ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4165/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4165/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

acțiunii

Prin acțiunea înregistrată sub nr. 10714/2/2010

din data de 04 noiembrie 2010 reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pe

pârâtul O.D. solicitând, ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate

calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

În fapt, reclamantul

arată că pârâtul a fost verificat în baza cererilor adresate C.N.S.A.S. de

către B.G., N.A., B.H., P.S., M.E. și T.G.C., sub aspectul calității de

lucrător de Securitate pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarelor informative ce îi priveau.

Susține reclamantul că,

potrivit notei de constatare nr. DI/I/1903 din 30 iulie 2010, pârâtul a avut

gradul de locotenent colonel și funcția de șef al Serviciului de Securitate

Bihor, calitate în care a dispus măsuri informativ-operative, în cadrul

urmăririi informative a unei persoane pentru „comentarii denaturate ale

politicii partidului și statului nostru

”

. De asemenea, a

aprobat avizarea negativă a cererilor de plecare în R.P. Polonia și în R.F.G.

ale unei persoane urmărite.

Prin întâmpinare,

pârâtul O.D. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că

acțiunea în constatare formulată de C.N.S.A.S. reprezintă un abuz de drept, un

instrument politic de stigmatizare a oamenilor de informații, fiind o procedură

cu caracter discriminatoriu, în condițiile în care cadrele de informații

reprezintă singura categorie profesională trasă la răspundere pentru

activitățile specifice desfășurate în condițiile unei legislații represive și

lacunare.

După același tip de

abordare ar urma să fie trași la răspundere procurorii și judecătorii care au

instrumentat infracțiuni contra securității statului și unele infracțiuni de

drept comun

Mai arată pârâtul că

a îndeplinit atribuțiile din fișa postului, având ca obligații esențiale

crearea unei rețele informative valoroase, folosirea mijloacelor tehnice,

culegerea și valorificarea informațiilor necesare promovării și apărării

interesului național.

Împreună cu ofițerii

din subordine a contribuit la apărarea securității economice, protecția

cercetărilor științifice, prevenirea sustragerii de informații clasificate,

etc.

În cadrul activității

de informații desfășurate nu a contribuit la lezarea sau îngrădirea unor

drepturi și libertăți fundamentale ale omului, a respectat actele normative,

ordinul ministrului de interne și reglementările militare

de Apel

Prin sentinței nr. 3678

din 24 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în

contradictoriu cu pârâtul O.D. și a constatat existența calității de lucrător

al Securității cu privire la pârât.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Pârâtul Ogășanu

Dumitru a fost verificat de C.N.S.A.S. în baza cererilor formulate de B.G., N.A.,

B.H., P.S., M.E. și T.G.C., în care se solicită stabilirea calității de

lucrător al Securității pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarelor I 113964, I 73366,1 210847, 1 154423,1233790,1 203872.

Urmare acestor

verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare nr. DVUl 903 din 30 iulie

2010, în temeiul căreia a fost sesizată instanța de contencios administrativ,

depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparținut fostei

Securități privitoare la pârât.

Astfel, pârâtul a

avut gradul de maior în cadrul Direcției a III a (1982) și respectiv gradul de

locotenent colonel și funcția de șef al Inspectoratului Județean de Securitate

Bihor (1987-1988).

Analizând materialele

operativ informative atașate notei respective, respectiv Nota de analiză din 18

iunie 1988, în D.U.I. „B.” (dosar de urmăriri informative și numele conspirativ

atribuit titularului), raport cu propunere de avizare negativă a numitului B.G.I.

aprobat prin semnătură olografa de pârât; Nota din data de 04 decembrie 1982

întocmită dactilo și semnată olograf de mr. O.D. - Dosar nr. I 2227- P.C.; Nota

de analiză DUI „Topograful" din 15 septembrie 1987 aprobată de It. col. O.D.;

Nota de analiză privind activitatea desfășurată de informatorul „M.” (numele

conspirativ atribuit titularului D.I. din 29 august 1989 aprobată și semnată

olograf de lt. col. O.D., Curtea a reținut că acțiunea este întemeiată.

Curtea a apreciat că

sunt relevante măsurile informative dispuse de pârât în D.U.I. „B.” (Dosar nr.

I 2603 titular B.G.I.), respectiv: controlul informativ Ia locul de muncă prin

sursele „G.” și „S.” pentru a stabili dacă obiectivul a renunțat la ideea

plecării din țară, manifestările și concepțiile sale politice, menținerea

măsurilor „S” (interceptarea corespondenței) și I.C.T. (interceptarea

convorbirilor telefonice), pentru a-i cunoaște legăturile, preocupările,

anturajul și alte aspecte de interes operativ; sus-numitul a solicitat audiență

la tov. șef al Inspectoratului, va fi invitat la organul de pașapoarte pentru a

se purta cu el o discuție, prilej cu care se va încerca să se realizeze

influențarea pozitivă și atragerea la colaborare.

Măsurile respective

urmăreau influențarea pozitivă a subiectului și finalizarea cazului.

