca datele comunicate nu pot

fi verificate, prima instanță a apreciat că acest principiu al

predictibilității a fost grav încălcat.

În ceea ce privește

motivul de nulitate legat de nelegalitatea notificărilor din perspectiva

includerii T.V.A. în formula de calcul a contribuției, curtea de apel a reținut

următoarele:

Prin Decizia nr. 39

din 05 februarie 2013, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că

dispozițiile art. 3 alin. (5) ale O.U.G. nr. 77/2011 sunt neconstituționale,

cât privește sintagma „care include și taxa pe valoare adăugată" reținând

că, contribuția trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra

prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată

aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.

Având în vedere că

includerea taxei pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de

medicamente, în raport de care se calculează taxa de claw-back este

neconstituțională, conform Deciziei Curții Constituționale publicată în M. Of.

din data de 20 februarie 2013, anterior pronunțării soluției în prezenta cauză,

iar potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pe perioada

celor 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dispozițiile

constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept și ulterior

expirării acestui termen își încetează efectele, Curtea de apel a constatat că

modalitatea de calcul a contribuției datorate de reclamantă nu mai are temei

legal.

În concluzie, a

reținut instanța de fond că, în cazul reclamantei, contribuția clawback s-a

calculat prin raportare la prețul medicamentelor incluzând T.V.A., ceea ce, în

raport de argumentele prezentate, echivalează cu impozitul la impozit,

interpretarea dată de pârâtă prevederilor art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 fiind

în dezacord cu interpretarea acelorași prevederi de către Curtea

Constituțională, astfel cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 1007/2012,

în sensul că formula de calcul nu trebuia să includă T.V.A.

În baza art. 247 alin.

(3) C. proc. civ., va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 5 000

lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, conform facturii din 14 iunie 2013

emise de S.P.A. M. și Asociații, apreciind că, în raport de complexitatea

cauzei, de durata soluționării prezentei cauze și de cuantumul obișnuit al

onorariilor în materie de contencios administrativ, se impune reducerea

cheltuielilor la care va fi obligată partea căzută în pretenții.

în cauză

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs atât reclamanta SC F. SA cât și pârâta C.N.A.S.

În motivarea

recursului pârâtei neîncadrat în drept în conformitate cu dispozițiile Codului

de procedură civilă 1865 s-au arătat următoarele:

instanța de fond a reținut faptul că instituția recurentă nu a comunicat

valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință

(Vitr), nefiind suficientă comunicarea elementelor ce stau la baza indicelui

mai sus menționat.

Pentru calcularea

valorii vânzărilor de medicamente individuale trimestriale de referință ale

fiecărui plătitor de contribuție (Vitr), C.N.A.S. comunicat deținătorilor de

autorizație de punere pe piață / reprezentanților legali ai acestora la adresa

de poștă electronică comunicată de aceștia, toate elementele care stau la baza

calculării Vitr, respectiv valoarea vânzărilor de medicamente care se suportă

potrivit legii din F.N.U.A.S.S. și din bugetul M.S. pentru anul 2011, în sumă de

6.748.766.077,16 lei, precum și valoarea vânzărilor de medicamente ale fiecărui

plătitor de contribuție pentru anul 2011, pentru medicamentele depuse la C.N.A.S.

în baza prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările

ulterioare.

Furnizorii de

servicii medicale ( farmacii, unități sanitare cu paturi centre de dializă), în

conformitate cu art. 5 alin, (4) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și

completările ulterioare, au obligația de a raporta consumul de medicamente care

se suportă din bugetul F.N.U.A.S.S. și din bugetul M.S., după cum urmează:

a) farmaciile cu

circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile Contractului-cadru

privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurări

sociale de sănătate;

b) unitățile sanitare

cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute în

acest act normativ raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru

luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza

formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și

al președintelui C.N.A.S., în termen de 30 de zile.

Subiecții plătitori

ai contribuției trimestriale au obligația în conformitate cu prevederile art. 5

alin. (3) din același act normativ de a stabili, calcula și declara contribuția

trimestrială, pe baza informațiilor furnizate de C.N.A.S.

