ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4165/2012

Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată sub nr. 10714/2/2010 din data de 04 noiembrie 2010 reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pe pârâtul O.D. solicitând, ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității. În fapt, reclamantul arată că pârâtul a fost verificat în baza cererilor adresate C.N.S.A.S. de către B.G., N.A., B.H., P.S., M.E. și T.G.C., sub aspectul calității de lucrător de Securitate pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor informative ce îi priveau. Susține reclamantul că, potrivit notei de constatare nr. DI/I/1903 din 30 iulie 2010, pârâtul a avut gradul de locotenent colonel și funcția de șef al Serviciului de Securitate Bihor, calitate în care a dispus măsuri informativ-operative, în cadrul urmăririi informative a unei persoane pentru „comentarii denaturate ale politicii partidului și statului nostru ” . De asemenea, a aprobat avizarea negativă a cererilor de plecare în R.P. Polonia și în R.F.G. ale unei persoane urmărite. Prin întâmpinare, pârâtul O.D. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că acțiunea în constatare formulată de C.N.S.A.S. reprezintă un abuz de drept, un instrument politic de stigmatizare a oamenilor de informații, fiind o procedură cu caracter discriminatoriu, în condițiile în care cadrele de informații reprezintă singura categorie profesională trasă la răspundere pentru activitățile specifice desfășurate în condițiile unei legislații represive și lacunare. După același tip de abordare ar urma să fie trași la răspundere procurorii și judecătorii care au instrumentat infracțiuni contra securității statului și unele infracțiuni de drept comun Mai arată pârâtul că a îndeplinit atribuțiile din fișa postului, având ca obligații esențiale crearea unei rețele informative valoroase, folosirea mijloacelor tehnice, culegerea și valorificarea informațiilor necesare promovării și apărării interesului național. Împreună cu ofițerii din subordine a contribuit la apărarea securității economice, protecția cercetărilor științifice, prevenirea sustragerii de informații clasificate, etc. În cadrul activității de informații desfășurate nu a contribuit la lezarea sau îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, a respectat actele normative, ordinul ministrului de interne și reglementările militare

Hotărârea Curții de Apel Prin sentinței nr. 3678 din 24 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul O.D. și a constatat existența calității de lucrător al Securității cu privire la pârât. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Pârâtul Ogășanu Dumitru a fost verificat de C.N.S.A.S. în baza cererilor formulate de B.G., N.A., B.H., P.S., M.E. și T.G.C., în care se solicită stabilirea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor I 113964, I 73366,1 210847, 1 154423,1233790,1 203872. Urmare acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare nr. DVUl 903 din 30 iulie 2010, în temeiul căreia a fost sesizată instanța de contencios administrativ, depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparținut fostei Securități privitoare la pârât. Astfel, pârâtul a avut gradul de maior în cadrul Direcției a III a (1982) și respectiv gradul de locotenent colonel și funcția de șef al Inspectoratului Județean de Securitate Bihor (1987-1988). Analizând materialele operativ informative atașate notei respective, respectiv Nota de analiză din 18 iunie 1988, în D.U.I. „B.” (dosar de urmăriri informative și numele conspirativ atribuit titularului), raport cu propunere de avizare negativă a numitului B.G.I. aprobat prin semnătură olografa de pârât; Nota din data de 04 decembrie 1982 întocmită dactilo și semnată olograf de mr. O.D. - Dosar nr. I 2227- P.C.; Nota de analiză DUI „Topograful" din 15 septembrie 1987 aprobată de It. col. O.D.; Nota de analiză privind activitatea desfășurată de informatorul „M.” (numele conspirativ atribuit titularului D.I. din 29 august 1989 aprobată și semnată olograf de lt. col. O.D., Curtea a reținut că acțiunea este întemeiată. Curtea a apreciat că sunt relevante măsurile informative dispuse de pârât în D.U.I. „B.” (Dosar nr. I 2603 titular B.G.I.), respectiv: controlul informativ Ia locul de muncă prin sursele „G.” și „S.” pentru a stabili dacă obiectivul a renunțat la ideea plecării din țară, manifestările și concepțiile sale politice, menținerea măsurilor „S” (interceptarea corespondenței) și I.C.T. (interceptarea convorbirilor telefonice), pentru a-i cunoaște legăturile, preocupările, anturajul și alte aspecte de interes operativ; sus-numitul a solicitat audiență la tov. șef al Inspectoratului, va fi invitat la organul de pașapoarte pentru a se purta cu el o discuție, prilej cu care se va încerca să se realizeze influențarea pozitivă și atragerea la colaborare. Măsurile respective urmăreau influențarea pozitivă a subiectului și finalizarea cazului. De asemenea, pârâtul a propus avizarea negativă a cererii numitului B.G.I., medic al echipei de fotbal F.C. Bihor, de deplasare în interes personal sau de serviciu, cu echipa de fotbal F.C. Bihor în străinătate, arătând că din materialele existente în D.U.I. „B.” rezultă că sus-numitul nu prezintă garanția revenirii în țară. Curtea a constatat că prin activitățile desfășurate, pârâtul în calitate de angajat al fostei securități, a suprimat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, recunoscute și garantat de legislația în vigoare Ia aceea dată: dreptul la viată privată, prevăzut de art. 33 (secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice) din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, dreptul la libera circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice. În opinia Curții, nu poate fi reținută apărarea pârâtului care recunoaște că a instrumentat dosarele despre care se face vorbire în nota de constatare, însă precizează că măsurile și activitățile desfășurate se circumscriu atribuțiilor din fișa postului, ordinelor conducerii Ministerului de Interne, reglementărilor de ordine internă și de disciplină militară. Textul de lege - art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 - nu face o astfel de distincție, stabilind pentru constatarea calității de lucrător al securității, îndeplinirea următoarelor condiții: 1) persoana să fi avut calitatea de ofițer de securitate în perioada 1945-1989 și 2) în calitatea menționată să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Din actele și lucrările dosarului rezultă fără echivoc faptul că pârâtul în calitate de angajat al Securității, prin activitățile desfășurate, constând în dirijarea surselor, interceptarea corespondenței și interceptarea convorbirilor telefonice a încălcat drepturi și libertăți fundamentale consacrate de legislația în vigoare la aceea dată.

