ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1169/2017

Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 24 iulie 2014, reclamanta A. România SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate anularea Notificării nr. P/3207 din 29 aprilie 2014 transmisă de către pârâtă, prin care au fost comunicate o serie de date în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului I al anului 2014 și anularea Adresei nr. P/4109 din 28 mai 2014, prin care C.N.A.S. a răspuns contestației formulate de reclamantă.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 3461 din data de 16 decembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta A. România SA în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a anulat Notificarea nr. P/3207 din 29 aprilie 2014 și Adresa nr. P/4109 din 28 mai 2014, emise de pârâtă.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii reclamantei. În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a arătat, în esență, că instanța de fond a interpretat în mod eronat prevederile O.U.G. nr. 77/2011, cu referire expresă la prevederile art. 3 și 5 din ordonanța de urgență, după cum urmează: - este nelegal considerentul potrivit căruia Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar fi trebuit să comunice doar consumul de medicamente înregistrat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, iar nu valoarea acestuia. Faptul că art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011 menționează doar consumul de medicamente nu are semnificația reținută în sentință, întrucât casele județene de asigurări de sănătate decontează, în condițiile Contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat de furnizorii de servicii medicale din circuitul deschis (farmacii) și din circuitul închis (spitale și centre de dializă) și transmit CNAS, în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011, cât și cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 927 din 18 noiembrie 2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la Casa Națională de Asigurări de Sănătate a consumului centralizat de medicamente. - nu poate fi reținută motivarea instanței de fond cu privire la faptul că recurenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a determinat valoarea consumului nu prin raportare la vânzările făcute de fiecare plătitor de contribuție, ci prin raportare la valoarea de compensare a medicamentelor, întrucât valoarea consumului de medicamente se determină în funcție de valoarea de compensare a medicamentelor, iar nu în funcție de prețul practicat de deținătorul de autorizație de punere pe piață în lanțul de distribuție. Astfel, sintagma prevăzută în cuprinsul art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 de "consum aferent fiecărui plătitor de contribuție", trebuie interpretată prin raportare la art. 1 5 , art. 5 alin. (4) și art. 7 6 din O.U.G. nr. 77/2011. Referitor la concluziile instanței de fond cu privire la includerea TVA în consumul individual de medicamente transmis către reclamantă pentru trimestrul I 2014, a arătat că, începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale s-a realizat potrivit formulei prevăzute de art. 3 din O.U.G. nr. 77/20111, valoarea neincluzând TVA, cu precizarea că obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția este în sarcina reclamantei, așa încât și obligația de deducere a TVA îi revenea tot acesteia. Totodată, a menționat că TVA-ul se regăsește în valorile consumului trimestrial individual, întrucât casele de asigurări de sănătate decontează numai medicamentele cu denumirile comerciale prevăzute în Lista cu medicamente (denumiri comerciale) elaborată pe baza Listei cuprinzând denumirile comune internaționale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală, în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului, al căror preț de referință se calculează pornind de la prețul maxim de vânzare cu amănuntul cu TVA. Excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul CNAS, ar echivala cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislația națională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea TVA-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS care este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS. Acest preț include și TVA, și în mod firesc și consumul înregistrat va include și TVA. Recurenta-pârâtă a precizat că reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoarea adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, norme armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. A adăugat că, având în vedere că sumele plătite de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul plății pe serviciu medical), în condițiile neefectuării plății ar rezulta o pagubă pentru Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, ceea ce ar conduce la îngrădirea accesului la medicamente al asiguraților. - în mod greșit instanța de fond a reținut că ar exista erori cu privire la medicamentele incluse în listă, în condițiile în care, în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, reclamanta a transmis Casei Naționale de Asigurări de Sănătate lista medicamentelor pentru care datorează contribuția trimestrială.

Apărările intimatei A. România SA Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 10 iunie 2015, intimata a răspuns criticilor formulate în recurs, subliniind legalitatea sentinței de fond sub toate aspectele invocate în recurs. Intimata a prezentat pe larg, cu argumente de fapt și de drept, punctul de vedere asupra distincției dintre consumul de medicamente și valoarea consumului, determinată greșit ca fiind egală cu valoarea de compensare. A învederat, de asemenea, legalitatea constatărilor instanței de fond cu privire la erori existente în lista de medicamente, precum și la includerea nelegală a TVA în baza de calcul a contribuției clawback.