Cu privire la

reținerile instanței de fond referitoare la faptul că datele menționate în

Notificarea privind medicamentele suportate din F.N.U.A.S.S. și/sau din bugetul

M.S. sunt incorecte, având în vedere faptul că evidentele recurentei nu coincid

cu cele ale caselor de sănătate care raportează acest consum, așa cum reiese

din răspunsurile primite la adresele făcute de intimata- reclamantă în cursul

judecății către casele de asigurări de sănătate, prin raportare la obligațiile C.N.A.S.,

s-au precizat următoarele:

Astfel cum menționam

anterior, prevederile art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011 reglementează In

mod expres obligația caselor de asigurări de sănătate de a raporta lunar

consumul centralizat către C.N.A.S. și de a valida consumul de medicamente

raportat de farmacii, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă,

astfel:

2.1. - farmaciile cu

circuit deschis raportează lunar consumul de medicamente, în condițiile H.G. nr.

1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării

asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru

anii 2011 -2012;

2.2 - potrivit

dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordinul M.S. și al președintelui C.N.A.S. nr.

1.518/890/2011 pentru aprobarea formulatului de raportare a consumului de

medicamente, publicat în M. Of. al României nr. 791 din 8 noiembrie 2011,

pentru calcului contribuției trimestriale:

- unitățile sanitare

cu paturi

- centrele de dializă

aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate/C.N.A.S.

(potrivit art. 1 alin. (2) centrele de dializă aflate în relații contractuale

cu C.N.A.S. au obligația raportării datelor prevăzute la art. 1 alin. (1) la

casele de asigurări de sănătate în a căror rază administrativ-teritorială își

are sediul respectivul centru de dializă) au obligația raportării lunare, în

format electronic, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară a

consumului de medicamente, pe baza formularului prevăzut în anexa care face

partea.

privește susținerile intimatei reclamante cu privire la medicamentele cu C.I.M.

Referitor la codul C.I.M.

- Se observă în anexa

la adresa din 02 aprilie 2013 că C.A.S.-G.L. nu apare pe acest cod. Prin urmare

susținerea că C.N.A.S. ar fi indicat că ar fi fost raportat de C.J.A.S. Galați

este falsă.

- Referitor la C.A.S.-C.V.

se observă în anexa la adresa din 02 aprilie 2013, anexată prezentului recurs,

că C.A.S.-C.V. raportat o valoare totală de 26.378 lei pe codul C.I.M. de către

unitatea identificată prin C.U.I., așa cum rezultă din printscreen-ul din Anexa

1 a adresei din 02 aprilie 2013

C.I.M.

- Referitor la C.A.S.-S.M.

se observă în anexa la adresa din 02 aprilie 2013 că C.A.S.-S.M. a raportat o

valoare totală de 198,33 lei pe codul C.I.M., cod raportat de către unitatea

identificată prin C.U.I., așa cum rezultă din printscreen-ul din Anexa 2 a

adresei din 0 aprilie 2013.

- Referitor la C.A.S.-M.S.

se observă în anexa la adresa din 02 aprilie 2013 că C.A.S.-M.S. a raportat o

valoare totală de 16.368,72 lei pe codul C.I.M., cod raportat de către unitatea

identificată prin C.U.I.

reținerile instanței de fond referitor ia determinare valorii vânzărilor de

către recurentă cu luarea în considerare a taxei pe valoarea adăugata, s-au

învederat următoarele:

Considerentele pentru

care instanța de fond a reținut că notificările emise de C.N.A.S. sunt nelegale

se întemeiază pe dispozițiile statuate prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013,

prin care s-a admis excepția de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 31 alin.

(5) al O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pertu finanțarea

unor cheltuieli în domeniul sănătății, astfel cum a fost completata pin O.U.G. nr.

110/2011 pentru modificarea și completarea prin domeniile sănătății și

protecției sociale, și a statuat că sintagma "cate include și taxa pe

valoarea adăugata din cuprinsul prevederilor mai sus menționate, este neconstituțională.