Recursul pârâtului Împotriva Sentinței nr. 3678 din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul O.D. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în condițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304 1 C. proc. civ. În esență, recurentul - pârât a arătat că hotărârea este insuficient motivată, instanța de fond preluând susținerile C.N.S.A.S., fără a cerceta natura activității pe care a desfășurat-o în calitate de ofițer de securitate pe linie de contraspionaj și fără a preciza care sunt activitățile care au îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Recurentul a insistat asupra faptului că C.N.S.A.S. s-a folosit în probațiune de înscrisuri din alte dosare, care privesc persoane ce nu au formulat cerere de verificare a calității sale de lucrător, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (1), alin. (3), alin. (7) și alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008. Intimatului C.N.S.A.S. nu a formulat întâmpinare în cauză. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, dezlegarea dată de judecătorul fondului neavând acoperire în probele cauzei. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Intimatul-reclamant C.N.S.A.S. a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității a recurentului - pârât O.D. Verificările au fost efectuate de C.N.S.A.S. ca urmare a solicitărilor formulate în acest sens de mai multe persoane: 1. B.G. - Dosarul nr. I 113964 - titular B.G.; 2. N.A. - Dosarul nr. 1073366 - titular N.A.; 3. B.H. - Dosarul nr. I 210847- titular B.N.;

P.S. - Dosarul nr. 154423 - titular P.P.;

M.E. - Dosarul nr. I 233790- titular M.L.;