De asemenea, pârâtul

a propus avizarea negativă a cererii numitului B.G.I., medic al echipei de

fotbal F.C. Bihor, de deplasare în interes personal sau de serviciu, cu echipa

de fotbal F.C. Bihor în străinătate, arătând că din materialele existente în

D.U.I. „B.” rezultă că sus-numitul nu prezintă garanția revenirii în țară.

Curtea a constatat că

prin activitățile desfășurate, pârâtul în calitate de angajat al fostei

securități, a suprimat drepturile și libertățile fundamentale ale omului,

recunoscute și garantat de legislația în vigoare Ia aceea dată: dreptul la

viată privată, prevăzut de art. 33 (secretul corespondenței și al convorbirilor

telefonice) din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 17 din Pactul

Internațional privind Drepturile Civile și Politice, dreptul la libera

circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile

Civile și Politice.

În opinia Curții, nu

poate fi reținută apărarea pârâtului care recunoaște că a instrumentat dosarele

despre care se face vorbire în nota de constatare, însă precizează că măsurile

și activitățile desfășurate se circumscriu atribuțiilor din fișa postului,

ordinelor conducerii Ministerului de Interne, reglementărilor de ordine internă

și de disciplină militară.

Textul de lege - art.

2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 - nu face o astfel de distincție, stabilind

pentru constatarea calității de lucrător al securității, îndeplinirea

următoarelor condiții: 1) persoana să fi avut calitatea de ofițer de securitate

în perioada 1945-1989 și 2) în calitatea menționată să fi desfășurat activități

prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale

omului.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă fără echivoc faptul că pârâtul în calitate de

angajat al Securității, prin activitățile desfășurate, constând în dirijarea

surselor, interceptarea corespondenței și interceptarea convorbirilor

telefonice a încălcat drepturi și libertăți fundamentale consacrate de

legislația în vigoare la aceea dată.

Împotriva Sentinței

nr. 3678 din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul O.D. criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, în condițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art.

304

1

C. proc. civ.

În esență, recurentul

- pârât a arătat că hotărârea este insuficient motivată, instanța de fond preluând

susținerile C.N.S.A.S., fără a cerceta natura activității pe care a desfășurat-o

în calitate de ofițer de securitate pe linie de contraspionaj și fără a preciza

care sunt activitățile care au îngrădit drepturile și

libertățile fundamentale ale omului.

Recurentul a insistat

asupra faptului că C.N.S.A.S. s-a folosit în probațiune de înscrisuri din alte

dosare, care privesc persoane ce nu au formulat cerere de verificare a

calității sale de lucrător, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (1), alin.

(3), alin. (7) și alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.

Intimatului C.N.S.A.S.

nu a formulat întâmpinare în cauză.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma criticilor formulate de recurentul-pârât și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, dezlegarea dată

de judecătorul fondului neavând acoperire în probele cauzei.

și de drept relevante

Intimatul-reclamant C.N.S.A.S.

a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin.

(1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,

cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității a

recurentului - pârât O.D.

Verificările au fost

efectuate de C.N.S.A.S. ca urmare a solicitărilor formulate în acest sens de mai

multe persoane:

I 113964 - titular B.G.;

1073366 - titular N.A.;

I 210847- titular B.N.;

154423 - titular P.P.;

I 233790- titular M.L.;

I. 2013872 - titular T.G.

Cu toate acestea, în

cuprinsul notei de constatare întocmite de Direcția Investigații din cadrul C.N.S.A.S.

(filele 26-32, dosar fond), la punctul 5: „Procesarea materialului arhivistic până

la data de 23 august 2009, din care rezultă următoarele  documente, emise sau

avizate de persoana  verificată (…)” se face trimitere la Dosarul nr. 154423 -

titular P.P (cel de-al patrulea inițiator al procedurii de verificare),

indicându-se, totodată și dosarele nr: I 2603 - titular B.Gh.I, nr. 154423 -

titular P.P., nr. I.1227- titular P.C., nr. I 5642 - titular M.P și nr. R.2296

- titular P.M. fără a se dovedi că persoanele urmărite în aceste ultime 4

dosare au formulat cereri de verificare.

Prima instanță nu a

verificat regularitatea și limitele învestirii sale, ci a examinat „pe fond”,

susținerile reclamantului, ajungând la concluzia că s-a făcut dovada

îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/1999 în

privința pârâtului O.D., respectiv că prin activitatea desfășurată de pârât, ca

ofițer al Securității, a încălcat drepturi și libertăți fundamentale

ale omului.

Instanța de recurs nu

împărtășește această concluzie, în motivarea soluției urmând a

fi reținute preponderent argumente care țin de procedură și nu

de fondul cauzei.

Astfel, potrivit art.

1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008: „persoana, subiect a unui dosar din care

rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle

identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au

contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita

verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”.

Prin Dispozițiile procedurale

comune (secțiunea a 3-a ) ale aceleiași ordonanțe de urgență s-au stabilit

etapele care succed sesizării C.N.S.A.S. de către persoanele îndreptățite, după

cum urmează:

„Art.