Astfel, instanța de

fond a apreciat că, în virtutea efectelor generale și obligatorii pe care le

produc deciziile pronunțate de Curtea Constituțională, de la data publicării îr

M. Of. al României, aceste efecte se produc inclusiv pentru cauzele aflate pe

rolul instanțelor de judecată de la data publicării, în care sunt aplicabile

dispozițiile declarate neconstituționale.

Față de aceste

considerente, efectele juridice ale Deciziei Curții Constituționale nr. 39/2013

se produc de la data publicării în M. Of. al României. Faptul că deciziile

Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor potrivit art. 11, lit.

c) alin. (3), teza a II-a din Legea nr. 47 /1992 privind organizarea și funcționarea

Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie

2010, aceasta dă expresie unui alt principiu constituțional, acela al

neretroactivității, ceea ce înseamnă că nu se poate aduce atingere unor

drepturi definitiv câștigate sau situațiilor juridice deja constituite.

Recursul reclamantei,

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. vizează doar

nelegala diminuare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat,

în cuantum de 29.608,21 lei, instanța acordând doar 5.000 lei lei din onorariul

solicitat.

și procedura derulată în recurs

Reclamanta, prin

întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului C.N.A.S., arătând netemeinicia

motivului de recurs privind necomunicarea valorii vânzărilor de medicamente

individuale trimestriale de referința (Vitr).

S-a arătat că

instanța de fond a constatat nelegalitatea comunicărilor C.N.A.S. aferente

trim. II/2012, fata de împrejurarea ca recurenta-parata nu a respectat

prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 77/2011 care stabilesc in mod clar si

imperativ obligațiile ce ii incumba recurentei-parate, inclusiv sub aspectul

calculării și transmiterii valorii vânzărilor de medicamente individuale

trimestriale de referința, suportate din F.N.U.A.S.S. și din bugetul M.S.,

respectiv indicele Vitr.

În temeiul

dispozițiilor mai sus menționate, recurenta-parata avea obligația legala de a

transmite furnizorilor de medicamente indicele Vitr, in baza căruia fiecare

plătitor de contribuție este obligat sa stabilească, calculeze si sa declarare

contribuția clawback.

Cum în speță, prin adresa

din 31 iulie 2012, a cărei control de legalitate face obiectul prezentei cauze,

recurenta-parata nu a transmis intimatei decât valoarea vânzărilor totale

trimestriale (Vit) și valoarea vânzărilor individuale (Vit), fără a-și

îndeplini, însa si obligația legala de a comunica indicele Vitr, în mod corect

instanța de fond a dispus anularea actului administrativ atacat.

Cu privire la acest

aspect, recurenta-parata critica hotărârea primei instanțe apreciind ca normele

incidente în materie nu ai stabili în sarcina C.N.A.S. o obligație legala de a

calcula și transmite valoarea vânzărilor de medicamente individuale trimestriale

de referința (Vitr), considerând totodată ca valorile transmise ar li fost

suficiente pentru calcularea contribuției de clawback.

Argumentele

recurentei-parate nu pot fi primite față de dispozițiile legale imperative care

prevăd ca valoarea Vitr trebuie determinata si comunicata de către C.N.A.S..

Aceste valori nu pot fi calculate in mod independent de către F., întrucât Vitr

reprezintă unul dintre elementele esențiale in baza cărora poate fi calculata

contribuția de clawback.

Deși textul impune in

mod evident aceasta obligație, C.N.A.S. a decis sa comunice alți parametrii ai formulei

de calcul, încălcând astfel obligația impusa de norma legală.

Or, având în vedere

ca obligația de comunicare a acestui parametru este instituita printr-o norma

de procedura imperativa, a cărei nerespectare este sancționată cu nulitatea

absoluta, in mod corect prima instanța a dispus anularea actului administrativ

emis de C.N.A.S.