Procedura derulată în recurs Raportul asupra admisibilității recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 20 octombrie 2016, conform alin. (4) al aceluiași articol. În ședința din data de 09 februarie 2017, ținând seama de concluziile raportului, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței atacate prin prisma motivelor de recurs, a apărărilor din întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Intimata-reclamantă a supus controlului instanței de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 554/2004 Notificarea nr. P/3207 din 29 aprilie 2014 prin care Casa Națională de Asigurări de Sănătate i-a comunicat următoarele: "1. În conformitate cu prevederile art. 7, secțiunea a 2-a din Ordonanța nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare "începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu completările ulterioare, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei". Valoarea procentului "p" pentru trimestrul I 2014 este de 20,18%. 2. Consumul de medicamente pentru trimestrul I 2014 suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuția trimestrială, este prevăzut în anexă și conține TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP". În esență, motivele pentru care prima instanță a dispus anularea notificării, considerând-o nelegală, au fost următoarele: - Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat valoarea consumului, iar nu consumul de medicamente suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății; - Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat valoarea consumului de medicamente conținând și TVA, ceea ce contravine deciziei Curții Constituționale, transferându-se astfel, în pofida reglementărilor legale, o atare sarcină fiscală pe umerii contribuabililor; - actele administrative contestate conțin erori cu privire la medicamentele existente în anexa de notificare, în care sunt menționate medicamente care nu mai au autorizație de punere pe piață valabilă sau pentru care intimata-reclamantă nu este deținătoare de autorizație de punere pe piață. Soluția instanței de fond este împărtășită și de instanța de control judiciar, nefiind identificate motive pentru reformarea acesteia, urmând a fi înlăturate doar unele considerente privind nelegalitatea actelor administrative contestate, reținute de prima instanță. Răspunzând punctual criticilor formulate în recurs, Înalta Curte constată netemeinicia susținerilor recurentei-pârâte cu privire la includerea TVA în valoarea consumului trimestrial de medicamente. Astfel, la data emiterii notificării contestate - 29 aprilie 2014, era în vigoare Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013 prin care s-a constatat că dispozițiile art. 3 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011 sunt neconstituționale, cât privește sintagma "care include taxa pe valoarea adăugată". Or, cu toate că la pct. 1 din Notificare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat că elemente CTt (consumul total trimestrial) și Bat (bugetul aprobat trimestrial) nu conțin TVA, conform O.G. nr. 17/2012, totuși la pct. 2 a indicat consumul de medicamente pentru trimestrul I 2014, aferent plătitorului de contribuție, prevăzut în anexă, precizând că acesta conține TVA, situație care generează o incertitudine asupra legalității calculului CTt și, implicit, a procentului "p" din punct de vedere al includerii sau excluderii TVA. Deducerea TVA la care face referire recurenta-pârâtă vizează o instituție juridică diferită, reglementată de art. 145 C. fisc., fiind irelevantă pentru obligația de plată a taxei de clawback. În fine, este de observat și faptul că art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 prevede "Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate". În textul legal precitat nu se face nicio referire la faptul că consumul de medicamente se calculează în baza prețului de referință sau că acesta din urmă include TVA, după cum susține recurenta-pârâtă. Ca atare, este corectă soluția primei instanțe de constatare a nelegalității notificării analizate, ca urmare a includerii TVA în valoarea consumului de medicamente pentru trimestrul I 2014 aferent vânzărilor recurentei-reclamante. Acest element de nelegalitate care afectează notificarea contestată face ca susținerile referitoare la sensul noțiunilor de "consum de medicamente" și "valoarea consumului de medicamente", precum și la erorile din cuprinsul listei de medicamente, deși întemeiate, să nu poată duce la reformarea sentinței. Instanța de control judiciar reține că potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011: " (1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție. (2) Procentul "p" se calculează astfel: p = (CTt - BAt) x 100, CTt unde: CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății; BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat. (3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7). (4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011." Într-adevăr, valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății se stabilește de către CNAS pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se obține prin centralizarea consumului la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la