ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6794/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul P.A. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 2769/09 din 09 februarie 2009, adresată C.N.S.A.S. de către doamna V.S., se solicită verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I 1212, dosar în care pârâtul figurează în vol. 2, filele 117-118; că pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul Direcției a III-a, Serviciul 1, Biroul 1, a contribuit la instrumentarea unor dosare privind persoane urmărite de Securitate prin dirijarea surselor în anturajul acestora, în scopul de a obține informații referitoare la opiniile politice și relațiile acestora.

Prin Sentința civilă nr. 2046 din 21 martie 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității și, în consecință, a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul P.A. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, faptul că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea pârâtului de „lucrător al Securității ” , deoarece acesta a avut gradul de locotenent major în anul 1966, căpitan în anii 1967-1968 și locotenent colonel în anii 1983-1984, iar în această calitate a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Instanța de fond a analizat însă cu prioritate excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât cu motivarea că persoana care a formulat cererea de verificare a calității pârâtului de lucrător al Securității nu avea împuternicire de la persoana la care se referă acest dosar, apreciind că, în raport de dispozițiile art. 1 alin. (7)-(9) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii în constatarea calității de lucrător al Securității este ca reclamantul C.N.S.A.S. să fie sesizat cu o cerere de verificare formulată fie de persoana ce a fost urmărită de Securitate, fie de soțul supraviețuitor sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv, în situația în care persoana urmărită a decedat, cererea putându-se face personal de aceste persoane sau prin reprezentant cu procură specială și autentică.

Or, în cazul de față, instanța a constatat că nu a fost îndeplinită această condiție, astfel că în mod nelegal reclamantul a procedat la demararea procedurii de verificare a calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul P.A. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul-reclamant C.N.S.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanță a respins acțiunea, aplicând eronat prevederile art. 1 alin. (1) și (7) precum și ale art. 2 lit. e) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, aprobată cu modificări și completări din Legea nr. 293/2008. Se susține că persoana care și-a exercitat dreptul de acces la propriul dosar era victima delațiunii pârâtului în condițiile în care era soția numitului G.V.V.

persoană urmărită de securitate, întrucât prin acțiunile întreprinse a fost vizată întreaga familie. În acest sens face trimitere la notele de la filele nr. 117, 118 vol. II al dosarului cu cota arhivistică 1212. La ședința publică din 18 octombrie 2013 se prezintă doamna avocat P.S.V. fiica intimatului care depune la dosar, certificatul de deces al intimatului și solicită respingerea recursului dar și a acțiunii reclamantului ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință. Reprezentantul recurentului prezent la dezbateri, în raport de excepția invocată de moștenitoarea defunctului intimat, lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a cauzei. Înalta Curte de Casație și Justiție analizând cu prioritate excepția invocată reține următoarele: Capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile.

Această capacitate este o reflectare în plan procesual a capacității civile de exercițiu. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum se statuează de art. 35 N.C.C., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege. În speță, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul C.N.S.A.S. a învestit instanța cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare , conform cărora: „Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București”.

Acțiunea formulată de C.N.S.A.S. este o acțiune în constatare, declaratorie, prin care reclamantul tinde să se constate, pe cale judecătorească, faptul că pârâtul are calitatea de lucrător sau colaborator al Securității în sensul dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare . Așa fiind, o asemenea acțiunea nu poate fi soluționată decât în contradictoriu cu persoana pârâtului. Conform dispozițiilor art. 41 C. proc. civ. o persoană poate avea calitate procesuală - pasivă sau activă - numai dacă ea este în viață la data introducerii acțiunii. Este adevărat că recurentul-pârât era în viață la data introducerii acțiunii la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, însă, așa cum rezultă din certificatul de deces eliberat de Consiliul local al sectorului 1 București (fila 23 la dosarul de recurs), P.A.

a decedat la data de 22 februarie 2013 prin deces, pârâtului P.A. i-a încetat capacitatea de folosință, ceea ce înseamnă că i-a încetat și capacitatea procesuală de folosință în sensul dispozițiilor art. 41 C. proc. civ. Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 316 recursul declarat de C.N.S.A.S. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 2046 din 21 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2013.