În consecința, fata

de cele de mai sus, instanța de control judiciar urmează sa constate ca motivul

de recurs invocat de recurenta-parata privind necomunicarea valorii vânzărilor

de medicamente individuale trimestriale de referința (Vitr) este neîntemeiat.

motivului de recurs privind caracterul eronat al datelor raportate de recurenta-parată

Sub acest aspect, din

actele depuse la dosar de către recurenta-parata, respectiv dosarul

administrativ, a rezultat faptul ca taxa de clawback aferenta trim. II/2012 a

fost calculata in bază comunicărilor C.J.A.S. care, la rândul lor, au primit

raportările din partea unităților sanitare.

Pentru verificarea

conformității raportărilor, intimata a solicitat instanței de fond să pună in

vedere C.N.A.S. să precizeze casele județene de sănătate si unitățile sanitare

care ar fi înregistrat pretinsul consum pentru mai multe medicamente contestate

de subscrisa.

Totodată, a solicitat

instanței de fond încuviințarea efectuării si a unor demersuri in fata caselor

județene de sănătate si in fata unităților sanitare indicate de C.N.A.S. in

vedere obținerii documentelor de achiziție ale medicamentelor contestate.

Fata de probatoriul

administrat in cauza, instanța a reținut ca C.N.A.S. a inclus in baza de calcul

a contribuției de clawback unele medicamente necomercializate de subscrisa,

astfel încât datele comunicate sunt vădit eronate.

Prin motivele de

recurs, C.N.A.S. critica hotărârea față de împrejurarea ca instanța de

fond a reținut în mod eronat existența unor discrepante între datele

furnizate, pe de o parte, fata de lipsa culpei recurentei-parate in ceea ce

privește erorile apărute în procedura de raportare iar, pe de alta parte,

față de împrejurarea ca, prin răspunsurile oferite de casele județene de

sănătate, aceste ar fi oferit informații doar în ceea ce privește unitățile

sanitare cu paturi (spitale) și nu cu privire și la farmacii.

Practic, C.N.A.S.

încearcă sa acrediteze ideea potrivit căreia, prin răspunsurile transmise,

casele județene de sănătate ar fi verificat doar raportările de medicamentele

transmise de către spitale, fără a lua in considerare si raportările emise de

farmacii.

Ori, aceste

susțineri, sunt neadevărate. Astfel, cu titlu de exemplu, din răspunsul C.J.A.S.

Satu Mare rezulta fără echivoc faptul ca nu au existat raportări in trim. II/2012,

din partea niciunei unități sanitare, incluzând atât unitățile spitalicești,

cat si farmaciile cu circuit deschis si farmacii cu circuit închis.

Așadar, este evident

ca prin adresa transmisa de C.J.A.S. Satu Mare se arata în mod clar că nicio

unitate sanitară incluzând farmaciile cu circuit deschis și farmaciile cu

circuit închis din structura spitalelor, nu a raportat consum pentru

medicamentele contestate.

În același sens,

rezulta fără putința de tăgada si din adresa primita din partea C.J.A.S. Mureș

ca medicamentele contestate de subscrisa nu au fost raportate nici de unitățile

sanitare cu paturi și nici de farmaciile cu circuit deschis.

În ceea ce privește susținerile

recurentei-parate referitoare la lipsa de răspundere a C.N.A.S. in ceea ce

stabilirea erorilor aparate in procedura de raportare, vă rugam să observați că,

indiferent cui ar aparține culpa pentru aceste discrepante (C.N.A.S. sau casele

județene) aceasta nu are nicio înrâurire asupra nulității actului administrativ

atacat.

Independent de împrejurarea

ca C.N.A.S. verifica sau nu intrările în sistem S.I.U.I., orice eroare in

procedura de raportare atrage, negreșit, nulitatea actului. Oricum, dincolo de

acest aspect, casele județene de sănătate se afla in subordinea recurentei-parate,

căreia îi revine obligația legala de a valida datele înainte de le transmite

subiecților plătitori ai taxei clawback.