CNAS de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011. Din interpretarea acestei dispoziții normative coroborate cu cele ale art. 3 alin. (1) și (4) din aceeași ordonanță, rezultă faptul că la stabilirea, calculul și declararea contribuției clawback se are în vedere valoarea consumului de medicamente decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății. În același timp, trebuie observat și faptul că, în formula de calcul menționată la art. 3 alin. (2) din ordonanță, legiuitorul delegat nu face deosebire între consumul de medicamente și valoarea consumului de medicamente. În concret, unul dintre elementele formulei mai sus menționate este consumul total trimestrial de medicamente, care reprezintă de fapt valoarea consumului total trimestrial, iar nu cantitatea acestui consum. De asemenea, instanța de control judiciar apreciază că este corectă susținerea recurentei-pârâte referitoare la faptul că, practic, casele de asigurări de sănătate decontează, în condițiile Contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat la furnizorii din circuitul deschis (farmacii) și din circuitul închis (spitale și centre de dializă, în cadrul tarifului aferent serviciului medical) și transmit CNAS, în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în temeiul art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011. Argumente în sensul sus-arătat se regăsesc și în jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv în cuprinsul Deciziilor nr. 3622 din 13 noiembrie 2015 și nr. 89 din 22 ianuarie 2016. Referitor la erorile cuprinse în lista de medicamente, instanța de control judiciar reține că, potrivit art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011 deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, persoane juridice române, au obligația să depună la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în termenul prevăzut la alin. (1), lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială. Pe cale de consecință, le revine deținătorilor obligația de a depune lista medicamentelor pentru care datorează contribuția. Totodată, potrivit art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011 "Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate". Norma legală sus-arătată indică, dincolo de obligația Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a transmite în format electronic persoanelor vizate consumul centralizat de medicamente și valoarea probatorie a determinării acestui consum, adică potrivit datelor înregistrate, legea acordând valoare probatorie acestor înregistrări pe baza cărora se emite actul administrativ de notificare a consumului. Art. 6 din O.U.G. nr. 77/2011 permite deținătorului să conteste consumul comunicat, astfel că respectiva înregistrare în sistem nu produce efecte de probă absolută, fiind susceptibilă de a fi combătută printr-o probă contrară. Pe de altă parte, intimata-reclamantă datorează contribuția trimestrială, care nu se limitează doar la Lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică, aferente medicamentelor (denumiri comerciale) din Catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (CANAMED), aprobat prin ordin al ministrului sănătății. Astfel, prin art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, legiuitorul a stabilit categoriile de medicamente care fac obiectul consumului de medicamente suportate din FNUASS și bugetul MS în baza cărora persoanele nominalizate la acest articol au obligația de a plăti o contribuție trimestrială, aceste categorii de medicamente fiind: medicamente incluse în programele naționale de sănătate; medicamente cu și fără contribuție personală utilizate în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală; medicamente utilizate în tratamentul spitalicesc (pacienți internați); medicamente utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă. Potrivit prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, coroborate cu prevederile art. 3 alin. (1), art. 4 și art. 5 alin. (4) din actul normativ mai sus menționat, orice medicament pus pe piață în baza unei autorizații de punere pe piață, care a fost listat în CANAMED și se află în circuitul terapeutic se poate regăsi printre medicamentele pentru care se datorează contribuția trimestrială și în consumul trimestrial de medicamente suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din Lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială. Aceste medicamente pot proveni din stocurile anterioare, motiv pentru care prezența lor în consumul trimestrial de medicamente nu este condiționată de listarea medicamentului în CANAMED la nivelul trimestrului de referință la care se raportează consumul de medicamente. Totodată, din înscrisurile dosarului de fond, rezultă că produsele al căror cod CIM corespund medicamentelor Cuminol, Fentamyl, Modexin MR 35 ml, Aflamil, au fost declarate de către intimata-reclamantă în lista medicamentelor pentru care datorează contribuție trimestrială, listă depusă la CNAS, în temeiul art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele sus-arătate, nefiind identificate motive pentru reformarea sentinței atacate, Înalta Curte, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.