T.G. - Dosarul nr. I. 2013872 - titular T.G. Cu toate acestea, în cuprinsul notei de constatare întocmite de Direcția Investigații din cadrul C.N.S.A.S. (filele 26-32, dosar fond), la punctul 5: „Procesarea materialului arhivistic până la data de 23 august 2009, din care rezultă următoarele documente, emise sau avizate de persoana verificată (…)” se face trimitere la Dosarul nr. 154423 - titular P.P (cel de-al patrulea inițiator al procedurii de verificare), indicându-se, totodată și dosarele nr: I 2603 - titular B.Gh.I, nr. 154423 - titular P.P., nr. I.1227- titular P.C., nr. I 5642 - titular M.P și nr. R.2296 - titular P.M. fără a se dovedi că persoanele urmărite în aceste ultime 4 dosare au formulat cereri de verificare. Prima instanță nu a verificat regularitatea și limitele învestirii sale, ci a examinat „pe fond”, susținerile reclamantului, ajungând la concluzia că s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/1999 în privința pârâtului O.D., respectiv că prin activitatea desfășurată de pârât, ca ofițer al Securității, a încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Instanța de recurs nu împărtășește această concluzie, în motivarea soluției urmând a fi reținute preponderent argumente care țin de procedură și nu de fondul cauzei. Astfel, potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008: „persoana, subiect a unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”. Prin Dispozițiile procedurale comune (secțiunea a 3-a ) ale aceleiași ordonanțe de urgență s-au stabilit etapele care succed sesizării C.N.S.A.S. de către persoanele îndreptățite, după cum urmează: „Art. 6 alin. (1) Direcția de specialitate din cadrul C.N.S.A.S., ca urmare a sesizării din oficiu a C.N.S.A.S. sau la solicitarea persoanei îndreptățite, desfășoară activități specifice administrative de verificare a documentelor și informațiilor deținute în legătură cu o anumită persoană în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și la instituții care mai dețin documente create de Securitate. Alin. (2) Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, la cererea C.N.S.A.S., pune la dispoziția acestuia toate informațiile necesare în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. Art. 7 – alin. (1) În baza verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcția de specialitate întocmește o notă de constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării. Alin. (2) Nota de constatare se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., însoțită de întreaga documentație care a stat la baza întocmirii ei, precum și de avizul Direcției juridice din cadrul C.N.S.A.S. Alin. (3) Nota de constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activității în cadrul Securității sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, precum și lista documentelor pe baza cărora a fost emisă. Art. 8 - Colegiul C.N.S.A.S. ia în discuție nota de constatare și, după caz: a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia; b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției juridice eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.” Din reglementările citate rezultă cu claritate că, în privința constatării calității de lucrător al Securității, verificările C.N.S.A.S. sunt limitate la persoanele care au contribuit la instrumentarea dosarelor autorilor cererilor de verificare (sau a succesorilor acestora, enumerați la art. 1 alin. (8) din ordonanța de urgență). De asemenea, nota de constatare, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S. și documentația care a stat la baza întocmirii ei, fixează cadrul verificărilor din punct de vedere probatoriu, justificând decizia C.N.S.A.S., ca autoritate administrativă autonomă, de a învesti instanța judecătorească în vederea finalizării procedurii de constatare a calității de lucrător al Securității. Or, după cum rezultă din prezentarea situației de fapt, singurul dosar în raport de care trebuia cercetată, în persoana recurentului, calitatea de lucrător al Securității era Dosarul nr. I 154423 - titular P.P., pentru care formulase cerere de verificare numitul P.S. Toate celelalte dosare menționate în aceeași notă, precum și înscrisurile provenind din arhive pe care se întemeiază argumentația C.N.S.A.S., exced prezentei cauze, întrucât nu s-a dovedit că persoanele urmărite (ori succesorii prevăzuți de lege) au formulat solicitarea la care se referă art. 1 alin. (7) din ordonanța de urgență, precitat. În același sens s-a consolidat jurisprudența Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în materie, reliefată prin numeroase decizii (e.g. Decizia nr. 2371/2013 și Decizia nr. 650/2013). În altă ordine, filele 284 și 285, despre care se susține că aparțin dosarului cu cota nr. I 154423- titular P.P. vol. 3 (filele 52-53, dosar fond), nu pot conduce la concluzia că pârâtul a contribuit cu informații la completarea dosarului sau la instrumentarea dosarului persoanei - subiect al Securității. Din cuprinsul acestora rezultă că a avut loc doar o simplă transmitere a unor informații fără a putea fi calificate ca înscrisuri ce fac dovada unor activități prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, pentru a se putea reține în ceea ce-l privește pe pârât calitatea de colaborator al Securității conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008. Așadar, raportat la activitățile instrumentate în Dosarul nr. I 154423 reținute în nota de constatare a C.N.S.A.S., nu se justifică îndeplinirea condițiilor impuse prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în persoana recurentului. Prin urmare, cum activitățile pretins a fi desfășurate de recurent în Dosarele nr. I 2603 - titular B.G.I., nr. 15642 - titular M.P. și nr. R. 2296 - titular P.M., pe baza cărora instanța de fond și-a motivat hotărârea pronunțată, nu prezintă relevanță în absența unor cereri de verificate și de constatare a calității de lucrător al Securității din partea titularilor, hotărârea instanței de fond este nelegală. În raport de motivul de recurs analizat în precedent, care va antrena admiterea recursului în sensul solicitat, examinarea tuturor celorlalte critici din memoriul de recurs a devenit de prisos. 4. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1), pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul și se va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.