De altfel, deși recurenta-parata

a avut cunoștința și a recunoscut expres erorile existente în sistemul de

raportare, erori ce au fost semnalate in mod constant de către subscrisa, C.N.A.S.

a continuat sa colecteze si sa transmită date eronate, fără a urmări corectarea

disfuncționalităților apărute în sistem.

În concret, instanța

de control judiciar urmează sa constate ca la dosarul cauzei au fost depuse

înscrisuri transmise de casele județene de sănătate din care rezulta cu

evidența ca C.N.A.S. a comunicat subscrisei consum pentru medicamente care

in realitate nu au fost comercializate.

Astfel, cum titlu

exemplificativ reiteram adresa primita din partea C.J.A.S. Covasna, de unde

rezulta tara echivoc, faptul ca nu exista raportări in trim. II/2012 aferente

medicamentului contestat identificat.

Practic, din cele

doua Case Județene indicate de C.N.A.S. ca ar fi raportat consumul pentru

medicamentul prin anexa la adresa din 02 aprilie 2013, una dintre ele precizează

în mod expres ca nu a trimis nicio astfel de raportare.

Situația este

identica și în ceea ce privește medicamentul, raportările pentru acest

medicament fiind transmise conform, înscrisului depus de C.N.A.S., de către C.J.A.S.

Bacău, C.J.A.S. Cluj, C.J.A.S. Gorj, C.J.A.S. Olt, C.J.A.S. Sibiu, C.J.A.S.

Timișoara, C.J.A.S. Satu Mare și C.J.A.S. Mureș.

Astfel cum rezultă

din informațiile de mai sus, existenta unor grave erori in ceea ce privește raportările

de medicamente este fără putința de tăgada, acesta nefiind un caz izolat in

care a fost calculata contribuția de clawback pentru produse ce nu au fost

comercializate.

Cu toate acestea,

recurenta-parata nu prezintă dovezi relevante si pertinente care sa înlăture

aspectele reliefate, cum ar fi înscrisuri din care să rezulte ca medicamentele

contestate au fost achiziționate de la SC F. SA ci se limitează, fie la

reiterarea procedurii legale de raportare a medicamentelor, fie la afirmații neadevărate

cu privire la probatoriul administrat în cauza.

Pe cale de consecința,

fiind demonstrat ca datele incluse in comunicările C.N.A.S. cuprind erori ce nu

pot fi îndepărtate de instanța de judecata, autoritatea emitenta fiind singura

in măsura sa procedeze la recalcularea contribuției, urmează sa constatați ca,

astfel cum in mod corect a dispus si instanța de fond. se impune anularea

actelor administrative emise cu încălcarea normelor legale.

Și recurenta-intimată

C.N.A.S., prin note de ședință a solicitat atât respingerea recursului

reclamantei, cât și a susținerilor acesteia din întâmpinare.

De asemenea, s-a

suplimentat probatoriul din fața instanței de fond, de către ambele părți, cu

înscrisuri apreciate ca relevante.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursurilor

fapt și de drept relevante

Recursul reclamantei,

vizează doar neacordarea de către instanța de fond în cadrul cheltuielilor de

judecată a onorariului de avocat de 34.608,21 lei în mod integral, ci doar în

limita a 5.000 lei. Intimata apreciază că acest cuantum a fost considerat de

către instanța de fond îndestulător în raport de durata soluționării cauzei,

complexitatea ei și de onorariile obținute în materie.

În principal trebuie

observat că instanța are dreptul să procedeze în această manieră, raportat

dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Privitor la motivele

concrete învederate se remarcă aceea că pricina s-a soluționat la fond în patru

termene de judecată neimplicând un probatoriu sporit. Cât privește contractul

de asistență juridică dintre reclamantă și societatea de avocatură, acesta este

un înscris neopozabil părților, neproducând efecte față de cealaltă parte

litigantă, decât în raport de decizia instanței asupra acestei chestiuni.

În aceste condiții soluția

instanței de fond vizând reducerea onorariului avocațial apare ca legală și

temeinică.

