ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2223/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2223/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Bihor reclamanta SC G.I. SRL - societate în insolvență în
contradictoriu cu pârâta R.A.T.T. Timișoara a solicitat să se constate, în
principal, nulitatea absolută a actelor adiționale din 2001 și din 2002 la
contractul de vânzare-cumpărare din 2001 încheiat între părți, iar în subsidiar
nulitatea relativă a acestora cu consecința repunerii părților în situația
anterioară cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Bihor, secția
comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința comercială nr.
608/Com/2007 a respins acțiunea formulată de reclamanta SC G.I. SRL - societate
în insolvență - prin administrator special L.I. reținând, în esență, că nu se
poate reține vicierea consimțământului ca efect al erorii obstacol atâta timp
cât părțile la încheierea contractului aveau cunoștință de contract.
Apelul formulat de
reclamanta SC G.I. SRL a fost respins de Curtea de Apel Oradea prin Decizia nr.
128/2007/A/C din data de 25 septembrie 2007 reținând că motivul de nulitate
fundamentat pe vicierea consimțământului ca efect al erorii obstacol este
neîntemeiat atâta timp cât părțile au avut în vedere la încheierea contractului
același obiect, respectiv Troleibuzele B. E.R. H.
Împotriva Deciziei nr.
128/2007/A/C a declarat recurs reclamanta SC G.I. SRL întemeiat pe dispozițiile
art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, modificarea
deciziei recurate în sensul admiterii apelului și admiterea acțiunii așa cum a
fost formulată.
În dezvoltarea
motivelor de recurs recurenta apreciază că instanța de apel prin interpretarea
făcută actului adițional la contractul din 30 ianuarie 2001 a făcut o
interpretare abuzivă și a denaturat voința părților.
Recursul este
nefondat.
Recursul, în
reglementarea procedurală actuală, este cale de atac extraordinară supusă
regulilor cuprinse în Titlul V intitulat căile extraordinare de atac.
Pentru promovarea
recursului, art. 302
1
C. proc. civ. instituie dispoziții
obligatorii, sancționate în caz de nerespectare cu nulitatea. Printre aceste
dispoziții se instituie obligativitatea pentru recurentă de a indica motivele
de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Din
expunerea motivării recursului rezultă că s-au antamat chestiuni de fond, care
nu vizează nelegalitatea, or, în recurs, se examinează soluția anterior
pronunțată, din punctul de vedere al cerințelor art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Doar indicarea pct. 8
și 9 ale art. 304 C. proc. civ. fără o dezvoltare ulterioară a încălcării
dispozițiilor legale de către instanța de apel nu este suficient pentru a da
eficiență art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Oricum, aceasta se
referă la interpretarea probelor și prin urmare nu vizează nelegalitatea
soluției, care să poată fi examinată în recurs, cale extraordinară de atac,
câtă vreme argumentele recurentei nu pornesc de la documentația că textele de
lege au fost aplicate greșit.
În consecință nu s-a
demonstrat în recurs că s-au aplicat greșit dispozițiile legale prin extinderea
sau restrângerea conținutului lor sau că s-au aplicat dispoziții străine
situației de fapt reținută la judecata în apel și în fond așa încât potrivit art.
312 C. proc. civ. recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamanta SC G.I. SRL Oradea prin administrator special L.I.
împotriva Deciziei nr. 128/2007/A/C din 25 septembrie 2007 pronunțată de Curtea
de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședința publică, astăzi 19 iunie 2008.