6 alin. (1) Direcția de specialitate din cadrul C.N.S.A.S., ca urmare a

sesizării din oficiu a C.N.S.A.S. sau la solicitarea persoanei îndreptățite,

desfășoară activități specifice administrative de verificare a documentelor și

informațiilor deținute în legătură cu o anumită persoană în arhiva Consiliului

Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și la instituții care

mai dețin documente create de Securitate.

Alin. (2) Inspectoratul Național pentru Evidența

Persoanelor, la cererea C.N.S.A.S., pune la dispoziția acestuia toate

informațiile necesare în termen de 30 de zile de la primirea solicitării.

Art. 7

– alin. (1) În baza

verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcția de specialitate

întocmește o notă de constatare cu privire la existența sau inexistența

calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru

persoana care a făcut obiectul verificării.

Alin. (2) Nota de constatare se înaintează Colegiului C.N.S.A.S.,

însoțită de întreaga documentație care a stat la baza întocmirii ei, precum și

de avizul Direcției juridice din cadrul C.N.S.A.S.

Alin. (3) Nota de constatare a calității de lucrător al

Securității sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele

conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activității

în cadrul Securității sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei

ordonanțe de urgență, precum și lista documentelor pe baza cărora a fost emisă.

Art. 8

- Colegiul C.N.S.A.S.

ia în discuție nota de constatare și, după caz:

a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției

juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al

Securității sau de colaborator al acesteia;

b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției

juridice eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că persoana verificată

nu a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.”

Din reglementările citate

rezultă cu claritate că, în privința constatării calității de lucrător al

Securității, verificările C.N.S.A.S. sunt limitate la persoanele care au

contribuit la instrumentarea dosarelor autorilor cererilor de verificare (sau a

succesorilor acestora, enumerați la art. 1 alin. (8) din ordonanța de urgență).

De asemenea, nota de

constatare, aprobată de Colegiul C.N.S.A.S. și documentația care a stat la baza

întocmirii ei, fixează cadrul verificărilor din punct de vedere probatoriu,

justificând decizia C.N.S.A.S., ca autoritate administrativă autonomă, de a

învesti instanța judecătorească în vederea finalizării procedurii de constatare

a calității de lucrător al Securității.

Or, după cum rezultă din

prezentarea situației de fapt, singurul dosar în raport de care trebuia

cercetată, în persoana recurentului, calitatea de lucrător al Securității

era Dosarul nr. I 154423 - titular P.P., pentru care formulase cerere de

verificare numitul P.S.

Toate celelalte

dosare menționate în aceeași notă, precum și înscrisurile provenind din arhive

pe care se întemeiază argumentația C.N.S.A.S., exced prezentei cauze, întrucât nu

s-a dovedit că persoanele urmărite (ori succesorii prevăzuți de lege) au

formulat solicitarea la care se referă art. 1 alin. (7) din ordonanța de urgență,

precitat.

În același sens s-a

consolidat jurisprudența Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, în materie, reliefată prin numeroase

decizii (e.g. Decizia nr. 2371/2013 și Decizia nr. 650/2013).

În altă ordine,

filele 284 și 285, despre care se susține că aparțin dosarului cu cota nr.

I 154423- titular P.P. vol. 3 (filele 52-53, dosar fond), nu pot conduce la

concluzia că pârâtul a contribuit cu informații la completarea dosarului sau la

instrumentarea dosarului persoanei - subiect al Securității.

Din cuprinsul

acestora rezultă că a avut loc doar o simplă transmitere a unor informații fără

a putea fi calificate ca înscrisuri ce fac dovada unor activități prin care

s-au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului,

pentru a se putea reține în ceea ce-l privește pe pârât calitatea de

colaborator al Securității conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Așadar, raportat

la activitățile instrumentate în Dosarul nr. I 154423 reținute în nota de

constatare a C.N.S.A.S., nu se justifică îndeplinirea  condițiilor impuse prin art.

2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în persoana recurentului.

Prin urmare, cum

activitățile pretins a fi desfășurate de recurent în Dosarele nr. I

2603 - titular B.G.I., nr. 15642 - titular M.P. și nr. R. 2296 - titular P.M.,

pe baza cărora instanța de fond și-a motivat hotărârea

pronunțată, nu prezintă relevanță în absența unor cereri de

verificate și de constatare a

calității

de lucrător al Securității din partea titularilor, hotărârea instanței de fond este

nelegală.

În

raport de motivul de recurs analizat în precedent, care va antrena admiterea

recursului în sensul solicitat, examinarea tuturor celorlalte critici din memoriul

de recurs a devenit de prisos.

4.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru

considerentele anterior expuse, în temeiul 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312

alin. (1), pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite

recursul și se va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii C.N.S.A.S., ca

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admitre recursul

declarat de O.D. împotriva Sentinței nr. 3678 din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot

sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea formulată de

reclamantul C.N.S.A.S. privind constatarea calității de lucrător al

Securității a pârâtului O.D., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 octombrie 2012.