Cât privește recursul

C.N.A.S.;

- motivul de recurs

vizând consemnarea instanței de fond asupra nerealității datelor cuprinse în notificare

datorită diferențelor dintre înregistrările C.N.A.S. și cele ale Caselor județene,

apare ca neîntemeiat raportat de neconcordanța între raportările C.J.S. și

evidențele pârâtei. Oricare ar fi obligațiile fiecăruia dintre subiecții

individualizați în O.U.G. nr. 77/2011, câtă vreme recurenta este cea care este

obligată să prezinte date reale pe baza cărora să se realizeze operațiunile

ulterioare, eroarea relevată profită reclamantei;

- motivul vizând

critica reținerii de către instanța de fond a necomunicării valorii vânzărilor

de medicamente individuale de referință (Vitr) apare de asemenea ca nefondat.

Este real că

farmaciile și unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă ce utilizează

medicamentele ce fac obiectul analizei, au obligația de a raporta consumul la

Casele Județene de Sănătate, informații ce sunt centralizate de C.N.A.S., care

transmite informațiile mai departe subiecților plătitori de claw-back pentru

declararea și calculul contribuției trimestriale.

Ori, chiar C.N.A.S. a

recunoscut, în ceea ce o privește pe reclamantă, calculul greșit al V.T.R. prin

adresa din 23 mai 2012. Finalitatea motivului invocat indiferent cui ar reveni

culpa calculului greșit este eroarea de calcul a V.T.R., ceea ce conduce la

calculul greșit al cuantumului taxei.

De altfel, soluția de

urmat era aceea a refacerii calcului pe baza datelor reale relevate de Casele

județene, întrucât nimeni nu poate fi obligat la o plată nedatorată cel puțin

în privința cuantumului acestuia;

- ultimul motiv,

vizând includerea T.V.A. în formula de calcul a contribuției claw-back, se reține,

pe baza jurisprudenței constante, că acesta este de asemenea neîntemeiat.

Includerea T.V.A. în

valoare vânzărilor încalcă principiul dublei impuneri, astfel cum a reținut și

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 39 din 5 februarie 2013.

Prin decizia

menționată a fost admisă excepția de neconstituționalitate referitoare la formula

de calcul a taxei de claw-back, constatându-se că sintagma „care include și

taxa pe valoare adăugată” din cuprinsul art. 3

1

al O.U.G. nr. 77/2011,

este neconstituțională.

În condițiile în care

prin Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013 s-a reținut că includerea taxei

pe valoare adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport de

care se calculează taxa de clow-back este neconstituțională, în mod corect prima

instanță, cu respectarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituția

României dar și a dispozițiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1997, a

admis acțiunea formulată de reclamantă, motivat de faptul că în mod greșit la

stabilirea taxei de claw - back a fost inclusă taxa pe valoare adăugată în

valoarea vânzărilor de medicamente, în acest fel fiind încălcat principiul

dublei impuneri.

Susținerea

recurentei, în sensul că Decizia Curții Constituționale nu produce efecte în

cauza de față, nu are un fundament legal, având în vedere atât dispozițiile

Constituționale arătate ca și dispozițiile Legii nr. 47/1997 care prevăd în

sarcina instanței obligația de a aplica decizia Curții Constituționale,

începând cu data publicării în M. Of. în toate procesele aflate pe rol.

Faptul că Notificarea

contestată a fost emisă anterior publicării Deciziei nr. 39/2013 a Curții

Constituționale, nu înlătură efectele acesteia, ținând cont atât de

dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție ca și de dispozițiile art. 11 alin.

(3) din Legea nr. 47/1992, sens în care s-a pronunțat Curtea Constituțională

prin Decizia nr. 223/2012, aspect reținut corect de prima instanță.

al soluției adoptate în recurs

Având în vedere

considerentele expuse Înalta Curte apreciază că întrucât ambele recursuri nu se

încadrează în prevederile art. 304, art. 304

1

le va respinge ca

nefondate în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursurile declarate de SC F. SA și C.N.A.S., împotriva sentinței civile nr. 2114

din 25 iunie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 septembrie 2014.