ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6794/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S.

a solicitat constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce îl

privește pe pârâtul P.A.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 2769/09 din 09 februarie 2009,

adresată C.N.S.A.S. de către doamna V.S., se solicită verificarea, sub aspectul

constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I

1212, dosar în care pârâtul figurează în vol. 2, filele 117-118; că pârâtul, având

gradul de locotenent major în cadrul Direcției a III-a, Serviciul 1, Biroul 1, a contribuit la instrumentarea unor dosare privind persoane urmărite de Securitate prin dirijarea

surselor în anturajul acestora, în scopul de a obține informații referitoare la

opiniile politice și relațiile acestora.

Prin Sentința civilă nr.

2046 din 21 martie 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității și, în consecință,

a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în

contradictoriu cu pârâtul P.A.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, faptul că sunt

asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea

constata calitatea pârâtului de „lucrător al Securității

”

, deoarece acesta a

avut gradul de locotenent major în anul 1966, căpitan în anii 1967-1968 și

locotenent colonel în anii 1983-1984, iar în această calitate a desfășurat

activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți

fundamentale ale omului.

Instanța de fond a

analizat însă cu prioritate excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de

pârât cu motivarea că persoana care a formulat cererea de verificare a

calității pârâtului de lucrător al Securității nu avea împuternicire de la

persoana la care se referă acest dosar, apreciind că, în raport de dispozițiile

art. 1 alin. (7)-(9) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar

și deconspirarea Securității, una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii

în constatarea calității de lucrător al Securității este ca reclamantul C.N.S.A.S.

să fie sesizat cu o cerere de verificare formulată fie de persoana ce a fost

urmărită de Securitate, fie de soțul supraviețuitor sau rudele până la gradul

al patrulea inclusiv, în situația în care persoana urmărită a decedat, cererea

putându-se face personal de aceste persoane sau prin reprezentant cu procură

specială și autentică. Or, în cazul de față, instanța a constatat că nu a fost

îndeplinită această condiție, astfel că în mod nelegal reclamantul a procedat

la demararea procedurii de verificare a calității de lucrător al Securității în

ceea ce îl privește pe pârâtul P.A.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs recurentul-reclamant C.N.S.S., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii

de recurs se arată că prima instanță a respins acțiunea, aplicând eronat

prevederile art. 1 alin. (1) și (7) precum și ale art. 2 lit. e) din O.U.G. nr.

24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității,

aprobată cu modificări și completări din Legea nr. 293/2008.

Se susține că

persoana care și-a exercitat dreptul de acces la propriul dosar era victima

delațiunii pârâtului în condițiile în care era soția numitului G.V.V. persoană

urmărită de securitate, întrucât prin acțiunile întreprinse a fost vizată

întreaga familie. În acest sens face trimitere la notele de la filele nr. 117, 118

vol. II al dosarului cu cota arhivistică 1212.

La ședința publică

din 18 octombrie 2013 se prezintă doamna avocat P.S.V. fiica intimatului care

depune la dosar, certificatul de deces al intimatului și solicită respingerea

recursului dar și a acțiunii reclamantului ca fiind formulată împotriva unei

persoane fără capacitate de folosință.

Reprezentantul

recurentului prezent la dezbateri, în raport de excepția invocată de

moștenitoarea defunctului intimat, lasă la aprecierea instanței modalitatea de

soluționare a cauzei.

Înalta Curte de

Casație și Justiție analizând cu prioritate excepția invocată reține

următoarele:

Capacitatea

procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile

constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații

procesuale civile. Această capacitate este o reflectare în plan procesual a

capacității civile de exercițiu. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de

folosință, așa cum se statuează de art. 35 N.C.C., începe la nașterea persoanei

și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și

condițiile expres prevăzute de lege.

În speță, prin

cererea de chemare în judecată, reclamantul C.N.S.A.S. a învestit instanța cu o

acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității,

cu modificările și completările ulterioare

,

conform cărora: „Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității

sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția de contencios

administrativ și fiscal a Curții de Apel București”.

Acțiunea

formulată de C.N.S.A.S. este o acțiune în constatare, declaratorie, prin care

reclamantul tinde să se constate, pe cale judecătorească, faptul că pârâtul are

calitatea de lucrător sau colaborator al Securității în

sensul dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2008,

cu modificările și

completările ulterioare

. Așa fiind, o asemenea acțiunea nu poate

fi soluționată decât în contradictoriu cu persoana pârâtului.

Conform

dispozițiilor art. 41 C. proc. civ. o persoană poate avea calitate procesuală -

pasivă sau activă - numai dacă ea este în viață la data introducerii acțiunii.

Este

adevărat că recurentul-pârât era în viață la data introducerii acțiunii la

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

însă, așa cum rezultă din certificatul de deces

eliberat de Consiliul local al

sectorului 1 București (fila 23 la dosarul de recurs), P.A. a decedat la data

de 22 februarie 2013 prin deces, pârâtului P.A. i-a încetat capacitatea de

folosință, ceea ce înseamnă că i-a încetat și capacitatea procesuală de

folosință în sensul dispozițiilor art. 41 C. proc. civ.

Pentru aceste motive,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 316 recursul

declarat de C.N.S.A.S. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 2046 din 21

martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 octombrie 2013.